28,267 matches
-
unor condiții pentru producerea eclipselor (1965), Construiți un telescop (1965), Planete gigantice (1967). Așa cum menționam la început, profesorul Victor Nadolschi a avut un rol important în organizarea și dotarea Observatorului astronomic din Iași, unde a lucrat efectiv timp de două decenii, între anii 1946-1966. Activitatea la Observator s-a axat pe repunerea lui în stare de funcționare, fiind distrus, mai ales din cauza războiului. El a căutat să realizeze un minim accesibil în condițiile postbelice. A reînființat la Observator stația meteorologică și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
conferențiar la disciplina „Statica, stabilitatea și dinamica construcțiilor” și „Calculul și proiectarea construcțiilor subterane”, la secțiile „Construcții civile și industriale” și „Căi ferate, drumuri și poduri” din Facultatea de Construcții Iași. Din activitatea didactică desfășurată pe parcursul a peste trei decenii și jumătate sunt de subliniat, în mod deosebit, publicațiile sale care numără 8 cursuri și manuale universitare, remarcându-se caracterul lor sistematic, rigurozitatea științifică și claritatea prezentării elementelor ce stau la baza pregătirii studenților în domeniul Mecanicii Construcțiilor. Este, de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
rămas în istoria învățământului tehnic de construcții ieșean ca o personalitate remarcabilă. PAVELCU, VASILE (1900-1991) PSIHOLOG Personalitate distinsă a psihologiei românești, întemeietor de școală și deschizător de drumuri disciplinei pe care a slujit-o cu demnitate timp de peste patru decenii, acad.prof.dr.doc. Vasile Pavelcu s-a născut la 4 august 1900 în Nisporeni, localitate pe malul stâng al Prutului. După absolvirea Seminarului din Chișinău, între anii 1920-1924 urmează Facultatea de Filozofie a Universității Al.I.Cuza din Iași, având printre profesori
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și Filozofie (1944-1945ă, de prodecan al aceleiași facultăți, până în 1949 și de decan al Facultăților de Pedagogie-Psihologie și de Filozofie (1948-1951ă. În anul 1970, când a ieșit la pensie, a devenit profesor consultant. Pentru activitatea didactică desfășurată timp de peste patru decenii, Vasile Pavelcu a fost distins cu titlul de Profesor Universitar Emerit (1969). Format în spiritul școlii psihologice franceze, profesorul Vasile Pavelcu a valorificat cele mai importante idei ale psihologiei clasice și moderne, bazându-se și pe ideile rezistente în timp
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a consacrat ca un mare specialist în domeniul entomologiei generale și aplicative. De-a lungul anilor, a avut strânse legături cu entomologi din Polonia, Germania, Ungaria, Ucraina, Franța, Iugoslavia etc. De asemenea, a desfășurat o bogată activitate, timp de două decenii, ca cercetător la Stațiunea Experimentală Podu Iloaiei și, mai apoi, a cumulat și postul de cercetător la Stațiunea Experimentală Horti-Viticolă Iași. Prof.dr.doc. Mihail Peiu s-a stins din viață în ziua de 28 septembrie 1987 și a fost înmormântat la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
să nu-i fi trezit interesul. Formarea sa ca specialist în Neurologie a fost determinată de primul șef al Clinicii de Neurologie din Iași, conf.dr. Zoe Caraman (1894-1970). Cercetarea științifică a reprezentat o constantă în preocupările sale timp de peste patru decenii. A abordat probleme prioritare în domeniu, cum sunt: Accidentele vasculare cerebrale; Leuconevraxitele; Boala Parkinson; Bolile degenerative ale sistemului nervos cu determinism genetic; Bolile de sinapsă; Neuroinfecțiile în general; Epilepsia; Polineuropatii și altele. A publicat o serie de monografii științifice, ca
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Concomitent, între anii 1970-1973 a fost cercetător științific la Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea - București. În perioada 1962-1970 a îndeplinit sarcina de vicepreședinte al Comisiei de radiobiologie al Academiei Române. De-a lungul a peste patru decenii de activitate pe tărâmul științei, A.P. a efectuat lucrări de genetică, ameliorarea plantelor și producerea de sămânță la principalele plante agricole. În prima parte a activității sale științifice, A.P. a inițiat lucrări de genetică aplicată, începând din anul 1929 la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fibre artificiale. Prof.dr.ing. Gh. Rozmarin s-a stins din viață la 7 martie 1997 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea. RUSAN, VIORICA (1932-1992) INGINER CHIMIST Talentat cercetător, dr.ing. Viorica Rusan a onorat cercetarea chimică ieșeană, timp de aproape trei decenii. S-a născut la 26 iulie 1932, în Bălți. A urmat studiile gimnaziale și liceale la Liceul Oltea Doamna din Iași. În iunie 1960 a absolvit, cu rezultate strălucite, Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic Gh. Asachi din Iași
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
au făcut pe deplin datoria. STERE, CONSTANTIN (1865-1936) OM POLITIC ȘI SCRIITOR Constantin Stere a fost unul din cei mai remarcabili oameni de cultură și personalități din viața politică a României de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului al XX-lea. Personalitate deosebit de complexă, cu activitate multilaterală - jurist, profesor, ideolog, gazetar, scriitor și om politic - Constantin Stere s-a situat pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Timp de aproape un sfert de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Printre profesori i-a avut pe renumiții muzicieni A. Bascoff și C. Gros. După absolvirea studiilor muzicale, de la 21 septembrie 1901, i s-a încredințat Catedra de Teorie și Solfegiu de la Conservatorul ieșean, pe care a deținut-o aproape patru decenii, până la 1 iulie 1937, când a ieșit la pensie. Competența și autoritatea de care se bucura, datorită îndelungatei sale activități didactice, și scrupulozitatea ce o caracteriza, au asigurat predării cursurilor o indiscutabilă eficiență. Sofia Teodoreanu dădea dovadă de un orizont
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
profesională, a contribuit la extinderea și dotarea corespunzătoare a Clinicii ORL II. În 1972 înființează primul Centru de Cofochirurgie din Iași, iar în 1973 obține titlul de doctor în științe medicale. Prezent în viața universitară ieșeană timp de aproape patru decenii, timp în care a depus o activitate deosebită, atât pe tărâm didactic cât și clinic și științific, prof.dr. Leonid Teodorescu se pensionează în 1983. O parte considerabilă a activității sale a constituit-o cea adresată cercetării științifice. Autor al lucrărilor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
al Asociației Generale a Inginerilor din România. Prof.univ.dr.ing. Antonie Trelea a încetat din viață în ziua de 25 martie 2003 și a fost înmormântat în cimitirul Podgoria- Copou din Iași. TROFIN, OLIMPIADA (1924-2003) PROFESOR Prin activitatea desfășurată timp de trei decenii, Olimpiada Trofin se înscrie printre cei mai distinși dascăli pe care i-a avut învățământul preuniversitar ieșean. S-a născut la 18 iulie 1921, în comuna Inești, județul Orhei, Basarabia. A fost fiica cea mai mare a preotului Nicolae Fratiman
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
inteligent pentru a face tâmpenii ireparabile, chiar și în acele condiții de presiune, de șantaj, de stres. Însă iertarea și compasiunea nu vin de aici, ci dintr-un obicei pe care mi l-am consolidat, greu de altfel, de peste două decenii. Să nu am sentimente negative ură, invidie, resentimente etc. față de nimeni, pentru că asemenea sentimente îți dăunează mai ales ție, nu celui față de care le nutrești! Suferi în otrava proprie. N-a fost ușor. Cred că prin 1990, chiar în 1996
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mereu surprinzătoare, cum zic cele două sloganuri turistice reunite! Dacă îți imaginezi că poziția de prim-secretar de tip nou mă exonera de control, te înșeli! Cred că am fost ceva mai urmărit atunci decât în anii grei de la sfârșitul deceniului al nouălea! Dorin Popa: Și atunci? De ce s-au comentat atât de critic, de cele mai multe ori caustic, afirmațiile Președintelui Emil Constantinescu prin care denunța că a fost învins de servicii, pe anumite coordonate ? Liviu Antonesei: Pentru simplul motiv că d-
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
sale a fost vitală pentru a marca prima schimbare de guvernare din România post-de-cembristă, pentru că, fără rotație la putere, nu există, de fapt, democrație. Dacă d-sa și CDR nu câștigau atunci, riscam soarta Mexicului, care vreme de vreo opt decenii a fost condus de un singur partid, numit cumva oximoronic "revoluționar instituțional". A fost excelent că au câștigat, din acest punct de vedere. Regretabil este că nu au reușit să facă mai mult decât au făcut pentru ruperea de trecut
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
idei din vremea comunismului care putea fi citită. Mi-a plăcut și Pitoresc și melancolie de Pleșu, deși aparținea unui domeniu, filosofia artei, destul de îndepărtat de preocupările mele mai constante. Mai de folos mi-a fost Minima moralia pentru că, în deceniul nouă, îmi puneam și eu destul de serios niște probleme etice, aveam de făcut niște alegeri, pe care într-un târziu le-am și făcut. Pe de altă parte, socot în continuare că apariția Jurnalului de la Păltiniș și a Epistolarului succesor
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
avea dreptate să mute chestiunea maioresciană a "formele fără fond" la o veritabilă analiză și critică a fondului. Noi ne-am chinuit să facem o Românie modernă cam într-o sută de ani și am distrus-o în doar două decenii, din 1918 până în 1938! Apoi dictaturile, pe rând de dreapta, militară și apoi de extremă stânga, au pus capac, astfel încât în 1990 ne-am trezit sufocați, fără orizont, fără energie. Nebunia este că regimul comunist a vrut să relanseze proiectul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de lustrație de la cea inclusivă, poloneză, la cea exclusivă din Cehoslovacia -, astfel încât au putut începe în condiții ceva mai curate noua lume. Ca să nu mai spun că, în cele mai multe dintre ele, societatea civilă începuse să se structureze cu ani, chiar decenii înainte de prăbușirea comunismului, astfel că au avut acces la un pluralism real de la bun început. Iar asta a făcut posibilă și trecerea pe tușă a falșilor intelectuali și intrarea în scenă a altora, ținuți în umbră de regimul comunist, revenirea
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pentru ceea ce avea să fie viitorul României. Atunci, la acel miting, în timpul scenei de pe tanc, s-au confruntat facțiunea KGB cu cea CIA a părții de complot din Revoluție. A câștigat prima și am intrat într-o stagnare de un deceniu. Dacă ar fi câștigat cealaltă, probabil lucrurile ar fi mers mai rapid... D-l Iliescu de-abia în al enșpelea mandat, cel din 2000, a făcut, cred că pe bune, virajul spre Vest! Deci, nu-mi pare rău pentru luna
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
că au absolvit facultatea de filosofie. Am avut, deci, norocul să prind una din acele puține serii. Am mai avut norocul să am profesori bine pregătiți și foarte deschiși. În fond, cum nu se studiaseră aceste "științe burgheze" vreme de decenii, profesorii pe care i-am avut au trebuit să se pregătească odată cu primele promoții. Iar sursele lor de pregătire nu puteau fi decât occidentale franceze, anglo-ame-ricane, germane etc. -, completate cu tradiția interbelică a acelor discipline. Cum bibliografia postbelică a domeniilor
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
unei valori a masteratelor atât de ridicate precum cele din State. În cazul României, mi se pare destul de clar că, pe moment, nu avem. În același timp, sistemul Bologna nu prevede nimic în ceea ce privește accesul în Universități, tradiția europeană a ultimelor decenii fiind oricum "mai generoasă" decât este cea americană mai selectivă, deci mai competitivă. De altfel, în coborârea standardelor de acces din România, deși motivația a fost clar economică, pretextul sau explicația au trimis la "tradiția europeană". Deși această tradiție a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
deja. Te simți bine într-o asemenea companie, te reconfortează, ai senzația nu doar că viața merită trăită, ci și că toate dificultățile, oricât de mari, pot fi depășite. Gândește-te numai prin ce încercări a trecut Havel în ultimul deceniu, cele legate de sănătate, de pierderea soției etc. Nu doar că era foarte tonic, chiar și de la distanță, cum l-am perceput în primele ore ale întâlnirii de la Gdansk, dar era și însoțit de o femeie superbă! Habar nu am
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
liniștea Vegasului. Fiind vorba de bani mulți și de jocuri de noroc, aș fi crezut că e și multă adrenalină în aer. Însă nu neapărat din pricina violenței posibile spuneam că nu țin să ajung acolo ci, mai întâi, pentru că de decenii nu mai joc jocuri de noroc, al doilea, pentru că imaginea mea despre oraș este cea a unui tort uriaș cu o mulțime de coloranți sintetici în creme, ornat cu bomboane la fel de puțin naturale. Prea mult sclipici, ca să spun așa, și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
totuși, capitala mondială a jocurilor de noroc și e posibil să mă tenteze. Și atunci ce fac? Ajung, ca Dostoievski, să pierd câteva moșii? Nu, nu, nu! N-am mai jucat vreun joc pe bani de atunci, de aproape trei decenii, nici măcar loto sau pronosport, și prefer să rămână așa... Nu înseamnă că nu mai joc niște jocuri de noroc, dar niciodată pe bani, din anul întâi de facultate. Structura mea e, clar, de jucător, dar cred că am acum jocul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
experimentarea unui capitalism adevărat, nu al celui atât de birocratic și ineficient din Europa. Studiul Eurochambres de acum aproape doi ani, deci al Camerelor de Comerț din Europa, arăta că bătrânul continent e în urma Americii, la toți indicatorii economici, cu decenii. Iar la egalarea scorului SUA la investițiile în cercetare, Europa ar avea de muncit vreo sută și cincizeci de ani! Deprimant. În schimb, Europa dă lecții SUA, o lasă singură când sunt probleme în lume ș.a.m.d. Asta e
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]