29,295 matches
-
redempțiuni, iar ceea ce dă puterea înălțării este sufletul al cărui dor se identifică cu cel al materiei: "Nuanțele trecerii sunt infinite ca palorile cerului vesperal. Chiar în monstruoasa ei diformitate, materia e pătrunsă de dor. O memorie a esenței, un dor al formei, un suflet, o, prieteni, e pretutindeni într-însa"5. Un spațiu intermediar al trecerii așadar, pe care materia îl străbate împreună cu sufletul, în încercarea de a se ridica "până la spiritul ordonator, până la muzica spațiilor și la fatalitatea matematică
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a inaparentului Poemul Aripile absente 31 aduce în prim plan, pe de o parte, contemplarea priveliștilor invizibilului de către sufletul dionysiac, "chipul din undă setos de splendida sa realitate, chipul care-și caută modelul, chipul care-i întinde gura arsă de dor"32, dar care, "prins încă în mrejele diafane ale visului, încearcă spaima unui univers evanescent"33. Pe de altă parte, asistăm la nașterea imaginilor în mediul transparent al devenirii, cel care le primește la sine și le reverberează spre cerul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spațiul transparent dintre pământ și cer. La rândul lui, "cu tot sufletu-n vis", omul își trăiește dureros condiția duală, rătăcind "nebun" printre sferele de argint ale armoniei cosmice, "în văzduhul bătut de himere", zbătându-se totodată "ferecat pe pământ". Dorul de esențe e mistuitor, iar dacă înălțarea până la ele pare imposibilă pentru tot ce se manifestă în lumea generațiilor, acest invizibil inexprimabil dă totuși ceva de văzut, propune imaginile-model ale sferelor de argint și, în strofele următoare, desfășurarea lor într-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
boreale cununi". Sunt imaginile sufletului mai limpede al poemului racordat la sufletul invizibil al lumii. Cum de apar în vedere aceste imagini ale inaparentului? Nebunia de care se vorbește (reluată în imaginea avântului spre "scânteia nebună" și în cea a dorurilor "nebune") este mania, considerată de Platon 36 ca o artă a profeției, "arta nebuniei" (manike) fiind echivalată cu "arta de a vedea cu duhul" (mantike)37. Nebunia transmisă prin har divin este profetică, "în stare să străvadă viitorul", nebunia sacră
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din această clipă, părelnicia rămâne să le fie hrană"48. Este situația în care se află - în poemul discutat - cel care, simțindu-se doar "o fărâmă de zeu", exclamă: Unde mi-s, Doamne, arìpile?// De ce mi-ai dat sfinte-aspirații/ Și doruri nebune mi-ai dat,/ De ce îmbrăcat-ai în grații/ O humă și-atâta păcat/ Și de ce mi-ai luat, Doamne, arìpile?". Aripile însă nu sunt absente, căci mărturia lipsei nu e în sine o negație; afirmând dureros absența, sufletului i
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în fiorul inaparentului: "Și ca orice infirm care-și simte/ În brațul secat un fior,/ Dau mereu din arìpile-mi strâmte/ Și-arìpile absente mă dor". Absența care doare e absența unei prezențe înfiorate, unda în care viziunea cerului încă fulgeră, căci dorul formei ce însuflețește materia e o memorie a esenței. Figură a izvorului nesecat, zbaterea aripii nevăzute țese din firele lumii armonia posibilului. Diafan și perspectivă a inaparentului în Patmos de Ilarie Voronca Se știe că, potrivit lui Henry Corbin, obiectul percepției
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
descrierea/ întregii lumi/ ar putea fi/ începutul"32. Totul începe din nou, se naște din nou, de sus, iar ce se vede e cerul de deasupra sufletului, "sufletul/ ca alte ceruri"; "atunci începe/ între om și sine-ntregul cer", "un dor de început de lume/ (...) când cerul/ era ascuns în cele ce nu sunt"33. Începutul e ascundere a înaltului în adânc; chipul se desenează între cer și lume, în mediul trans-aparent al ambivalenței. "Era sub cer dar nu era în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
suntem doar o cumpănă,/ Suntem la cea mai limpede răscruce"46, în preființarea unde nimic din ce a fost nu mai este și nimic din ce va fi încă nu este. Totuși, un spațiu în mișcare, precum "Focul/ Nestins al Dorului de-a fi", în care "ard departele-n aproape", cursul-recurs "la un trup ce va să fie"47. Dacă nimic nu e în stare să fie, nu apare într-o imagine a ființei, aceasta pentru că imaginea însăși nu are ființă, nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
căci prin peisajul acesta pustiit însingurarea face ecou, iradiază în cântec de har: "mă doare câmpul dimprejurul meu/ cu greieri prinși de febra toamnei/ și care-mbătrâniți fără scăpare/ cântă deasupra oului lor negru/ cântă-nzestrând tot restul lumii/ cu sfântul dor de izolare/ înstrăinându-mă puțin de mine/ atâta cât să nu mă doară tare". Printr-o subtilă tehnică a reflectării, imaginile exteriorului reverberează în adâncul unui suflet care le primește zvonul, le resimte cu acuitatea tragică a unei fidelități fără
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
febra toamnei, îmbătrânirea, recluziunea și înstrăinarea sunt tot atâtea semne ale unor imagini în declin. Dar ceea ce semnifică imaginile - descărnate parcă de corpul vizibilității imediate - se spune mai curând decât se vede, se aude în cântecul greierilor, în sfântul lor dor de izolare ce înzestrează lumea întreagă. Ce înseamnă acest cântec? Face el imagine în corpul poetic? Dacă la acest nivel înțelegem fără să vedem, intuim intelectiv un sens care începe să închege fluidul imaginal, este pentru că nu aici răsare imaginea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și sensul culturii, în Lucian Blaga, Opere 9. Trilogia culturii, Editura Minerva, București, 1985, p. 391. 11 La cumpăna apelor; Sat natal, în vol. La cumpăna apelor (1933). 12 Hotar, în vol. La cumpăna apelor; Alean, în vol. La curțile dorului (1938). 13 Poetul, în vol. Nebănuitele trepte. 14 Ceea ce Blaga numește "corpul sensibil al cuvântului", ca element constitutiv prin sonoritatea, ritmul, așezarea și structura sa concretă, reprezintă "densitatea intuitivă a cuvântului", de fapt - în accepția noastră - corpul poetic văzut ca
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pp. 47-48. 2 Ibidem, p. 39. 3 Ibidem, p. 35. 4 Ibidem, p. 44. " Până când o armonie să înflorească în luciul ei, materia exige o solicitare infinită. Filosof, sau poet dacă vrei, e acela care prin această căutare, prin acest dor pasionat, se ridică până la esențe" (ibidem, p. 51). 5 Ibidem, p. 35. "Sufletul nu e decât un dor, o pasionată evocare a esențelor", un "nesațiu de forme" (ibidem, p. 50). Reminiscența e operantă în sânul materiei tot datorită sufletului: "De
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înflorească în luciul ei, materia exige o solicitare infinită. Filosof, sau poet dacă vrei, e acela care prin această căutare, prin acest dor pasionat, se ridică până la esențe" (ibidem, p. 51). 5 Ibidem, p. 35. "Sufletul nu e decât un dor, o pasionată evocare a esențelor", un "nesațiu de forme" (ibidem, p. 50). Reminiscența e operantă în sânul materiei tot datorită sufletului: "De aceea în umbrele deșarte ale lumii, în simulacrele informe ale formei, sufletul acesta recunoaște, sufletul își mai aduce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
eternă unduire" sunt imagini ale viziunii dionysiace (cf. Dan Botta, Frumosul românesc, în op. cit., vol. IV, p. 73, sau în Unduire și Moarte). 8 Charmides, în op. cit., vol. IV, p. 20. 9 Ibidem, p. 18. "Conștiința neîndurată a ritmului", "acest dor de ideal, această sete de euritmie" (ibidem, p. 29). 10 Ibidem, pp. 24, 26. 11 Ibidem, pp. 11, 32. 12 Dan Botta, Virtutea cuvântului, în op. cit., vol. IV, p. 114. "Cuvântul participă simultan de la natura sublimă a ideilor ca și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Ascultând cântecele), vol. Pe-o gură de rai, în op. cit., pp. 158, 212. Deseori e o viziune-vedenie, așa cum apare în Vedeniile pădurarului (vol. Întunecatul April, 1937), în Dulciule, ascunsule (vol. Pe-o gură de rai) sau în Pădurencele (vol. Un dor fără sațiu, 1976-1978), în op. cit., pp. 43, 130, 352. Viziune-vedenie care apare cu "ireala-i poveste" (Monos) sau în "extraordinara puritate" a muzicii astrelor și a frumuseții (Iberia), înfățișând "Utopia și alte himerice" (Egalii cu zero), vol. Un dor fără
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Un dor fără sațiu, 1976-1978), în op. cit., pp. 43, 130, 352. Viziune-vedenie care apare cu "ireala-i poveste" (Monos) sau în "extraordinara puritate" a muzicii astrelor și a frumuseții (Iberia), înfățișând "Utopia și alte himerice" (Egalii cu zero), vol. Un dor fără sațiu, în op. cit., pp. 359, 414, 446. 12 "Viața stelei de la sine se stinge,/ din sine stoarce orbitoarea voință să moară,/ în orbitorul sine se răsfrânge/ lumina, sieși statornică" (Am decăzut, vol. Pe-o gură de rai, în op. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
regiuni subțiri, anevrismale, care interferează funcțional cu ciclul cardiac. Acest model evolutiv determină producerea de lucru mecanic ineficient, dilatarea VS și simptome de IC. Procedeul Dor sau remodelarea ventriculară elimină regiunea anevrismală și restaurează geometria normală a ventriculului infarctizat. Procedeul Dor presupune sternotomie mediană sub CEC. Există pacienți care necesită concomitent BAC în alte regiuni ale miocardului și reparare sau reprotezare valvulară. Se deschide sacul anevrismal și se elimină trombusul aderent de aria infarctizată. Se aplică un patch de Dacron pe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
deschiderii ei, se abate asupră-i urgia. − Și cu colțișoarele astea incisive începe să te muște apetitul de reconstrucție a vechiului întreg... − Mie-mi spui? Nu-mi ies nicicum de sub piele mângâierile ploii olandeze. Versiunea ei pariziană doar îmi stârnește dorul de ele; ploaia noastră are alt miros și alt sunet, ba până și un alt fel de a pătrunde prin haine. Ce vrei, asta sunt! − Ploaia? Sper să nu ne inoportuneze azi. Dar uite c-am ajuns; vai, ce aglomerație
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se punea; în cazul postulatelor, e de-ajuns să le ignori spre a fi liber de rigorile lor. Așa se face că întâlnirea "ratată" cu începutul actului erotic îl lăsă cu mâna nu atât goală, cât plină de un dulce dor de ducă mai departe, până-n pânzele albe chiar: exersând prinderea acestui joc nou, la fel de bine se putea spune că mâna-i era cerută nupțial de el; neînceputul era deja nesfârșit. Ca tot omul de rând, Rică se crampona mai mult
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
notează Cehov, definește perfect „omul decăzut, ajuns la ultima limită, prăvălit pe treapta de pe care n-ar putea să lunece mai jos”. Pierderea umanității, iată efectele reeducării prin ocnă. Singurul lor vis, fericirea, este reîntoarcerea În patrie: sunt mistuiți de dorul nestins de libertate, evadarea li-i speranța. Relatarea lui Cehov despre Închisorile țariste și sistemul birocratic și abuziv reprezintă, fără Îndoială, un model de cercetare socială complexă; scriitorul completează statisticile cu observații personale, studiul de caz cu relatarea situațiilor concrete
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
permeabilă la nou și la schimbare. Pe de altă parte, tinerii din RM trăiesc sfâșietor drama definirii identitare, care reprezintă, pentru mulți dintre ei, un fel de identitate de vamă, marcată de o dorință irezistibilă de a pleca și un dor mistuitor de Întoarcere, amestecat cu sentimente de vină, durere și neputință În același timp. Cert este că această nouă generație speră la un viitor european. Ei reprezintă un gen de minoritate activă, care dorește schimbarea, care urmează să producă schimbarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și activitatea păsărilor. O iau spre Sundre. Zona dintre Muskmyr și Nore e singura pe care o menținem. Vorbesc cu recruții, care au intrat în a treia săptămână de când stau aici. Au obosit să facă de gardă și le e dor "să intre de-a binele în luptă". Nu și-au imaginat că au să devină "porcari". Au de supravegheat peste patru kilometri de sârmă ghimpată și gard electric. Niciunul din cei cu care am stat de vorbă n-a văzut
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
da, polonezi ori nu, cred că trebuie să ne temem. (Jurnalul Național, 22 aprilie 2005) Neliniștitul Aurel (I) Ne-am cunoscut spre sfârșitul anilor ’60, începutul anilor ’70. Venit din Transilvania, dintr-un mediu universitar, avea ștaiful căruia îi duceam dorul în marea bucureșteană fierbând de atâția învolburați geniali pentru care eticheta era un moft. Ne-a apropiat cititul. Schimbam cărți și le discutam în lungi partide peripatetice. Pe vreme frumoasă o luam de la Piața Unirii spre Șosea. Băteam Șoseau de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
avându-i ca monitori pe lt. c-dor av. Gh. Gherasim și pe Justin Gheorghiu, iar în 1940 și-a completat pregătirea aviatică urmând școala de instructori de zbor de la Popești-Leordeni, unde i-a avut ca instructori pe lt. c-dor. av. Tase Rotaru și pe adj. șef Stan Dănălache. Era o epocă frumoasă, cu multe zboruri, petreceri între camarazii din aviație, tinerețe și bucurie. "Îi cunoșteam pe mulți dintre piloții celebri ai vremii sau, dacă atunci nu erau încă celebri
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
aviatic: "Duminică 31 Iulie 1938 s-a desfășurat, la sediul FARR, solemnitatea distribuirii premiilor concurenților clasați în competițiunea aeronautică dotată cu Cupa "Mircea Cantacuzino". Au fost de față d-nii: General adjutant Paul Teodorescu, Ministrul Aerului și Marinei, General Stoicescu, C-dor Andrei Popovici, Egon Nasta secretarul general al FARR, C-dor Celăreanu, Bâzu Cantacuzino, cpt. Galeno, etc. D. Egon Nasta (...) prezintă clasamentul competiției din acest an: 1. Ing. N. Florescu, 2. Matei Ghika Cantacuzino, 3. Ing. Al. Frim, 4. Gh. Balș
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]