31,086 matches
-
lac scade și concentrația în săruri a apei crește. Apa lacului Dracșani are un caracter slab alcalin, având un pH care variază între 7,8 - 8,6. După gradul de saturație al oxigenului dizolvat, cuprins între 75,4 - 135,9 %, lacul se încadrează în categoria lacurilor oligotrofe, apa putând fi considerată de calitate corespunzătoare dezvoltării faunei acvatice. Acest parametru este însă contrazis de alte măsurători, astfel: (9,0 - 24,3 mg O2/dm3) a prezentat similar anilor precedenți valori ridicate caracteristice
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
săruri a apei crește. Apa lacului Dracșani are un caracter slab alcalin, având un pH care variază între 7,8 - 8,6. După gradul de saturație al oxigenului dizolvat, cuprins între 75,4 - 135,9 %, lacul se încadrează în categoria lacurilor oligotrofe, apa putând fi considerată de calitate corespunzătoare dezvoltării faunei acvatice. Acest parametru este însă contrazis de alte măsurători, astfel: (9,0 - 24,3 mg O2/dm3) a prezentat similar anilor precedenți valori ridicate caracteristice apelor „degradate”; (0,69 - 0
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
calitate corespunzătoare dezvoltării faunei acvatice. Acest parametru este însă contrazis de alte măsurători, astfel: (9,0 - 24,3 mg O2/dm3) a prezentat similar anilor precedenți valori ridicate caracteristice apelor „degradate”; (0,69 - 0,46 mg/dm3), au încadrat apa lacului în categoria eutrofă; evidențiat valori ale densității fitoplanctonului cuprinse între 1024320 - 3020667 ex/dm3 iar cele ale biomaselor cuprinse între 10,2 - 11,2 mg/dm3. Analizele efectuate scot în evidență o eutrofizare avansată a lacului. Această eutrofizare este datorată
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
dm3), au încadrat apa lacului în categoria eutrofă; evidențiat valori ale densității fitoplanctonului cuprinse între 1024320 - 3020667 ex/dm3 iar cele ale biomaselor cuprinse între 10,2 - 11,2 mg/dm3. Analizele efectuate scot în evidență o eutrofizare avansată a lacului. Această eutrofizare este datorată atât apelor uzate deversate în râul Sitna în zona orașului Botoșani precum și din poluarea difuză de pe terenurile agricole din bazin. Eutrofizarea este agravată de faptul că lacul are goliri de fund mici, care împiedică evacuarea apelor
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
Analizele efectuate scot în evidență o eutrofizare avansată a lacului. Această eutrofizare este datorată atât apelor uzate deversate în râul Sitna în zona orașului Botoșani precum și din poluarea difuză de pe terenurile agricole din bazin. Eutrofizarea este agravată de faptul că lacul are goliri de fund mici, care împiedică evacuarea apelor de pe fundul lacului. După 1989, urmașii foștilor obșteni au constituit o nouă obște pe care au înscris-o la tribunal și au cerut restituirea iazului naționalizat. Rezolvarea cererii este îngreunată de
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
este datorată atât apelor uzate deversate în râul Sitna în zona orașului Botoșani precum și din poluarea difuză de pe terenurile agricole din bazin. Eutrofizarea este agravată de faptul că lacul are goliri de fund mici, care împiedică evacuarea apelor de pe fundul lacului. După 1989, urmașii foștilor obșteni au constituit o nouă obște pe care au înscris-o la tribunal și au cerut restituirea iazului naționalizat. Rezolvarea cererii este îngreunată de faptul că legislația în vigoare nu a inclus propunerile unor parlamentari referitoare
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
în special în perioada Regulamentului Organic, Villacrosse a obținut fără mari dificultăți contracte pentru diferite construcții, devenind în relativ scurt timp un arhitect cunoscut în București. În 1822, domnitorul Grigore Ghica începe construcția unui nou palat pe terenurile sale din apropierea lacului Tei, în locul unor foste case ale Ghiculeștilor, devastate de războiul ruso-austro-turc din 1787-1792 și în care locuise, în timpul revoluției din 1821, Alexandru Ipsilanti. Palatul construit în stil clasic italian, a fost realizat după planurile lui Xavier Villacrosse și a fost
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
avut apa, care prin dizolvare a creat toată gama formelor carstice de suprafață și de adâncime. Râurile care străbat Munții Aninei aparțin bazinelor Bârzavei, Carașului și Nerei. Bârzava izvorăște din Munții Semenic și curge spre nord pană în aval de lacul Breazova, unde face un cot brusc spre vest pastrându-și această direcție pană în aval de Reșița de unde se îndreaptă spre nord-vest. Ea curge printr-o vale adâncă și împădurită săpată în șisturi cristaline. Afluenții ei mai importanți de pe stânga - Valiug
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
consemnate în text și figura pe hartă în timp util. Menționăm însă că nu în toate cazurile traseele, recent marcate, urmează pe cele descrise în lucrarea de față, remarcându-se mici diferențe. Dintre marcajele efectuate recent amintim: între Anina și Lacul Mărghitaș este marcat cu triuinghi albastru din drumul forestier până la Grota Buhui, apoi cu bandă roșie, în aval, prin Cheile Buhuiului până la Lacul Mărghitaș; Lăpușnicu Mare-cabana Cerbu a fost marcat cu bandă roșie; Lăpușnicu Mare - Podul Călugăra a fost marcat
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
descrise în lucrarea de față, remarcându-se mici diferențe. Dintre marcajele efectuate recent amintim: între Anina și Lacul Mărghitaș este marcat cu triuinghi albastru din drumul forestier până la Grota Buhui, apoi cu bandă roșie, în aval, prin Cheile Buhuiului până la Lacul Mărghitaș; Lăpușnicu Mare-cabana Cerbu a fost marcat cu bandă roșie; Lăpușnicu Mare - Podul Călugăra a fost marcat cu bandă galbenă. De asemenea, semnalăm construirea drumului forestier între Podul Beu și cantonul silvic Valea Beului.
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
este un monument istoric și de artă aflat la 29 km est de București, ctitorită la începutul secolului al XIX-lea pe malul Lacului Pustnicu și la marginea pădurii cu același nume, parte din ceea ce erau odinioară Codrii Vlăsiei. este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", având codul de clasificare . Există mai multe legende care explică numele mănăstirii. Cea mai plauzibilă este aceea
Mănăstirea Pasărea () [Corola-website/Science/306131_a_307460]
-
capitala României, din cele mai vechi timpuri până în epoca contemporană. Rezultatele cercetărilor arheologice atestă că teritoriul pe care se află Bucureștiul a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică (așchii tăioase din cremene, un „nucleu” de silex descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la Mihai-Vodă și Radu-Vodă ). Au fost scoase la iveală numeroase așezări neolitice; din perioada culturii "Dudești" s-au descoperit urme la Dudești, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului Fundeni etc. Din perioada
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
cremene, un „nucleu” de silex descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la Mihai-Vodă și Radu-Vodă ). Au fost scoase la iveală numeroase așezări neolitice; din perioada culturii "Dudești" s-au descoperit urme la Dudești, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului Fundeni etc. Din perioada culturii "Boian" s-au găsit urme la Glina, Dudești, Cățelu, Bucureștii-Noi, Giulești, Dealul Spirei, Pantelimon. La Cernica s-a găsit una din cele mai mari necropole din Europa din perioada Boian. În
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
silex descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la Mihai-Vodă și Radu-Vodă ). Au fost scoase la iveală numeroase așezări neolitice; din perioada culturii "Dudești" s-au descoperit urme la Dudești, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului Fundeni etc. Din perioada culturii "Boian" s-au găsit urme la Glina, Dudești, Cățelu, Bucureștii-Noi, Giulești, Dealul Spirei, Pantelimon. La Cernica s-a găsit una din cele mai mari necropole din Europa din perioada Boian. În morminte s-au descoperit
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
și încălzit, ceramică fină, monezi, urme ale culturii "Dridu" La Pipera, în Bucureștii Noi, în Piața de Flori, la Crângași și la Giuleștii-Sârbi au fost descoperite așezări ale populației vechi românești din secolele X-XI, iar în pădurea Pantelimon, pe malul Lacului Tei, așezări din secolele XII-XIV . Începând cu secolul al XV-lea, mărturiile arheologice se completează cu izvoare scrise. Tradiția spune că întemeierea orașului s-a realizat în vremea lui Bucur, pe care unii îl cred cioban, alții pescar, boier, haiduc
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
Săcelene). Culmile înconjurătoare au înălțimi mai mari. Genetic, Țara Bârsei este de origine tectonică, formată prin fracturarea și scufundarea repetată a unor fragmente centrale ale Carpaților de Curbură, către sfârșitul pliocenului. Ulterior prăbușirii, apele au invadat această groapă, formând un lac în care, de-a lungul vremii, s-au adunat straturi sedimentare de sute de metri grosime. La începutul cuaternarului apele s-au retras, fiind drenate de către Olt, prin defileul de la Racoș, către lacul mai mare existent în Transilvania. Relieful este
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
apele au invadat această groapă, formând un lac în care, de-a lungul vremii, s-au adunat straturi sedimentare de sute de metri grosime. La începutul cuaternarului apele s-au retras, fiind drenate de către Olt, prin defileul de la Racoș, către lacul mai mare existent în Transilvania. Relieful este modelat în continuare de agenți externi de eroziune precum și de acumulări torențiale și fluviatile. De asemenea, o mare influență asupra reliefului au avut-o și cele patru mari glaciațiuni. După sfârșitul acestora, o
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
torențiale și fluviatile. De asemenea, o mare influență asupra reliefului au avut-o și cele patru mari glaciațiuni. După sfârșitul acestora, o bună parte din terioriul Țării a rămas mlăștinos și sălbatic, evoluând cu timpul către o depresiune cu câteva lacuri mai mari. Astăzi, Țara Bârsei prezintă trei zone distincte: Masivul Postăvaru este alcătuit din calcare jurasice și conglomerate cretacice, având un pronunțat profil de piramidă. El înconjoară stațiunea Poiana Brașov, pe latura ei nord-vestică, printr-un brâu de munți cu
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
adâncime de bună calitate (1 - 2 m până la 10 - 15 m), la baza formațiunilor calcaroase, având un debit de până la 6 l/s și un grad de mineralizare de cca. 0,5 g/l. Cu timpul, o mare parte din lacurile Țării Bârsei au dispărut. Cea mai importantă apă stătătoare din depresiune, Complexul piscicol Dumbrăvița, se află la 6 km depărtare de comuna cu același nume. Mlaștina eutrofă ce face parte din complex este o arie protejată de interes european. Alte
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
apă s-a îmbunătățit și el. Blocadele de pe Rin au fost înlăturate din ordinele lui Napoleon iar până în anii 1820s, vapoarele au înlocuit bărcile tractate de oameni și animale în sisteme complexe. Până în 1846, funcționau pe râurile germane și pe Lacul Konstanz 180 de vapoare și o rețea de canale se extindea din Dunăre, Weser și Elba. Oricât de importante au fost aceste îmbunătățiri, ele nu puteau concura cu impactul căilor ferate. Economistul german Friedrich List a denumit căile ferate și
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
reclamă, iar noi ne-am realizat filmul. În afară de noi mai jucau: Vasiliu Birlic, Nora Piacentini, N.Gărdescu, Sili Vasiliu, Richard Rang, nu lipseau nici mama mea, coana Eugenia și nici tatăl lui Vasilache. Studiourile noastre au fost: Cișmigiul, Grădină Icoanei, Lacul Snagov și Ateneul Popular de pe strada Română`. Printre șlagărele scrise și compuse de N. Stroe este sufficient să ne amintim de `Trurli Trurli`, `Du-mă acasă, măi tramvai`, `Morărită`, `Ninge, ninge`, `Pentru tine”, Nu plâng pentru nimeni”, Dragoste poveste veche
Nicolae Stroe () [Corola-website/Science/306233_a_307562]
-
de râuri cu un caracter permanent, singurele excepții fiind La Palma și Gomera. Lipsa unor vaste depresiuni interioare lipsite de drenaj, forța erozivă a râurilor precum și evapotranspirația excesivă prezentă în cea mai mare parte a Spaniei au determinat inexistența unor lacuri cu o suprafață mare, deși există dovezi că in trecutul geologic al regiunii (Terțiar) au existat astfel de lacuri în vechi depresiuni endoreice (Meseta Centrală și Câmpia Andaluziei). Aceste depresiuni au dispărut pe măsură ce râurile au reușit să treacă de sistemul
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
de drenaj, forța erozivă a râurilor precum și evapotranspirația excesivă prezentă în cea mai mare parte a Spaniei au determinat inexistența unor lacuri cu o suprafață mare, deși există dovezi că in trecutul geologic al regiunii (Terțiar) au existat astfel de lacuri în vechi depresiuni endoreice (Meseta Centrală și Câmpia Andaluziei). Aceste depresiuni au dispărut pe măsură ce râurile au reușit să treacă de sistemul montan ce le imprejura. Lacurile existente în Spania se pot împărți în trei mari categorii: Cele mai importante lacuri
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
deși există dovezi că in trecutul geologic al regiunii (Terțiar) au existat astfel de lacuri în vechi depresiuni endoreice (Meseta Centrală și Câmpia Andaluziei). Aceste depresiuni au dispărut pe măsură ce râurile au reușit să treacă de sistemul montan ce le imprejura. Lacurile existente în Spania se pot împărți în trei mari categorii: Cele mai importante lacuri carstice sunt: Laguna de Ruidera și Ciudad Real. Lacurile de origine eoliană se găsesc în zona de coastă a Geronei și au o suprafață redusă. Lacurile
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
lacuri în vechi depresiuni endoreice (Meseta Centrală și Câmpia Andaluziei). Aceste depresiuni au dispărut pe măsură ce râurile au reușit să treacă de sistemul montan ce le imprejura. Lacurile existente în Spania se pot împărți în trei mari categorii: Cele mai importante lacuri carstice sunt: Laguna de Ruidera și Ciudad Real. Lacurile de origine eoliană se găsesc în zona de coastă a Geronei și au o suprafață redusă. Lacurile și lagunele maritime se întâlnesc în zona de vărsare a râurilor Guadalquivir și Ebros
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]