28,201 matches
-
dat premiul „Felicia Filip” Natalia Tanisiiciuc, cu un glas frumos, fiind o persoană scenică cu un aspect agreabil și întradevăr a adus ceva nou, pentru că originea ei este Republica Moldova, care acești oameni au în sufletul lor, în plus, parcă o lacrimă mai mare, mai grea, mai strălucitoare decât altele, și asta se simte în vibrația din vocea ei. Aceste nume ar fi pe cele care le-am remarcat în mod special, dar sigur că toți ceilalți concurenți, nu numai cei care
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
urmă. Întrebat în epocă, arheologul maghiar E. Ballum a declarat că știe unde se află acest mozaic, dar „nu poate divulga adevărul din motive politice" (4). În anul 1882, la un congres ținut în Sibiu, Gheorghe Barițiu a izbucnit în lacrimi mărturisind public cele două vise pe care nu le-a putut îndeplini: salvarea Sarmisegetusei și deschiderea unei universități românești în Ardeal. Nu multe persoane cunosc că pe Insula Șerpilor, în secolul al XIX-lea, se găseau ruinele unui imens templu
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
urmă. Întrebat în epocă, arheologul maghiar E. Ballum a declarat că știe unde se află acest mozaic, dar „nu poate divulga adevărul din motive politice" (4).În anul 1882, la un congres ținut în Sibiu, Gheorghe Barițiu a izbucnit în lacrimi mărturisind public cele două vise pe care nu le-a putut îndeplini: salvarea Sarmisegetusei și deschiderea unei universități românești în Ardeal.Nu multe persoane cunosc că pe Insula Șerpilor, în secolul al XIX-lea, se găseau ruinele unui imens templu
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
Să fure oare inima oricui!? Iaca,nu știu.... Unde mă uitam,ei purtau măști. Iar Caruselul Veneției din noi,ne omoară! Fraților, încă nu suntem sub ape! Aiurea, ei vindeau grame,drame de aur. Urcam,spre burlanul sufletului,de unde plângea lacrima ploii de soare... Ei,cum nu vedeți voi gramul,dramul de Libertate,ochi încercănați! Ție,omule ți l-aș cumpăra eu... Uite că nu mă vezi,nu stai în umbra mea. Aunci,stați voi,ochi îndoiți,,înmiiiți. Iată ,nu am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349744_a_351073]
-
Să fure oare inima oricui!? Iaca,nu știu.... Unde mă uitam,ei purtau măști. Iar Caruselul Veneției din noi,ne omoară!Fraților, încă nu suntem sub ape! Aiurea, ei vindeau grame,drame de aur. Urcam,spre burlanul sufletului,de unde plângea lacrima ploii de soare...Ei,cum nu vedeți voi gramul,dramul de Libertate,ochi încercănați!Ție,omule ți l-aș cumpăra eu...Uite că nu mă vezi,nu stai în umbra mea. Aunci,stați voi,ochi îndoiți,,înmiiiți.Iată ,nu am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349744_a_351073]
-
albastrul rămas să-mi mai lase ceva din romanța târzie ecou spulberat sub un pas fără cer rămân așteptând să te cânt ,să te cer cu-mprumut... Tu,cu sufletul ud de iarbă uitării ,iertata povară aduni tot albastrul din lacrima verii iar eu cânt,dor pierdut în ulciorul de lut tăinuit cum e setea străinului mut tu desculț,eu visând doar un vis de demult. 5 decembrie,2014 Referință Bibliografica: Romanța... / Mia Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437
ROMANTA... de MIA POPA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349742_a_351071]
-
așa ca ziua de naștere a lui Eminescu, aniversarea a 160 de ani de la aceasta, să fie legată de cea a plecării definitive și așezării alături de el, în eternitate, a lui Grigore Vieru. S-a afirmat despre el că este „lacrima lui Eminescu” și nu s-a greșit, în zâmbetul lui blând revărsat peste lume, în simplitatea lui profundă, în întreaga ființă sensibilă oglindită în cuvânt, stând forța și tăria afirmate în toată opera sa, în toată viața sa, pe linia
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
apoi ieși pe unde crezi tu că-i mai bine ducând mai departe făclia graiului și spiritul neamului tău. Important, la început, este să găsești intrarea, să cunoști semnele ei, să nu le încurci. Eminescu, dacă vreți, este izvorul, este lacrima de foc a Universului”). Ea se adăugă atâtor și atâtor sintagme celèbre care reprezintă imensul respect și iubirea sinceră manifestate pentru „omul deplin al culturii românești” (Constantin Noica), nu mortificate însă ci mereu proaspete, și traduc astfel realitatea unui Eminescu
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Grigore Vieru este cel care a produs sincronizarea cu fenomenul literar românesc din interiorul țării, fiind un veritabil port-drapel al liricii române din Basarabia. De altfel, el însuși mărturisește cu onestitate raportarea sa la marele model:” Nu sunt decât o lacrimă de-a lui Eminescu.” Conceptul lui de poeticitate are ca model etalonul romantic eminescian, la care a adăugat un filon autohton specific, străbătut de simboluri și motive, miteme tipic vierene, relevante arhetipuri ale ființei naționale și mitologiei cotidianului. Imaginarul său
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
alcătuire a eului său poetic („M-am amestecat cu viața,/ Ca soarele cu dimineața,// M-am amestecat cu dorul,/ Ca sângele cu izvorul”), tentația orfică -cântecul, sinonim cu poezia - fiind dublată ulterior de cea mesianică („Cineva sus pe coastă,/ Spală lacrima lunii/ Cu lacrima noastră”- Izvorul). Poet prin excelență al mamei, el dezvoltă ca nimeni altul această mare temă în lirica română contemporană, încărcând-o de o simbolistică adâncă, identificată cu țara rotundă („Mamă/ Tu ești Patria mea!” - Mamă, tu ești
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
său poetic („M-am amestecat cu viața,/ Ca soarele cu dimineața,// M-am amestecat cu dorul,/ Ca sângele cu izvorul”), tentația orfică -cântecul, sinonim cu poezia - fiind dublată ulterior de cea mesianică („Cineva sus pe coastă,/ Spală lacrima lunii/ Cu lacrima noastră”- Izvorul). Poet prin excelență al mamei, el dezvoltă ca nimeni altul această mare temă în lirica română contemporană, încărcând-o de o simbolistică adâncă, identificată cu țara rotundă („Mamă/ Tu ești Patria mea!” - Mamă, tu ești ... ), cu esența ființei
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
coaja ei doar ocrotit. // Înconjurată de lumină, / Tu însăți din lumină vii. / Pre tine doar te am pe lume/ Și nu voi alte veșnicii. // Iubire! Ram de rouă sfântă, / Cânt unic, o, ce mă adaști. / asupra-ngândurării mele/ Tu nu plângi lacrima - o naști.” - Leac divin). De o extraordinară liricitate și modernitate, unele dintre poemele sale de dragoste sunt mici capodopere („Draga i-a fugit cu altul./ S-a ascuns în codru. Uuu!/ El a smuls pădurea toată,/ Însă n-a găsit
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
plan astral, sacral, în cosmicitate, contopită în cele din urmă cu însăși întoarcerea mioritică în natură („Merg eu dimineața, în frunte,/ Cu spicele albe în brațe/ Ale părului mamei./ Mergi tu după mine, iubito,/ Cu spicul fierbinte la piept/ Al lacrimii tale./ Vine moartea din urmă/ Cu spicele roșii în brațe/ Ale sângelui meu -/ Ea care nimic niciodată/ Nu înapoiază./ Și toți suntem luminați/ De-o bucurie neînțeleasă”- Ars poetica). De altfel, Grigore Vieru însuși mărturisește că este, prin excelență, un
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Ion Miloș la dispariția fulgerătoare a prietenului său. Mitizat încă din timpul vieții, Grigore Vieru s-a „judecat”singur, cu aceeași luciditate și onestitate care i-a caracterizat întreaga viață, pentru posteritate („Nu sunt un mare poet. Nu harul ci lacrima mea e mare.”). ---------------------------------------------- [1] Catinca Agache. Receptarea lui Eminescu după 1989, 2011 [2] Mihai Eminescu. Basarabia 1812, Verba, 1991, 2011 [3] Mihai Eminescu. România în lupta cu panslavismul, ,,Timpul” , iunie, 1878.; Basarabia, numele și întinderea ei, ,,Timpul”, 13 martie, 1878
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > LACRIMA AMBROZIEI Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1254 din 07 iunie 2014 Toate Articolele Autorului prelungeam linia continuă cu încă un pas tu-mi spuneai că îmi trebuie ecou drept să nu mă pierd în tine eu lăsam păsările
LACRIMA AMBROZIEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349753_a_351082]
-
de-aș avea un coș să încapă toate poate un corset să le strâng în același glas imaginea asta de efect îmi îndrepta umerii purtam o rochie senină și ultimul tău surâs apoi am împachetat sentimentul meu de grație în lacrima ambroziei Referință Bibliografică: lacrima ambroziei / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1254, Anul IV, 07 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LACRIMA AMBROZIEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349753_a_351082]
-
coș să încapă toate poate un corset să le strâng în același glas imaginea asta de efect îmi îndrepta umerii purtam o rochie senină și ultimul tău surâs apoi am împachetat sentimentul meu de grație în lacrima ambroziei Referință Bibliografică: lacrima ambroziei / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1254, Anul IV, 07 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
LACRIMA AMBROZIEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349753_a_351082]
-
atunci un cârd de bețivi, făcând așa larmă cu înjurăturile și cântecele lor de pahar, încât s-a trezit din somn și copilașul iubit, Titus. Cu inima zdrobită, a îngenuncheat și, aplecat peste Psaltirea mamei, începu să se roage cu lacrimi și cutremur, covârșit de povara răspunderilor pe care le avea ca preot și cărora, își dădea seama, le-a răspuns prea puțin! Își vedea plasa goală ca a Marelui Pescar care s-a trudit toată noaptea în zadar. După o
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
povara răspunderilor pe care le avea ca preot și cărora, își dădea seama, le-a răspuns prea puțin! Își vedea plasa goală ca a Marelui Pescar care s-a trudit toată noaptea în zadar. După o zguduitoare frământare sufletească, după lacrimile de căință și de implorare a iertării, pentru că nu putea arăta în fața Tatălui Ceresc nici un rod, decât numai frunze, în acea noapte de bilanț și de trecere dintr-un an într-altul, Părintele Iosif și-a predat el însuși viața
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
acea noapte de bilanț și de trecere dintr-un an într-altul, Părintele Iosif și-a predat el însuși viața pe deplin în mâinile și voia lui Dumnezeu. Abia atunci, tocul lui, muiat nu numai în cerneală, ci și în lacrimile unei vieți puse pe deplin la dispoziția Mântuitorului, a scris acea profetică „CHEMARE! Avem noi, Românii, două mari păcate care ne strică sufletul și traiul nostru creștinesc: sudalma și beția! Veniți să facem o întovărășire de luptă împotriva lor! Să
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
o lovitură de grație celui de-al doilea botez practicat în neoprotestantism. Învățătura de la Oaste aprofundează concepția ortodoxă conform căreia „cel de-al doilea botez“ nu mai are loc prin cufundarea într-o apă materială, ci prin cufundarea în baia lacrimilor de pocăință, din care păcătosul iese restaurat spiritual și moral. Însuși părintele prof. Galeriu, în teza de doctorat a Sfinției Sale («Jertfă și Răscumpărare») afirmă că „Taina Pocăinței este o restaurare a Botezului“ Faptul că în Oastea Domnului se pune accentul
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
numai tu poți picura în ipsosul/ exoftalmic un bob de atropina./ Ziua străbate cu greu, pește ochii ei/ mașina ta de scris trece doliul panglicii sale - ficțiunea./ Și iată-i: se mișcă, se umplu de știri, de române fluviu,/ de lacrimi și foiletoane, aprige pamflete și reportaje de pe front, de țipetele dezarticulate ale poetului/ cîndva tînăr și genialoid, azi - un raft incert de bibliotecă. ăîncă puțină îți spui, ăîncă puțină îți șoptești, ași ai învinsă/ ziua străbate cu greu, Premiul Nobel
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
poeme, metamorfozează fără probleme orice ține de mineral în piatră tombala: "atunci afli / în totul dată ție / pe piept culcata piatră", "piatră fiind din toate / singură alături" etc. Ultima parte este o continuare firească (sau o repetiție firească) intitulată "Darul lacrimilor". Elementele preferate sunt, firește, eșafodul și ploaia/plânsul. Așadar un mecanism extrem de ușor de depistat (l-am putea califica drept facil): pe fondul unui monoton marș funerar apar mici variații, aproape imperceptibile. De altfel, Emil Iordache amintește acest lucru (discret
Poeme despre moarte by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17642_a_18967]
-
Echipa care ne așteaptă sus este deja adunată în jurul pietrei Șarpele, simbolul înțelepciunii neamului românesc. Ana-Maria pornește să cânte imnul taberei. Rând pe rând o urmăm, dar treptat emoțiile sunt așa de puternice încât mai toți renunțăm pe parcurs. Cu lacrimile șiroind pe fețe, cei mai mulți dintre noi nu mai putem continua. Ana-Maria singură mai face față la acest tumult emoțional care a angrenat și alți vizitatori ai Sfinxului. Apoi asistăm cu toții la un moment extraordinar. Un corb, mesager divin, atribut al
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
Nu au fost, însă, illo tempore, auzite și înțelese durerile noastre. Exilul românesc și-a făcut datoria, nume celebre au denunțat exacțiunile, șiruri întregi de patrioți români din străinătate și-au sacrificat viața - fără că, în Occident, să cadă o lacrima peste cumplitele noastre realități. Intrăm - ca și în mizerabilele pertractări politiciene de azi din România - în algoritmul echilibrelor Occident-Rusia sovietică, ce sacrifică pe cei mici. Știe oare cineva, astăzi, ceea ce a relatat dl. Cicerone Ionitoiu, ca partizanii parașutați din Statele Unite
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]