29,022 matches
-
în ianuarie). Are un interes turistic deosebit, datorită lacurilor aflate pe masivul de sare. Localitatea a oferit în trecut mai multe instalații de tratament, printre care: un solariu cu amenajări pentru aeroterapie și helioterapie, instalații pentru electroterapie, băi calde, apă minerală sărată concentrată. Dintre factorii naturali de cură trebuie menționate și apele minerale clorurate și sodice din lacurile existente pe locurile vechilor saline. Aceste ape au o concentrație deosebit de mare (266 grame /litru), fiind utilizate în trecut în tratarea unor afecțiuni
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
de sare. Localitatea a oferit în trecut mai multe instalații de tratament, printre care: un solariu cu amenajări pentru aeroterapie și helioterapie, instalații pentru electroterapie, băi calde, apă minerală sărată concentrată. Dintre factorii naturali de cură trebuie menționate și apele minerale clorurate și sodice din lacurile existente pe locurile vechilor saline. Aceste ape au o concentrație deosebit de mare (266 grame /litru), fiind utilizate în trecut în tratarea unor afecțiuni, precum cele reumatismale articulare și degenerative (periartrite, tendinoze, artroze, poliartroze), neurologice periferice
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
în 1835 pe una rusească. După anul 1828, când izvoarele sulfuroase au fost descoperite de un medic militar rus ajuns aici în timpul ocupației țariste a Țării Românești, Pucioasa s-a dezvoltat ca stațiune balneoclimaterică, luând denumirea de Pucioasa, datorită apelor minerale sulfuroase concentrate de aici, numite popular pucioasă. Procesul de amenajare a băilor de la Pucioasa a continuat în 1873 cu participarea la Expoziția de la Viena, prilej cu care apele au fost analizate de specialiști austrieci; începând cu 1875, Consiliul Județean a
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
radiații ultraviolete, datorat îndeosebi purității sale. Regimul de cură în stațiune este recomandat în: nevroză astenică, sindroame neuro-astenice, boli endocrinometabolice (diabet zaharat, hipertiroidie și dislipidemii), turburări circulatorii periferice, hipertensiune arterială, afecțiuni ale căilor respiratorii, anemii, etc. Analizând izvoarele cu apă minerală, Institutul de Balneofizioterapie din București a stabilit că sunt sulfuroase, sulfatate, calcice, sodice, hipotone, fiind utilizate pentru tratament balnear ale unor afecțiuni cum ar fi nevroze, a bolilor cardio-vasculare, respiratorii, hepatobiliare. Acestea sunt cunoscute pe plan local din 1883, deoarce
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
care ulterior și-a luat numele de Grigore Constantinescu-Monteoru) a achiziționat în perioada 1860-1880 toate terenurile petrolifere, precum și întregul sat denumit pe atunci "Fundu Sărății" și s-a îmbogățit din afacerile cu petrol, comercializând atât țiței brut, cât și ulei mineral fabricat în distileria deschisă în 1871. Dr. Guyenot, medic consultant la Aix-les-Bains, Franța și medicul personal al omului de afaceri, l-a sfătuit pe acesta să se trateze cu apele folosite de localnici, iar Constantinescu-Monteoru (stabilit deja acolo) a sesizat
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
țară. Satul avea o populație de 620 de locuitori și 110 case, iar comuna în total avea 1770 de locuitori. În anii de după Primul Război Mondial s-a înființat Institutul de Balneologie, care în cadrul unui studiu mai larg despre apele minerale din România, și-a îndreptat atenția spre izvorul nr. 2 din Monteoru. Dr. G. Niculescu a constatat că apele izvorului conțin clorură de sodiu și clorură de magneziu, fără a avea însă bicarbonat de sodiu și că au o compoziție
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
în strategia sa de dezvoltare pe anii 2010-2015, slaba promovare a stațiunii, identificând izvoarele și turismul balnear de la Monteoru ca oportunități de dezvoltare a turismului în județ. Sărata-Monteoru este cea mai importantă stațiune balneoclimaterică a județului Buzău. Sursele de apă minerală sunt reprezentate de 3 foraje hidrogeologice, un puț minier și 19 izvoare (cele mai multe neamenajate) - care produc o apă de tip zăcământ. Principalele izvoare se găsesc în dreptul stațiunii pe versantul stâng al pârâului Sărății. Aici se află atât cele 2 izvoare
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
Balneologie din București a executat pe versantul din stânga al văii foraje la 125-180 m adâncime, din care s-au obținut debite mai mari (5,5 l/s). Baza de tratament existentă aici oferă facilități pentru hidrotermoterapie prin balneație cu ape minerale fie încălzite fie în aer liber, terapie fizicală, aero-helio-terapie, crenoterapie (cură internă cu ape minerale), kinetoterapie, activități sportive în aer liber, masaj, inhalații cu aerosoli, fitness. Ghidurile românești din anii '70 și '80 recomandau stațiunea pentru: Mina de petrol din
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
din care s-au obținut debite mai mari (5,5 l/s). Baza de tratament existentă aici oferă facilități pentru hidrotermoterapie prin balneație cu ape minerale fie încălzite fie în aer liber, terapie fizicală, aero-helio-terapie, crenoterapie (cură internă cu ape minerale), kinetoterapie, activități sportive în aer liber, masaj, inhalații cu aerosoli, fitness. Ghidurile românești din anii '70 și '80 recomandau stațiunea pentru: Mina de petrol din Sărata-Monteoru, aflată în proprietatea grupului Petrom-OMV, are o producție de 5 tone de țiței pe
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
100 km de orașul Buzău. Din Harțagu pleacă principalele trasee turistice către Munții Siriu, Vrancei, Penteleu și Podul Calului. Băile Siriului a fost o stațiune folosită pentru un sezon scurt (1 iunie -1 octombrie), dispune de trei izvoare cu ape minerale sulfuroase, ușor bicarbonate, clorurosodice, foarte slab mineralizate, termale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Siriu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,14%). Pentru 3
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
Geografic”, cu „î”, "Vîlcăneasa" pentru satul din Rîmnicu Sărat, Vîlcănești pentru localitatea din județul Prahova și cu „u” pentru toate satele de pe valea Vulcanei. În analiza sa asupra localității, doctorul Popescu-Vîlcana citează pe Dr.Saabner-Tuduri, care în cartea sa „Apele minerale și stațiunile climaterice din România” menționează că „Vulcana își trage numele de la vâlceaua Vulcana”. Dr.Popescu pune sub semnul întrebării că numele în cauză și-ar trage originea de la un părău fără importanță, fapt contrazis de Iorgu Iordan și de
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
de aceasta este destul de mare având următoarele cifre regionale: Moldova (80%),Muntenia (10%), Dobrogea (10%). Balastiera a fost deschisă în anul 2007 și a aparținut unor proprietari din plan local. Începând cu anul 2011 aceasta a trecut sub licența SC MINERAL HOLDING SRL.
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
economice preponderent întâlnite sunt: Agricultură: Cultură grâului, a secarei, orzului, ovăzului, porumbului, sfeclei de zahăr, lucernei și a vitei de vie 9, creștere animalelor (porcine, păsări), apicultură Industrie extractiva: Țițeiul exploatat în zonele Schela - Independență - Slobozia Conachi constituie principala resursă minerală din teritoriu. Pe raza comunei există două fabrici (producție de napolitane și ulei alimentar) cu un nivel mediu de producție. Tot aici își desfășoară activitatea un numar de aproximatix 30 de agenți economici (comerț cu amănuntul al produselor alimentare și
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
și 1/10 din cea a retinolului. Carotenoizii sunt mai bine absorbiți când sunt ingerați în cadrul unei mese cu multe grăsimi. Pentru a fi eficient absorbita în traiectul digestiv, necesită și prezența mineralelor. Această lucrează mai bine în prezența următoarelor minerale: calciu, magneziu, fosfor, seleniu și zinc. Toate formele vitaminei A sunt folosite în cosmetica și medicină, fiind aplicate pe piele. Acidul retinoic, retinil palmitatul, izotretinoina, tretinoina și retinolul sunt folosite medicinal că tratament de suprafață pentru acnee și keratosis pilaris
Retinol () [Corola-website/Science/301325_a_302654]
-
este învelită cu cuticulă rigidă. Regiunile de articulare a segmentelor și articolelor membrelor sunt acoperite cu o cuticulă flexibilă. Cuticula crustaceelor acvatice este biomineralizat cu carbonatul de calciu extras din apă. Unele crustacee terestre au capacitatea de a depozita substanțe minerale, deoarece în mediul terestru carbonatul de calciu dizolvat e greu de găsit. Împregnarea cuticulei cu carbonat de calciu are loc în exocuticulă și în stratul exterioar a endocuticulei. Datorită biomineralizării cuticula crustaceelor este mai rezistentă la factorii mecanici externi. Cuticula
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
în abundență, accesul la apă potabilă a fost și este o mare problemă în dezvoltarea comunităților umane. O greșeală des întâlnită este aceea că apa este un bun conductor de electricitate. Toate proprietățile electrice ale apei se datorează ionilor sărurilor minerale dizolvate în ea și dioxidului de carbon dizolvat în ea. Apa prezintă auto-ionizare (două molecule de apă se transformă într-un anion de hidroxid și un cation de hidroniu) însă doar la un nivel aproape imperceptibil. Coexistența stărilor solidă, lichidă
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
reduc disponibiltatea electronilor de la atomul de azot, implicit reducînd bazicitatea sau chiar anulând-o. Datorită bazicității, soluțiile apoase de alcaloizi sunt instabile, fapt de care trebuie ținut cont la extracția lor. Pentru extracția, purificarea și conservarea lor, se utilizează acizi minerali (azotic, clorhidric, sulfuric), iar din aceste soluții sunt deplasați prin intermediul unor baze (amoniac, sau hidroxizi alcalini). Trebuie ținut cont de natura și structura lor; astfel: Are loc prin mai multe procedee Se face prin reacții de precipitare cu reactivii generali
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
sec.XVIII sub numele de "Oláhláposbánya", când a început extracția minereurilor, și popularea văii cu meseriași veniți în principal din Moravia, Zips, Silezia, Galiția. La începutul secolului XX se practicau diferite meserii, contribuind la o puternică dezvoltare economică. Exploatarea resurselor minerale reprezintă activitatea principală, iar ca anexă, pe lângă mină, funcționau ateliere de fierărie, lăcătușerie, tâmplărie (la început cu mașini acționate hidraulic). Ulterior, energia electrică era furnizată de un generator acționat de o turbină de abur alimentat de la un cazan cu lemne
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
pe cablu: Etimologia numelui localității: din Baia (din subst. baie „exploatare minieră subterană; mină, ocnă” < lat. *bannea sau magh. bánya) + Borșa (din n.fam. Borșa < n. pers. sl. Borša; sau din n. fam. Borș + suf. top. -a). Izvoare de apă minerală, pe Valea Țâșla: Izvorul Baritina din fața Văii Vinișoru, Izvorul La Ciuroi, Izvorul din Groată (Galeria Alexandru), Izvorul Colbu (în total 20 de surse). ; Zăcăminte de minereuri complexe (minele Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealul Bucății) și cuprifere. Factorii naturali de cură
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
Țâșla: Izvorul Baritina din fața Văii Vinișoru, Izvorul La Ciuroi, Izvorul din Groată (Galeria Alexandru), Izvorul Colbu (în total 20 de surse). ; Zăcăminte de minereuri complexe (minele Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealul Bucății) și cuprifere. Factorii naturali de cură sunt apele minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, atermale, care se folosesc atât în cura internă, pentru afecțiuni ale tubului digestiv, rinichilor și căilor urinare, cât și în instalațiile de băi, pentru afecțiuni ale aparatului locomotor și ginecologice. Dată fiind clima propice, stațiunea
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Datorită izvoarelor minerale clororosodice și lacului sărat (format prin prăbușirea unor mine vechi de exploatare a sării), localitatea Ocna Șugatag este și stațiune balneară. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.568 locuitori, dintre care 890 maghiari, 480 români, 169 evrei, 18
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
la poala dealului , înconjurată de cruci vechi , unele cu inscripții chirilice , după ținută arhitectonica această biserică are personalitate. În apropiere se află , de asemenea , o frumoasă troița de lemn, ridicată în 1941. Stațiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de apă minerală și nămol terapeutic, fiind profilata pe cură internă și externă. Izvoarele minerale se găsesc pe Valea Chiciora, mic afluent al pârâului Râieni. Structura geologică a zonei a fost investigată de către Gh. Murgoci (1898-1907), I. Ionescu Argetoaia (1914), Al. Codarcea (1940-1941
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
ținută arhitectonica această biserică are personalitate. În apropiere se află , de asemenea , o frumoasă troița de lemn, ridicată în 1941. Stațiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de apă minerală și nămol terapeutic, fiind profilata pe cură internă și externă. Izvoarele minerale se găsesc pe Valea Chiciora, mic afluent al pârâului Râieni. Structura geologică a zonei a fost investigată de către Gh. Murgoci (1898-1907), I. Ionescu Argetoaia (1914), Al. Codarcea (1940-1941), M. G. Filipescu (1942), N. Oncescu și Th. Joja (1952), Fl. Marinescu
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
a zonei a fost investigată de către Gh. Murgoci (1898-1907), I. Ionescu Argetoaia (1914), Al. Codarcea (1940-1941), M. G. Filipescu (1942), N. Oncescu și Th. Joja (1952), Fl. Marinescu și echipa (1956-1960), I. Focșa (1960), A. Zberea și echipa (1965-1966). Apele minerale de la Bala au făcut obiectul cercetărilor lui V. Dragoș (1967-1970), I. Dumitrescu (1968), Al. Gheorghe, C. Calota (1972). Gheorghe Popa a stabilit în anul 1974 perimetrul de protecție al zăcământului de apă minerală din zona care a fost delimitat astfel
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
1960), A. Zberea și echipa (1965-1966). Apele minerale de la Bala au făcut obiectul cercetărilor lui V. Dragoș (1967-1970), I. Dumitrescu (1968), Al. Gheorghe, C. Calota (1972). Gheorghe Popa a stabilit în anul 1974 perimetrul de protecție al zăcământului de apă minerală din zona care a fost delimitat astfel: Ape minerale au fost descoperite și în zona limitrofa, la Crainici printr-un foraj executat până la adâncimea de 2270 m. Din punct de vedere hidrogeologic se poate remarcă acumularea acvifera din depozitele aluvionare
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]