27,930 matches
-
apărea fie pentru ca toată lumea preferă pe 2a lui 3a , fie pentru ca j, decisiv pe ( 2a , 3a ) preferă pe 2a lui 3a . La fel, , poate apărea fie pentru ca toată lumea preferă pe 3a lui 1a , fie pentru că i, decisiv pe ( 1a , 3a ), preferă astfel. Pentru a demonstra teorema, trebuie arătat că . Din premise, nimeni nu este decisiv pe ( 1a , 2a ), așadar trebuie să arătăm că 1 2sa P a nu rezultă din faptul că toți indivizii preferă pe 1a lui 2a . Nu este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru că i, decisiv pe ( 1a , 3a ), preferă astfel. Pentru a demonstra teorema, trebuie arătat că . Din premise, nimeni nu este decisiv pe ( 1a , 2a ), așadar trebuie să arătăm că 1 2sa P a nu rezultă din faptul că toți indivizii preferă pe 1a lui 2a . Nu este acesta cazul, deoarece profilul rezultat ar fi d . În același mod, implică, prin *d , faptul că nu este adevărat că. Demonstrația se face asemănător și pentru o mulțime cu patru alternative. În exemplele pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
4.* Soluția Gaertner-Kruger [ d.4.4.1*] Preferințe autosustenabile: Fie vX mulțimea x variantelor , și iX și jX , mulțimile complementare ale i variantelor și j variantelor . Dacă pentru orice pereche de i variante dacă am selectat o mvariantă ca fiind preferată unei alte m variante , voi păstra această ierarhie pe întreg profilul meu de preferință, sau, cel puțin, nu voi exprima o preferință strictă contrară. Plecând de la această definiție, condiția libertariană este reformulată în următorul mod: [d.4.4.2*] Condiția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
diagonală, mulțimea drepturilor este de fapt vidă. Pentru cele trei caracteristici, a se vedea [Austeen-Smith, 1982, p. 91]. footnote>; b) bidirecțională (simetrică) - dacă două alternative x și y se află în sfera personală a unui individ i, atunci dacă individul preferă pe x lui y, societatea va prefera pe x lui y, și dacă individul preferă pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x; c) coerentă - să poată determina o subrelație Q , a lui R (i.e. o parte
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pentru cele trei caracteristici, a se vedea [Austeen-Smith, 1982, p. 91]. footnote>; b) bidirecțională (simetrică) - dacă două alternative x și y se află în sfera personală a unui individ i, atunci dacă individul preferă pe x lui y, societatea va prefera pe x lui y, și dacă individul preferă pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x; c) coerentă - să poată determina o subrelație Q , a lui R (i.e. o parte a produsului cartezian al tuturor alternativelor), care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1982, p. 91]. footnote>; b) bidirecțională (simetrică) - dacă două alternative x și y se află în sfera personală a unui individ i, atunci dacă individul preferă pe x lui y, societatea va prefera pe x lui y, și dacă individul preferă pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x; c) coerentă - să poată determina o subrelație Q , a lui R (i.e. o parte a produsului cartezian al tuturor alternativelor), care să fie aciclică pe reuniunea perechilor drepturilor individuale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă două alternative x și y se află în sfera personală a unui individ i, atunci dacă individul preferă pe x lui y, societatea va prefera pe x lui y, și dacă individul preferă pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x; c) coerentă - să poată determina o subrelație Q , a lui R (i.e. o parte a produsului cartezian al tuturor alternativelor), care să fie aciclică pe reuniunea perechilor drepturilor individuale. Dacă relația este aciclică, atunci alocarea drepturilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
defini o subrelație iR a lui iR , aceasta reprezentând partea în privința căreia individul își exprimă dorința de a conta în determinarea preferinței sociale. De aici, formulează criteriul Pareto slab condițional: dacă avem două alternative x și y și toți indivizii preferă pe x lui y prin subrelația iP , atunci societatea va prefera pe x lui y. La fel, dacă toți indivizii preferă pe y lui x prin subrelația iP , atunci societatea va prefera pe y lui x. De aici, Sen enunță
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
căreia individul își exprimă dorința de a conta în determinarea preferinței sociale. De aici, formulează criteriul Pareto slab condițional: dacă avem două alternative x și y și toți indivizii preferă pe x lui y prin subrelația iP , atunci societatea va prefera pe x lui y. La fel, dacă toți indivizii preferă pe y lui x prin subrelația iP , atunci societatea va prefera pe y lui x. De aici, Sen enunță rezultatul de posibilitate: „dacă cel puțin o persoană respectă drepturile celorlalți
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferinței sociale. De aici, formulează criteriul Pareto slab condițional: dacă avem două alternative x și y și toți indivizii preferă pe x lui y prin subrelația iP , atunci societatea va prefera pe x lui y. La fel, dacă toți indivizii preferă pe y lui x prin subrelația iP , atunci societatea va prefera pe y lui x. De aici, Sen enunță rezultatul de posibilitate: „dacă cel puțin o persoană respectă drepturile celorlalți, nu poate exista un conflict între principiul Pareto condițional și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
două alternative x și y și toți indivizii preferă pe x lui y prin subrelația iP , atunci societatea va prefera pe x lui y. La fel, dacă toți indivizii preferă pe y lui x prin subrelația iP , atunci societatea va prefera pe y lui x. De aici, Sen enunță rezultatul de posibilitate: „dacă cel puțin o persoană respectă drepturile celorlalți, nu poate exista un conflict între principiul Pareto condițional și libertarianismul minimal, indiferent de care sunt preferințele individuale” [Sen, 1976, pp.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
liberale asupra regulii Pareto standard”. [Austeen-Smith, 1982, p. 97]. Exemplificând, dacă avem o mulțime A={x,y,z} și doi indivizi, i,j, iar (x,y) este o pereche de alternative aflată în sfera personală a lui i, și i preferă pe y lui x, atunci, dacă atât i, cât și j preferă pe x lui z, x nu va putea fi preferat social lui z prin condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi. Altfel spus, dacă i și-a exprimat Capitolul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o mulțime A={x,y,z} și doi indivizi, i,j, iar (x,y) este o pereche de alternative aflată în sfera personală a lui i, și i preferă pe y lui x, atunci, dacă atât i, cât și j preferă pe x lui z, x nu va putea fi preferat social lui z prin condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi. Altfel spus, dacă i și-a exprimat Capitolul 5 103 dreptul de veto puternic (prin dreptul acordat de condiția libertariană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
j, iar (x,y) este o pereche de alternative aflată în sfera personală a lui i, și i preferă pe y lui x, atunci, dacă atât i, cât și j preferă pe x lui z, x nu va putea fi preferat social lui z prin condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi. Altfel spus, dacă i și-a exprimat Capitolul 5 103 dreptul de veto puternic (prin dreptul acordat de condiția libertariană) împotriva lui x pe (x,y), atunci nu-și mai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
există nicio altă procedură care să transforme informația individuală în informație socială, atunci aceasta din urmă are ca sursă doar decisivitățile libertariene<footnote Dacă unei alternative x i s-a dat veto într-o decisivitate libertariană, atunci, deși ea este preferată unanim unei alternative z, condiția Pareto nu se aplică. Altfel spus, societatea este „pedepsită” pentru preferința ei pentru x împotriva lui z, prin amuțirea vocii condiției Pareto, i.e. deși ∀i, xPiz, această preferință nu va fi transformată în preferință socială
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru a-i da prioritate lui (i) asupra lui (ii), putem folosi următoarea definiție: pentru orice profil R din D, definim preferința socială corespunzătoare [...] în doi pași. În primul rând, pentru orice pereche de alternative x și y, definim x preferat strict lui y dacă: fie (A) x preferat strict lui y este determinat de exercițiul unui drept individual decisiv [...], fie nici x preferat strict lui y, nici y preferat strict lui x, nu este determinat de exercițiul unui drept individual
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui (ii), putem folosi următoarea definiție: pentru orice profil R din D, definim preferința socială corespunzătoare [...] în doi pași. În primul rând, pentru orice pereche de alternative x și y, definim x preferat strict lui y dacă: fie (A) x preferat strict lui y este determinat de exercițiul unui drept individual decisiv [...], fie nici x preferat strict lui y, nici y preferat strict lui x, nu este determinat de exercițiul unui drept individual decisiv, dar (B) x preferat strict lui y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
corespunzătoare [...] în doi pași. În primul rând, pentru orice pereche de alternative x și y, definim x preferat strict lui y dacă: fie (A) x preferat strict lui y este determinat de exercițiul unui drept individual decisiv [...], fie nici x preferat strict lui y, nici y preferat strict lui x, nu este determinat de exercițiul unui drept individual decisiv, dar (B) x preferat strict lui y este determinat de exercițiul drepturilor individuale decisive pe altă pereche de alternative împreună cu tranzitivitatea, fie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rând, pentru orice pereche de alternative x și y, definim x preferat strict lui y dacă: fie (A) x preferat strict lui y este determinat de exercițiul unui drept individual decisiv [...], fie nici x preferat strict lui y, nici y preferat strict lui x, nu este determinat de exercițiul unui drept individual decisiv, dar (B) x preferat strict lui y este determinat de exercițiul drepturilor individuale decisive pe altă pereche de alternative împreună cu tranzitivitatea, fie nici x preferat strict lui y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie (A) x preferat strict lui y este determinat de exercițiul unui drept individual decisiv [...], fie nici x preferat strict lui y, nici y preferat strict lui x, nu este determinat de exercițiul unui drept individual decisiv, dar (B) x preferat strict lui y este determinat de exercițiul drepturilor individuale decisive pe altă pereche de alternative împreună cu tranzitivitatea, fie nici x preferat strict lui y, nici y preferat strict lui x nu este determinat de exercițiul drepturilor individuale decisive, dar (C
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y, nici y preferat strict lui x, nu este determinat de exercițiul unui drept individual decisiv, dar (B) x preferat strict lui y este determinat de exercițiul drepturilor individuale decisive pe altă pereche de alternative împreună cu tranzitivitatea, fie nici x preferat strict lui y, nici y preferat strict lui x nu este determinat de exercițiul drepturilor individuale decisive, dar (C) toți indivizii au aceeași preferință, x este preferat strict lui y. În al doilea rând, fie R o extensie reflexivă, tranzitivă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x, nu este determinat de exercițiul unui drept individual decisiv, dar (B) x preferat strict lui y este determinat de exercițiul drepturilor individuale decisive pe altă pereche de alternative împreună cu tranzitivitatea, fie nici x preferat strict lui y, nici y preferat strict lui x nu este determinat de exercițiul drepturilor individuale decisive, dar (C) toți indivizii au aceeași preferință, x este preferat strict lui y. În al doilea rând, fie R o extensie reflexivă, tranzitivă și completă a ordinii parțiale P
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
drepturilor individuale decisive pe altă pereche de alternative împreună cu tranzitivitatea, fie nici x preferat strict lui y, nici y preferat strict lui x nu este determinat de exercițiul drepturilor individuale decisive, dar (C) toți indivizii au aceeași preferință, x este preferat strict lui y. În al doilea rând, fie R o extensie reflexivă, tranzitivă și completă a ordinii parțiale P (preferința strictă) definită în primul pas.” [List, 2003, p. 12]. Soluția este, așa cum am menționat mai sus, una de tip lexicografic
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prin condițiile (A) și (B)”. [List, 2003, p. 12]. Această condiție restricționată poate fi formulată în felul următor: „Pentru orice profil R din D și toate perechile de alternative x și y, dacă [nu este cazul ca x să fie preferat strict lui y sau ca y să fie preferat strict lui x pe baza exercitării drepturilor individuale decisive] și, [pentru toți i] x este preferat strict lui y.” [List, 2003, p. 12]. De aici, condiția Pareto restricționată nu intră în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Această condiție restricționată poate fi formulată în felul următor: „Pentru orice profil R din D și toate perechile de alternative x și y, dacă [nu este cazul ca x să fie preferat strict lui y sau ca y să fie preferat strict lui x pe baza exercitării drepturilor individuale decisive] și, [pentru toți i] x este preferat strict lui y.” [List, 2003, p. 12]. De aici, condiția Pareto restricționată nu intră în conflict cu libertarianismul și raționalitatea. Capitolul 5* Soluții prin
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]