28,509 matches
-
Concentrația mare de ioni clorură poate fi generată prin reducerea unei părți din cationii din soluție. Peste 2 ÷ 3 cm3 soluție de clorură cuprică CuCl2 se adaugă, picătură cu picătură, 2 ÷ 3 cm3 soluție de sulfit de sodiu Na2SO3. Se remarcă apariția precipitatului alb de clorură cuproasă CuCl, conform reacției: 2 CuCl2 + Na2SO3 + H2O = 2 CuCl↓ + Na2SO4 + 2 HCl alb Pe măsură ce se adaugă soluția de sulfit de sodiu, se constată închiderea la culoare a soluției, întrucât acidul clorhidric care se formează
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
NO, PF3, fosfine (H3P, PR3, R2PH, RPH2, PR3), arsine AsR3, H2S, piridină C5H5N, tiouree S=C(NH2)2, tributilfosfat (C4H9)3PO4, alcooli ROH, amine (RNH2, NHR2, NR3), tioli RSH, tioeteri R2S etc. 2. liganzi bidentați; Dintre liganzii bidentați anorganici se remarcă radicalii oxigenați proveniți de la acizii anorganici. Din această categorie fac parte: O, O, CO, SO, SO etc. (fig. 3.2). Liganzii bidentați organici pot fi: a) ionii acizilor monocarboxilici (fig. 3.3 a); b) ionii acizilor dicarboxilici (fig. 3.3
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
auz prof. Nicoleta Cramaruc prof. Daniela Anton Grup Școlar „V.Pavelcu” , Iași Preocupări pentru deficienții de auz regăsim încă din lucrarea „Despre simțurile celor care simt” a lui Aristotel, însă abia din a doua jumatate a secolului XX s-a remarcat un interes intens pentru cercetarea acestei dizabilități. Printr-o exprimare plastică, am putea afirma că lumea civilizată s-a lansat într-o luptă zgomotoasă împotriva liniștii. Indiferent de vârsta la care se instalează pierderea sau diminuarea semnificativă a auzului, consecințele
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
de regenerare cât și în nodulul displazic (fig. 92). Unii autori indică drept o trăsătură caracteristică a nodulului displazic și a CHC precoce prezența unui flux Doppler de tip venos, ce reflectă aportul venos portal în nodul [23]. Alți autori remarcă prezența unui flux arterial cu variații mici de frecvență și indice de rezistivitate (IR) cu valori normale [25]. Elastografic rigiditatea este apropiată de aceea a parenchimului învecinat (fig. 93 a,b). La examinarea CEUS atât NR cât și ND pot
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
structurale („comparatismul progresiv”, cum îl numea Ion Ionică), pe C-tin Brăiloiu, întemeietorul etnomuzicologiei, pe care o anunță ca pe o invenție proprie H. Garfinkel circa 40 de ani mai târziu. Și exemplele ar putea continua. Însuși Gusti s-a remarcat prin studii dedicate păcii, războiului, relațiilor internaționale (fiind între cei mai reprezentativi exponenți ai acestei noi științe), iar prin H.H. Stahl și Paul H. Stahl a fost inaugurat un nou comparatism, prin care vor renaște și studiile de etnosociologia „sud-estului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prezentat un exercițiu de sinteză gustian centrat pe analiza cauzalității sociologice, îndeosebi a legii paralelismului sociologic și a principiului interdisciplinarității. În „inventarul schematic” al sociologiei clasice de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Raymond Boudon remarca trăsătura funciarmente „eteroclită” a disciplinei, care face iluzorie orice încercare serioasă de unificare a tradițiilor teoretice diferite. Nu face excepție nici lucrarea de referință The Structure of Social Action a sociologului Talcott Parsons (1937), care, în ciuda erudiției sale, nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de factori, dar accentuează importanța celor economici și de mediul înconjurător (Roberts, 1992, 129). Astfel, s-au pus în evidență două modele explicative, unul vizând criminalitatea în general și altul referitor la cazurile individuale (Doleschal, 1970). Timothy Flanagan (1987) a remarcat în datele sondajelor de opinie din SUA o schimbare în atribuirea de către respondenți a cauzelor criminalității. După 1950, americanii au început să incrimineze mai mult factorii de mediu (environment) decât cei legați de structura personalității. Într-un sondaj realizat de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de informare în masă (Roberts, 1992, 117). Allen Liska și William Baccaglini (1990) au găsit că, arătat omuciderile reprezentau 0,02% în statistica oficială a criminalității din SUA, în mass-media omuciderile acopereau 30% din totalul știrilor. Anthony Doob (1984) a remarcat că în mass-media din Canada uciderile (5% din totalul crimelor din această țară) ocupau în ziare mai mult de jumătate din relatările despre criminalitate. Jan van Dijik (1978) a evidențiat aceeași tendință în mass-media din Europa de Vest. Probabil că lucrurile se
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Nu trebuie subevaluat însă nici rolul acestor „geografii sociale”, cu frontierele lor specifice între unități de apartenență, ce constituie soluții strategice de „lungă durată”, la care localnicii țin și pe care tind să le reproducă cutumiar în măsura posibilului. După cum remarca și Max Weber, există însă și relația inversă, care face ca „economia să suporte ea însăși influența unor legi structurale proprii comunității în cadrul căreia se dezvoltă. În ceea ce privește stabilirea momentului și a modului cum se produce aceasta, este imposibil să se
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ce includ părți din teritoriul orașului. Cele mai numeroase lucrări sunt consacrate Câmpiei Bărăganului. Printre autorii care au scris despre valea Dunării se numără Grigore Antipa 1 și V. Morfei 2. Tot dintre primii geografi care au cercetat regiunea se remarcă Emmanuel de Martonne 3, care face în 1902, în lucrarea sa La Valachie, prima caracterizare a Bărăganului ca regiune naturală. O importanță deosebită au și studiile geografilor români: Die rumänische Steppe 4 (1904) a lui Simion Mehedinți; O fază în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de amintit amploarea sa, ea însumând vreo 200 de schimburi epistolare, dintre care primul volum a cuprins 63, apoi diversitatea corespondenților, ce nu sunt, cum, poate, s-ar fi așteptat unii, doar sociologi și statisticieni, domenii în care s-a remarcat cu deosebire Anton Golopenția, ci și eseiști (Emil Cioran, N. Argintescu-Amza, Vasile Băncilă), muzicologi (C. Brăiloiu, H. Brauner), etnologi (Petru Caraman), scriitori (Emanoil Bucuța). O serie de scrisori ale lui Anton Golopenția sunt bogate în referințe privind anii săi de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lui o întreagă bibliotecă. Îți scotea autorii ca de pe fișe, autorul cutare, lucrarea cutare, tot ce vrei și mai știa și detalii din viața fiecăruia”. Referitor la munca de teren care era esențială în opinia lui Gusti, Paul H. Stahl remarcă: „Curios este că el n-a scris nici o carte bazată pe materiale de teren [...]. Gusti știa să-i pună pe ceilalți să lucreze, dar nu a fost un om de teren” (p. 62). Emoționante rânduri în care Paul Stahl îl
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și evaluare comparativă a unui număr semnificativ de contribuții privind teoria și cercetarea instituțională din domeniile deja menționate. Poziția teoretică a autorului în câmpul paradigmatic nu pare să își facă simțită prezența prin exprimarea, să spunem, a unor valențe critice, remarcându-se o considerabilă imparțialitate. Lucrarea nu a fost proiectată spre a evidenția valoarea unui anumit punct de vedere, care este de cele mai multe ori cel dezvoltat de autor, ci se axează pe evidențierea componentelor mai des utilizate în analiza instituțională. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o mai bună înțelegere a bogăției și diversității gândirii instituționale. Înainte de a trece la o scurtă prezentare a conținutului, mai este necesară o precizare, pe care o consider demnă de subliniat cu privire la modul general în care este construită lucrarea. Se remarcă o prezentare excelent sistematizată sub aspect structural. Fiecare capitol începe cu însușirea obiectivelor și a conținutului capitolelor următoare și se încheie cu concluzii foarte clar precizate. În plus, axele de analiză precizate la început sunt respectate pe parcursul întregului volum. Putem
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
bogăție și o diversitate incredibile în ceea ce privește resursele alimentare și tehnicile de preparare. Este cazul Marii Britanii. Cu ce s-a îmbogățit bucătăria engleză din întâlnirea cu rafinatele mâncăruri ale Indiei? Pentru cei care ne vor aminti voga britanică a curry-ului, trebuie remarcat că el a apărut în farfuriile englezilor, dar a rămas un oaspete exotic într-o bucătărie anostă, adică nu s-a integrat stilului gastronomic, modificându-l către o sinteză originală. Omleta, considerată astăzi o rețetă tipic britanică, a fost introdusă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
revoltau că de la Galați la București n-au zărit decât 5 case și 3 pomi.“ Această sărăcie nu se regăsește însă în documente mai vechi, cum ar fi însemnările de călătorie în Moldova anului 1777 ale lui Francisc-Iosif Sulzer; acesta remarcă faptul că fiecare casă de țăran avea patru până la zece porci, pe lângă vreo 20 de păsări. Este limpede că se face referire la gospodăriile răzeșilor, în care s-a păstrat ceva din bogăția străvechii obști sătești, dar pauperizarea țărănimii în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
o ciorbă de-a noastră (caracudă, văduviță, babușcă, oblete și albișoară, în prima „tranșă“, apoi somn, crap, știucă, șalău și mreană, în cea de-a doua) ori o bouillabaisse (diverse specii de pește de stâncă la început, printre care se remarcă la rascasse, scorpia de mare, poate cel mai urât și mai gustos pește din lume, apoi barbunul, peștele-dulgher și multe alte specii mediteraneene), o cotriade bretonă (macrou, merlucius, sardină, adică pești ieftini, căci supa aceasta o făceau pescarii din ce
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
caldeirada portugheză (anghilă, merlucius, dar și homar, creveți, scoici), o uha rusească (începând din secolul al XVIII-lea, aceasta se face exclusiv cu pește, în special din specii de apă dulce), o kakavia sau o psarósoupa avgolémono de la greci. Trebuie remarcat faptul că există și o variantă „nobilă“ a supei rusești de pește. Uha, favorita țarului Ivan cel Groaznic, a ajuns, în secolul al XIX lea, pe mâna lui Carême, care a „franțuzit“ rețeta: în zeama de pește, concentrată și strecurată
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
secară) acru. După cum se poate ușor constata, importul borșului în bucătăria românească respectă aceeași regulă întâlnită în cazul preluării stufatului: numele și rețeta provin din gastronomii diferite. Denumirea ne-a venit de la ruși, iar preparatul culinar, de la polonezi, așa cum bine remarcă, în Alexandru Lăpușneanu, Costache Negruzzi: „După borșul polonez veneau mâncări grecești. Dar nu trebuie să ne închipuim că bucătăria țărănească își putea permite varietatea de legume și toată cărnăria care defineau borșul (import polonez) servit la mesele boierilor; deseori (mai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dar și datorită dezvoltării, în colonii, a culturilor de trestie de zahăr. În secolul al XVII-lea, doar 13% dintre rețetele cărții Le Cuisinier Français mai cuprindeau aguridă. Vorbind despre gustul culinar pentru acru al francezilor secolelor XIV-XV, Jean-Louis Flandrin remarcă faptul că acesta era asociat consumului unor vinuri seci. El a observat că, în toate țările în care exista o atracție pentru mâncăruri dulci, băuturile erau și ele dulci: în Italia, majoritatea vinurilor prețuite în epoca despre care vorbim erau
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
curechi, de gâscă friptă, de niște alivence cum mi le face vătăjița la moșie, mi-a trântit niște blide cu bulion, biftecă, fricasă, volăvai și alte multe chisălițe 34, sta ar în gâtul șvabilor ce le-au născocit!“ A se remarca opoziția trasată de tradiționalistul nostru personaj între „neaoșul“ stufat și noile, occidentalele „chisălițe“, de parcă stufatul s ar fi născut pe malurile Prutului... Această departajare este dovada vechimii importării stufatului (așa cum am mai precizat, la originea preparatului se află kapama-ua turcească
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în ilustrarea unui caz de iubire eșuată între soți). Axat pe drama sentimentală a personajelor Ariela și Andrei, Intrarea oprită anunță efectuarea unui prim pas către atingerea unei coerențe a discursului epic. Fără a ținti mai multe scopuri, romanul se remarcă prin construcția personajului feminin și prin dezvoltarea abilă a conflictului psihologic. eu sper, tu speri, el (ea) speră....(2002) reprezintă fructificarea judicioasă a încercărilor anterioare, a tendințelor tematice și stilistice și a influențelor culturale (literatură de limbă germană și engleză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
forurilor europene acordă prioritate rolului tehnologiei informației și comunicațiilor în asistarea inteligentă a activităților de învățare, inovare și management al cunoașterii, susținând adoptarea extinsă a celor mai bune practici, cu o atenție specială acordată categoriei întreprinderilor mici și mijlocii. Se remarcă, de asemenea, inițiativa Băncii Mondiale de a asuma funcții de „bancă a cunoașterii”, în scopuri de dezvoltare economică. În planul acțiunilor nonguvernamentale predomină inițiativele de tip asociativ, concretizate în crearea de organizații deschise participării individuale și instituționale, cum sunt, de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Ion Oana (Le Sylphe, La Ceinture de Paul Valéry, Tête de faune, Sensation de Arthur Rimbaud). Mult mai extinsă și diversă este „U.Ideea”, care subordonează materialele în trei secvențe: „Universitatea de ieri”, „Universitatea străină” și „Universitatea de mâine”. Se remarcă eseurile pe teme politice (Ion D. Sîrbu, Despre o dialectica a lucidității), istorice (N.Al. Rădulescu, Românii și Dunărea, Al. Manuila, Originea neamului românesc în interpretarea să biologică) și literare (Radu Stoichiță, Note despre intelectual, Alice Voinescu, Umanismul femenin, Adrian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
-se, sângele se adună și umple cavitatea, formând cheagul, și hemoragia se oprește. Apare superficial o crustă care unește cele 2 margini ale plăgii constituind un strat protector împotriva contaminării bacteriene. Dacă după 8-10 zile această crustă se ridică, se remarcă o proliferare epitelială și o micșorare evidentă a plăgii printr-un fenomen de retracție. 12.3.3.2. Fazele vindecării Acestea au fost amănunțit studiate: anatomic, histologic și biochimic. S-a constatat că în primele câteva zile nu există activitate
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]