27,862 matches
-
tensiunii arteriale. Rolul posibil al altor factori, cum ar fi stresul, consumul de cofeină, și deficitul de vitamină D nu este foarte clar. Rezistența la insulină, care este frecventă în obezitate și este o componentă a sindromului X (sau a sindromului metabolic) este, de asemenea, bănuită că ar contribui la apariția hipertensiunii arteriale. Studii recente au inclus, de asemenea, evenimente din copilărie (de exemplu, greutate mică la naștere, mamă fumătoare și lipsa alăptării la sân) ca factori de risc pentru hipertensiunea
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
aceste expuneri de hipertensiunea arterială la vârsta adultă rămân necunoscute. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare nu sunt cunoscute. Insuficiența renală este cea mai comună cauză secundară a hipertensiunii arteriale. Hipertensiunea poate fi provocată, de asemenea, de cauze endocrine, cum ar fi sindromul Cushing, hipertiroidismul, hipotiroidismul, acromegalia, sindromul Conn sau hiperaldosteronismul, hiperparatiroidismul și feocromocitomul. Alte cauze ale hipertensiunii arteriale secundare cuprind obezitatea, apneea de somn, sarcina, coarctația de aortă, consumul excesiv de lemn dulce și de anumite medicamente prescrise, tratamente pe bază de plante
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
la vârsta adultă rămân necunoscute. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare nu sunt cunoscute. Insuficiența renală este cea mai comună cauză secundară a hipertensiunii arteriale. Hipertensiunea poate fi provocată, de asemenea, de cauze endocrine, cum ar fi sindromul Cushing, hipertiroidismul, hipotiroidismul, acromegalia, sindromul Conn sau hiperaldosteronismul, hiperparatiroidismul și feocromocitomul. Alte cauze ale hipertensiunii arteriale secundare cuprind obezitatea, apneea de somn, sarcina, coarctația de aortă, consumul excesiv de lemn dulce și de anumite medicamente prescrise, tratamente pe bază de plante și droguri ilegale. La cei mai mulți
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
se folosește pentru a caracteriza anumite tipuri de acte violente îndreptate împotriva propriei persoane. Termenul provine din psihologia obiectivă, în care totalul abuzurilor îndreptate împotriva propriei persoane este tratat ca fiind o "colecție de acțiuni" și, de aceea, ca un sindrom. Actele de "autodistrugere" pot fi atât metaforice ("sinucidere socială") sau literale (sinucidere). La modul general, acțiunile autodistructive pot fi deliberate, atât sub forma impulsiva cât și sub formă de obișnuințe. Termenul tinde să fie aplicat în special acelor autodistrugeri care
Comportament autodistructiv () [Corola-website/Science/320756_a_322085]
-
până la mijlocul anilor 60’, MSG a fost preparat din hidroliza glutenului de grâu, care este aproximativ 25% acid glutamic. Acidul glutamic este unul dintre cei mai puțin solubili aminoacizi,care facilitează purificarea sa. Simptomul complex MSG a fost denumit original “Sindromul restaurantului chinezesc” când Kwok a raportat simptome la pacienții care au consumat mâncare chinezească. Kwok a sugerat mai multe posibilități în spatele simptomelor pe care acești subiecți le avuseră incluzând: alcool de la gătitul cu vin, conținutul de sodiu sau condimentarea cu
Glutamat monosodic () [Corola-website/Science/321661_a_322990]
-
de spermatogeneză. Absența acestor gene, datorită unor microdeleții ale brațului lung al cromozomului Y, determină hipofertilitate sau sterilitate. Cromozomul X are de asemenea un rol în dezvoltarea normală a caracterelor sexuale căci prezența de cromozomi X suplimentari (ca în cazul sindromului Klinefelter 47,XXY) perturbă procesul de sexualizare masculină iar absența unui cromozom X la sexul feminin (ca în cazul sindromului Turner, 45,X) perturbă, la rândul său, procesul de sexualizare feminină. Ornitorincul (ce aparține ordinului Monotreme) are un sistem asemănător
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
are de asemenea un rol în dezvoltarea normală a caracterelor sexuale căci prezența de cromozomi X suplimentari (ca în cazul sindromului Klinefelter 47,XXY) perturbă procesul de sexualizare masculină iar absența unui cromozom X la sexul feminin (ca în cazul sindromului Turner, 45,X) perturbă, la rândul său, procesul de sexualizare feminină. Ornitorincul (ce aparține ordinului Monotreme) are un sistem asemănător tipului XY însă cu cinci perechi de gonozomi (masculii au o constituție cromozomică de tipul XY iar femelele au zece
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
finger domain" în engleză) ce se fixează pe molecula de ADN. Proteina , cunoscută și sub numele de TDF ("testis determining factor" în engleză), inițiază determinarea sexului masculin. Mutațiile în această genă sunt responsabile de disgenezia gonadică pură (femeile XY sau sindromul Swyer). Translocația regiunii brațului scurt al cromozomului Y conținând gena SRY pe cromozomul X determină sindromul bărbaților XX. În perioada dezvoltării embrionare, celulele gonadelor primordiale, situate de-a lungul crestei urogenitale, sunt celule bipotente ce au capacitatea de a se
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
de TDF ("testis determining factor" în engleză), inițiază determinarea sexului masculin. Mutațiile în această genă sunt responsabile de disgenezia gonadică pură (femeile XY sau sindromul Swyer). Translocația regiunii brațului scurt al cromozomului Y conținând gena SRY pe cromozomul X determină sindromul bărbaților XX. În perioada dezvoltării embrionare, celulele gonadelor primordiale, situate de-a lungul crestei urogenitale, sunt celule bipotente ce au capacitatea de a se diferenția fie în celulele Sertoli și Leydig ale testiculului la sexul masculin, fie în celule foliculare
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
electroencefalograme. Epilepsia nu poate fi vindecată, dar crizele pot fi controlate cu ajutorul medicației în aproximativ 70% din cazuri. În cazurile în care crizele nu răspund la medicație, se pot lua în considerare intervenția chirurgicală, neurostimularea sau schimbările alimentare. Nu toate sindroamele epileptice sunt de durată, un număr semnificativ de persoane înregistrând ameliorări până la punctul în care medicația nu mai este necesară. Aproximativ 1% din populația globală (65 de milioane) suferă de epilepsie, iar aproximativ 80% dintre cazuri se înregistrează în țările
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
muncă. Dificultățile de învățare sunt des întâlnite la persoanele cu această afecțiune, în special în rândul copiilor cu epilepsie. Stigmatul epilepsiei poate, de asemenea, afecta familiile celor bolnavi. La persoanele cu epilepsie pot apărea anumite tulburări, în funcție, parțial, de sindromul epileptic prezent. Acestea includ: depresie, tulburări anxioase și migrene. Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție afectează de trei până la cinci ori mai mulți copii cu epilepsie decât copii din populația generală. ADHD și epilepsia au consecințe semnificative asupra dezvoltării comportamentale
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
sunt de 50-60% ca și celălalt să fie afectat. În cazul gemenilor neidentici, riscul este de 15%. Aceste riscuri sunt mai mari la persoanele cu convulsii generalizate decât focale. Dacă ambii gemeni sunt afectați, în majoritatea timpului, ei au același sindrom epileptic (70-90% din cazuri). Rudele apropiate ale unei persoane bolnave de epilepsie sunt expuse unui risc de cinci ori mai mare decât populația generală. Între 1 și 10% dintre persoanele cu sindromul Down și 90% dintre persoanele cu sindrom Angelman
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
sunt afectați, în majoritatea timpului, ei au același sindrom epileptic (70-90% din cazuri). Rudele apropiate ale unei persoane bolnave de epilepsie sunt expuse unui risc de cinci ori mai mare decât populația generală. Între 1 și 10% dintre persoanele cu sindromul Down și 90% dintre persoanele cu sindrom Angelman au epilepsie. Epilepsia poate apărea ca urmare a unui număr de alte boli, precum: tumori, atacuri vasculare cerebrale, traumatisme craniene, infecții ale sistemului nervos central anterioare, anomalii genetice, precum și ca urmare a
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
același sindrom epileptic (70-90% din cazuri). Rudele apropiate ale unei persoane bolnave de epilepsie sunt expuse unui risc de cinci ori mai mare decât populația generală. Între 1 și 10% dintre persoanele cu sindromul Down și 90% dintre persoanele cu sindrom Angelman au epilepsie. Epilepsia poate apărea ca urmare a unui număr de alte boli, precum: tumori, atacuri vasculare cerebrale, traumatisme craniene, infecții ale sistemului nervos central anterioare, anomalii genetice, precum și ca urmare a leziunilor cerebrale apărute în jurul nașterii. Dintre cazurile
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
nu crește riscul de manifestare a epilepsiei. Malnutriția este un factor de risc foarte des întâlnit în țările în curs de dezvoltare, deși încă nu se cunoaște dacă aceasta este o cauză directă sau o asociere. Există o serie de sindroame epileptice, care sunt, în general, clasificate în funcție de vârstă și de momentul de debut al bolii: perioada neonatală, copilăria, maturitatea și cazurile fără nicio corelație cu vârsta. De asemenea, există grupuri cu constelații specifice de simptome, cele datorate unor cauze metabolice
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
și cazurile fără nicio corelație cu vârsta. De asemenea, există grupuri cu constelații specifice de simptome, cele datorate unor cauze metabolice sau structurale specifice, sau cele datorate unei cauze necunoscute. Capacitatea de a clasifica o cauză a epilepsiei într-un sindrom specific este mai des întâlnită la copii. O parte dintre aceste tipuri includ: epilepsia rolandică benignă (2,8 la 100 000), epilepsia absentă a copilului (0,8 la 100 000) și epilepsia mioclonică juvenilă (0,7 la 100 000). Convulsiile
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
modificări conduc la epilepsie. Diagnosticarea epilepsiei se realizează, în general, pe baza descrierii crizei și a evenimentelor adiacente. O electroencefalogramă și imagistica cerebrală sunt, de asemenea, o componentă de bază a tratamentului. Deși în majoritatea cazurilor se încearcă identificarea unui sindrom epileptic specific, acest lucru nu este întotdeauna posibil. monitorizarea video și EEG se poate dovedi utilă în cazurile dificile. În practică, epilepsia este definită ca două sau mai multe crize epileptice, apărute într-un interval mai mare de 24 de
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
predispoziție de durată de a genera crize epileptice și de consecințe neurobiolgice, cognitive, psihologice și sociale. Această definiție a epilepsiei implică apariția a cel puțin o criză epileptică”. Persoanele cu crize ar trebui clasificate în funcție de tipul de criză, cauza subiacentă, sindrom epileptic și episoadele apărute în timpul și în jurul crizelor. Tipurile de crize sunt clasificate fie în funcție de localizarea sursei crizei (crize focale), fie de distribuția acesteia (convulsii generalizate) la nivelul creierului. Convulsiile generalizate sunt împărțite în funcție de efectul lor asupra corpului uman, incluzând
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
activitatea cerebrală care sugerează un risc crescut de crize. Este recomandată doar pentru cei care este foarte posibil să fi avut o criză epileptică, pe baza simptomelor. În cazul diagnosticării epilepsiei, electroencefalografia poate ajuta în diferențierea tipului de criză sau sindrom existent. În cazul copiilor, este necesară, în mod normal, doar după o a doua criză. Nu poate fi utilizată pentru a exclude diagnosticul și poate indica un rezultat fals pozitiv în cazul celor care nu suferă de această afecțiune. În
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
secția de terapie intensivă și tratament cu medicamente mai puternice, cum ar fi tiopentona sau propofolul. Tratamentul de bază al epilepsiei îl constituie medicamentele anticonvulsivante, posibil pe întreaga durată a vieții. Alegerea anticonvulsivantului se face în funcție de tipul de criză, de sindromul epileptic, de alte medicamente utilizate, de alte probleme de sănătate și de vârsta și stilul de viață al pacientului. Inițial, se recomandă un singur medicament; dacă acesta nu este eficient, se recomandă administrarea unui alt medicament în monoterapie. Se recomandă
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
se nasc în Polys și merg la școala comună, nediferențiindu-se până în jurul vârstei de zece-unsprezece ani. Unii nu capătă vreo caracteristică anume, lăsând să se înțeleagă că, probabil, nu au niciun fel de probleme psihice. Obcomii sunt cei cu sindrom obsesiv-compulsiv, delegatul lor fiind Ingred Hibbler. Numele așezării lor nu este specificat. Ei sunt funcționarii și proprietarii de birouri ai societății, care nu au idei originale. Conservatorismul lor echilibrează radicalismul poliylor și asigură stabilitatea societății. Depii suferă de depresie clinică
Clanurile de pe Alpha () [Corola-website/Science/320778_a_322107]
-
mai influenți și mai populari scriitori de cântece și poezii idiș. El a murit acolo în 1942. Scriitorul israelian Miriam Akavia a supraviețuit ghetoului Cracovia și lagărelor de concentrare. Dr. Jacob (Jim) Baral, renumitul dermatolog care a contribuit la descoperirea sindromului Reyes, este și el un supraviețuitor al ghetoului Cracovia.
Ghetoul Cracovia () [Corola-website/Science/320959_a_322288]
-
prin boli coronariene este de 70% mai mare la populația fumătoare; bronșită cronică și emfizem; disfuncții erectile - riscurile sunt de două ori mai mari decât la nefumători; probleme prenatale și postnatale - avort spontan, complicații ale sarcinii, deficit de creștere fetală, sindromul morții subite a sugarului, susceptibilitate crescută la infecții, dificultăți de învatare; hipotensiune arterială; hipercolesterolemie; bronhopneumopatie cronică obstructivă; pneumonie; gripă; guturai; ulcer gastroduodenal; boli intestinale cronice (boala Crohn); carii dentare; afecțiuni ale gingiilor; osteoporoză; tulburări ale somnului; cataractă; boli tiroidiene (boala
Tabagism () [Corola-website/Science/321006_a_322335]
-
carențelor nutriționale înaintea recurgerii la medicamente. O dietă inadecvată poate avea un impact dăunător asupra sănătății, provocând boli carențiale precum orbirea, anemia, scorbutul, nașterea prematură, fătul mort la naștere și cretinism; condiții care pun sănătatea în pericol precum obezitatea și sindromul metabolic, la fel și boli cronice comune precum boli cardiovasculare, diabet, și osteoporoză. În jurul anilor 2500 î.Hr., o piatră gravată Babiloniană îi avertiza pe cei care aveau dureri interne să evite consumul de ceapă timp de 3 zile. Scorbutul - boala
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
delirul se referă la ei însăși, cum ar fi gândul că ar fi un agent SRI sau un membru cunoscut al familiei regale. Cercetătorul Millon a identificat 5 subtipuri ale paranoidului. Persoana în cauză ar putea suferi de un singur sindrom dintre următoarele: - "paranoidul fanatic", ce cuprinde manifestări narcisiste; - "paranoidul malign" , ce cuprinde manifestări sadice; - "paranoidul crud", ce cuprinde manifestări negativiste; - "paranoidul insular", ce cuprinde manifestări evitante; - "paranoidul încăpățânat", ce cuprinde manifestări compulsive. Recent, în cadrul medical, termenul este folosit pentru a
Paranoia () [Corola-website/Science/317433_a_318762]