275,845 matches
-
Asigurări de Sănătate le-a făcut asupra sa, dar și a colegilor săi. Aceasta a primit o adresă prin care CAS Dolj îi aducea la cunoștință că este 'pârâtă' pe următoarea 'speță': ar fi acordat servicii medicale, în anul 2012, pacienților într-o perioadă în care aceștia erau spitalizați. Iată scrisoarea medicului Țigănuș Mihaela-Denisa: De ce mi-am părăsit țara... În decembrie 2014 am venit în România, în vacanță, să-mi petrec sărbătorile de iarnă... nu mai avusesem parte de bucuria asta
Scrisoarea unui medic de familie român ”refugiat” în Franța by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105167_a_106459]
-
dar am solicitat-o în mod neoficial. Doar pentru a mă informa. Despre ce era vorba? O adresă prin care CAS Dolj îmi aduce la cunoștință că sunt 'pârâtă' pe următoarea 'speță': aș fi acordat servicii medicale, în anul 2012, pacienților mei într-o perioadă în care aceștia erau spitalizați, și sunt penalizată cu 2 sume: 75,44lei+201,10 lei. Nenumărate astfel de imputări cu sume chiar mai mari, au fost trimise colegilor mei, medici de familie pe această 'speță
Scrisoarea unui medic de familie român ”refugiat” în Franța by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105167_a_106459]
-
de neimaginat care durează de ani de zile! După cum veți putea citi în adresa pe care v-o pun la dispoziție, nu este specificat în ce perioadă a anului 2012 am acordat eu acele servicii, nici nu sunt nominalizați acei pacienți, nici nu se precizează de ce tip de servicii au beneficiat. Se spune: 'servicii medicale prestate unor persoane care figurau spitalizate' (Cine, când, cum???). Nu am avut timp să solicit CAS-ului o listă detaliată... De ce n-am făcut-o? Pentru că
Scrisoarea unui medic de familie român ”refugiat” în Franța by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105167_a_106459]
-
contestații poate fi primit și după câteva luni (nu în 30 de zile, cum e legal), timp în care se adună penalizari la suma 'datorată'... Vă pun la dispoziție adresa. Vă rog s-o citiți! Concluziile le trageți singuri, stimați pacienți! Vă veți face poate o idee prin ce coșmaruri trece medicul dumneavoastră de familie. Aceasta este țara pe care am părăsit-o, demoralizată, dezgustată, fără să-mi mai cunosc propria valoare, copleșită de complexe și de amintiri triste, țară locuită
Scrisoarea unui medic de familie român ”refugiat” în Franța by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105167_a_106459]
-
și eforturile pentru cine știe ce erori informatice, să fim mereu restricționați, plafonați, controlați, penalizați, acuzați? Oftez adânc cu un surâs amar de fiecare dată. Cât ne-am dori să fie și acasă cum e aici-bine și pentru noi, bine și pentru pacienți! Când domnii guvernanți vor reuși să ne respecte profesia, eforturile depuse o viață întreagă în slujba ei, când vor înțelege suferința și nevoile pacienților, vom reveni cu primul avion cu mare drag! Până atunci mă întreb în ce colț de
Scrisoarea unui medic de familie român ”refugiat” în Franța by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105167_a_106459]
-
ne-am dori să fie și acasă cum e aici-bine și pentru noi, bine și pentru pacienți! Când domnii guvernanți vor reuși să ne respecte profesia, eforturile depuse o viață întreagă în slujba ei, când vor înțelege suferința și nevoile pacienților, vom reveni cu primul avion cu mare drag! Până atunci mă întreb în ce colț de lume ar trebui să mă duc și cât timp ar trebui să treacă pentru a scăpa de pedepsele sistemului medical din România unde am
Scrisoarea unui medic de familie român ”refugiat” în Franța by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105167_a_106459]
-
tulburătoare. Penny Sartori, o asistentă medicală care îngrijea un muribund, a trăit o experiență extrem de traumatizantă. În clipa în care i-a atins patul, a avut impresia că totul în jurul lor s-a oprit și că a trecut ea în locul pacientului, simțind durerea și toate stările lui. Deși bătrânul nu putea vorbi, asistenta a auzit în gând mesajul lui, rugămintea de a nu mai fi îngrijit, ca să poată muri mai repede, liniștit. În perioada în care a lucrat ca asistentă medicală
Moarte împărtășită. Fenomen REAL sau rezultatul IMAGINAȚIEI () [Corola-website/Journalistic/105190_a_106482]
-
auzit în gând mesajul lui, rugămintea de a nu mai fi îngrijit, ca să poată muri mai repede, liniștit. În perioada în care a lucrat ca asistentă medicală, Penny spune că a mai asistat la fenomene stranii care anticipau moartea unor pacienți: temperatura în camera lor scădea brusc, sau apăreau lumini în jurul trupului celui care avea să moară. De asemenea, uneori becurile se stingeau, pălpâiau sau ceasurile se opreau. După această experiență tulburătoare, asistenta a cercetat timp de 5 ani fenomenul morții
Moarte împărtășită. Fenomen REAL sau rezultatul IMAGINAȚIEI () [Corola-website/Journalistic/105190_a_106482]
-
unui medicament care să activeze această proteină-minune în corpul uman. Dacă sirtuina este într-adevăr elementul prin care dietele stricte conduc la o viață mai lungă, atunci aceste medicamente ar putea produce același efect fără a mai fi nevoie ca pacienții să fie supuși unor restricții culinare. Eforturile depuse de medici și de cercetători, care ne-au permis o mai bună înțelegere a factorilor ce conduc la o viață mai lungă, par a semnala că speranța de viață a oamenilor va
Care este secretul longevității? Locurile unde oamenii trăiesc cel mai mult () [Corola-website/Journalistic/105174_a_106466]
-
persoane, în special oameni în vârstă care comit pentru prima dată o infracțiune, care ar putea suferi de o boală neurodegenerativă, maladie care stă în spatele comportamentului lor infracțional. Naasan și colegii săi au analizat fișele medicale a 2.397 de pacienți diagnosticați cu Alzheimer și alte tipuri de demență între 1999 și 2012. Cercetătorii au căutat în dosarele pacienților referirile la comportamentul infracțional, folosind termeni cheie precum "arestare", "furt din magazine", "conducere sub influența alcoolului sau drogurilor" și "violență", și au
Ipoteză: Apetența pentru infracțiuni, simptom al DEMENȚEI () [Corola-website/Journalistic/105200_a_106492]
-
o boală neurodegenerativă, maladie care stă în spatele comportamentului lor infracțional. Naasan și colegii săi au analizat fișele medicale a 2.397 de pacienți diagnosticați cu Alzheimer și alte tipuri de demență între 1999 și 2012. Cercetătorii au căutat în dosarele pacienților referirile la comportamentul infracțional, folosind termeni cheie precum "arestare", "furt din magazine", "conducere sub influența alcoolului sau drogurilor" și "violență", și au găsit informații de acest tip în cazul a 204 pacienți, adică 8,5% dintre membrii grupului analizat. Comportamentele
Ipoteză: Apetența pentru infracțiuni, simptom al DEMENȚEI () [Corola-website/Journalistic/105200_a_106492]
-
1999 și 2012. Cercetătorii au căutat în dosarele pacienților referirile la comportamentul infracțional, folosind termeni cheie precum "arestare", "furt din magazine", "conducere sub influența alcoolului sau drogurilor" și "violență", și au găsit informații de acest tip în cazul a 204 pacienți, adică 8,5% dintre membrii grupului analizat. Comportamentele acestor pacienți erau de cele mai multe ori mai degrabă un semn prematur de demență frontotemporală (maladia Pick, n.r) sau de afazie primară progresivă, un tip de demență care afectează capacitățile lingvistice ale
Ipoteză: Apetența pentru infracțiuni, simptom al DEMENȚEI () [Corola-website/Journalistic/105200_a_106492]
-
la comportamentul infracțional, folosind termeni cheie precum "arestare", "furt din magazine", "conducere sub influența alcoolului sau drogurilor" și "violență", și au găsit informații de acest tip în cazul a 204 pacienți, adică 8,5% dintre membrii grupului analizat. Comportamentele acestor pacienți erau de cele mai multe ori mai degrabă un semn prematur de demență frontotemporală (maladia Pick, n.r) sau de afazie primară progresivă, un tip de demență care afectează capacitățile lingvistice ale pacientului, decât un simptom al instalării maladiei Alzheimer. Dintre pacienții
Ipoteză: Apetența pentru infracțiuni, simptom al DEMENȚEI () [Corola-website/Journalistic/105200_a_106492]
-
adică 8,5% dintre membrii grupului analizat. Comportamentele acestor pacienți erau de cele mai multe ori mai degrabă un semn prematur de demență frontotemporală (maladia Pick, n.r) sau de afazie primară progresivă, un tip de demență care afectează capacitățile lingvistice ale pacientului, decât un simptom al instalării maladiei Alzheimer. Dintre pacienții care au avut probleme cu legea, 64 sufereau de maladia Pick, 24 erau bolnavi de afazie primară progresivă, 42 prezentau Alzheimer, iar restul sufereau de alte forme de demență. Pacienții cu
Ipoteză: Apetența pentru infracțiuni, simptom al DEMENȚEI () [Corola-website/Journalistic/105200_a_106492]
-
pacienți erau de cele mai multe ori mai degrabă un semn prematur de demență frontotemporală (maladia Pick, n.r) sau de afazie primară progresivă, un tip de demență care afectează capacitățile lingvistice ale pacientului, decât un simptom al instalării maladiei Alzheimer. Dintre pacienții care au avut probleme cu legea, 64 sufereau de maladia Pick, 24 erau bolnavi de afazie primară progresivă, 42 prezentau Alzheimer, iar restul sufereau de alte forme de demență. Pacienții cu demență frontotemporală sau afazie tindeau să fie mai tineri
Ipoteză: Apetența pentru infracțiuni, simptom al DEMENȚEI () [Corola-website/Journalistic/105200_a_106492]
-
ale pacientului, decât un simptom al instalării maladiei Alzheimer. Dintre pacienții care au avut probleme cu legea, 64 sufereau de maladia Pick, 24 erau bolnavi de afazie primară progresivă, 42 prezentau Alzheimer, iar restul sufereau de alte forme de demență. Pacienții cu demență frontotemporală sau afazie tindeau să fie mai tineri, cu vârste cuprinse, în medie, între 59 și 63 de ani, comparativ cu bolnavii de Alzheimer, care aveau, în medie, 71 de ani, în perioada în care medicii au efectuat
Ipoteză: Apetența pentru infracțiuni, simptom al DEMENȚEI () [Corola-website/Journalistic/105200_a_106492]
-
sufereau de demență frontotemporală au avut episoade de violență fizică și verbală în timpul bolii, comparativ cu 3,4% dintre cei cu afazie și 2% dintre cei cu Alzheimer, potrivit studiului publicat în revista JAMA Neurology. În cazul a 4% dintre pacienții cu demență frontotemporală, violența a fost unul dintre primele simptome ale bolii neurologice. Bărbații prezentau o apetență mai mare de a face avansuri sexuale altor persoane și de a urina în public, comparativ cu femeile. Potrivit lui Naasan, dacă pacienții au
Ipoteză: Apetența pentru infracțiuni, simptom al DEMENȚEI () [Corola-website/Journalistic/105200_a_106492]
-
dintre pacienții cu demență frontotemporală, violența a fost unul dintre primele simptome ale bolii neurologice. Bărbații prezentau o apetență mai mare de a face avansuri sexuale altor persoane și de a urina în public, comparativ cu femeile. Potrivit lui Naasan, dacă pacienții au avut în familie cazuri de boli neurodegenerative, ar putea fi posibilă găsirea unei legături între comportamentul infracțional și o problemă cerebrală. Totuși, cele mai multe dintre aceste maladii sunt «sporadice», adică apar fără a avea la bază o cauză genetică identificabilă
Ipoteză: Apetența pentru infracțiuni, simptom al DEMENȚEI () [Corola-website/Journalistic/105200_a_106492]
-
că acestea ar putea fi primul simptom al unei maladii și ar trebui să ceară un control medical, a spus profesorul american. "Comportamentul amoral constatat în cazul maladiilor din gama demenței frontotemporale apare medicului evaluator ca fiind alegerea asumată a pacientului, acești indivizi apar ca egoiști și temperamentali, fără a le păsa de îngrijorările familiei", a spus Adonis Sfera, psihiatru la Patton State Hospital din districtul Orange, California, care nu a participat la efectuarea cercetării. În condițiile în care comportamentul lor
Ipoteză: Apetența pentru infracțiuni, simptom al DEMENȚEI () [Corola-website/Journalistic/105200_a_106492]
-
ne lasă perplecși. În afara lor, noi trăim viața anesteziați emoțional, lipsiți de voință și sens. Donald Kalsched explorează lumea ascunsă a acestor vise și fantasme, deschizând ferestre către o copilărie de mult uitată și ajungând să înțeleagă, pentru el și pacienții săi - care au trăit suferințe de neconceput și de nesuportat înainte ca eul lor conștient să se fi format - modul în care psihicul lor se apără de traumă, retraumatizând - în mod paradoxal - eul fragil al acestora, prizonier al unei figuri
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105410_a_106702]
-
Și am făcut apel să preluați această informație, ca să ajungă la publicul larg. Al doilea, la fel, alt studiu publicat într-o publicație de specialitate. Concluzia: Nu există om intubat care să nu facă infecție. Nu există! Să spui că pacienții de la Colectiv au murit cu zile, este îngrozitor. Este inexact, în primul rând, în cazul multora dintre ei." Cătălin Tolontan: Este citatul unui medic. Dar uitați să spuneți un lucru esențial. Că depinde cu ce viruși te infectezi. Faptul că
Mircea Badea a pus tunurile pe Cătălin Tolontan: Care e scopul tău final? () [Corola-website/Journalistic/105513_a_106805]
-
cu Grand Prix în 2004 pour Old Boy. Park Chan Wook Compozitorul francez de origine libaneză Gabriel Yared (67 de ani) a semnat peste 100 de partituri pentru film, între care și cele din 37°2 dimineața de Jean-Jacques Beineix, Pacientul englez și Retour à Cold Mountain de Anthony Minghella. A colaborat, de-a lungul timpului, cu Jean-Luc Godard (Sauve qui peut la vie), Maïwenn (Le Bal des actrices), Robert Altman (Vincent et Théo) Michel Ocelot (Azur et Asmar). Yared a
Juriul Festivalului de la Cannes by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105572_a_106864]
-
lungul timpului, cu Jean-Luc Godard (Sauve qui peut la vie), Maïwenn (Le Bal des actrices), Robert Altman (Vincent et Théo) Michel Ocelot (Azur et Asmar). Yared a primit un César pentru L’amant de Jean-Jacques Annaud și un Oscar pentru Pacientul englez. Gabriel Yared Actrița chineză Fan Bingbing (35 de ani), n-a venit niciodată la Cannes. Star naional în China, a jucat în blockbusterul american X-Men: Days of future past. În circuitul festivalier a apărut în I Am Not Madame
Juriul Festivalului de la Cannes by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105572_a_106864]
-
Davin are un obiectiv. O cercetare care devine obsesie. Ea renunță la un post prestigios într-o clinică privată pentru a nu părăsi cartierul popular de pe malurile Meusei, punând în cercetarea ei o tenacitate la fel de intensă ca devotamentul său față de pacienți. Jenny Davin într-o căutare obsesivă Frații Dardenne au aici o regie mai clasică, mai “așezată”, dar și mai sobră decât de obicei, mai puțin animată de sentimentele care bulversau spectatorii la filmele anterioare. De altfel, Jenny și-a stabilit
“La Fille Inconnue”, o anchetă care devine o obsesie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105653_a_106945]
-
reducerea clivajelor prin explorarea psihicului în întregimea sa, astfel încât asistentul social să nu mai considere că își poate practica profesia inginerește, profesorul să nu mai creadă că doar elevii sunt copilăroși, iar terapeutul să nu mai vadă boala doar la pacienții lui. Adolf Guggenbühl-Craig a fost profesor la Institutul C.G. Jung din Zürich, analist jungian cu peste 50 de ani de experiența clinică. ”Rețete pentru gașca mea” “Rețete cu carne de pui” Cea mai “proaspătă” apariție culinară din seria Editurii RAO
Cărți de la iepuraș pentru mari și mici by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105633_a_106925]