28,267 matches
-
care dă mai mult. Și nu numai "dinozaurii", ci și prea mulți jurnaliști din noile generații. Șuvoaie de bani venind din afara presei inundă acum mass-media, alterând relațiile profesionale din branșă, golind de sens branduri construite în mai mult de un deceniu.(...) Cinismul devine calitatea fundamentală, bine plătită și admirată, a jurnalistului abțibild, gata să se lipească pe orice parbriz, indiferent de imaginile atroce care se întrezăresc înăuntru". (Către Consiliul de Onoare al Clubului Român de Presă, Cristian Tudor Popescu, "Gândul", 21
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
lideri de atunci ai lumii Papa Ioan Paul al II-lea, Margaret Thatcher, prim-ministrul Marii Britanii, ca și Ronald Reagan, președintele USA (1980-1988) au avut intervenții pentru eliberarea din închisoare a părintelui Calciu. La fel ca Alexandru Soljenițîn, cu un deceniu mai devreme, în 1984, a fost silit să emigreze în SUA, care îi acordaseră cetățenia de onoare. Deși, așa cum spui, "biserica pe care mereu a slujit-o cu devoțiune nu i-a stat alături", cu ultimele cuvinte, părintele Calciu ne
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
au determinat mutarea ei la Roma, câteva luni mai târziu. Proiectul revistei fusese inițiat în 1846, iar conducătorul Societății Joannes Philippe Roothaan primise numeroase propuneri pentru concretizarea lui. Însă instituția traversa o perioadă dificilă, deoarece atacurile împotriva sa (începute din deceniile precedente) încă mai continuau. Lui Roothaan îi era teamă că revista și împreună cu ea, Societatea, ar fi putut fi amestecate în probleme politice și sociale. Propunerile preoților Taparelli, Curci și Liberatore au primit un impuls decisiv din partea Papei Pius IX
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
II.2. Presa catolică din România. Prezentare generală Cadrul social-politic și economic al începutului de secol al XX-lea298, când în România s-au pus bazele dezvoltării pe principii capitaliste, a imprimat presei trăsături diferite față de perioada precedentă 299. În primul deceniu s-au fixat noi ideologii literare, politice și culturale, în jurul unor reviste precum: Semănătorul, Viața românească, Convorbiri critice, Viața nouă, Curentul nou și altele 300. Aceste publicații au promovat limba literară (care se afla în plin proces evolutiv) și au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România. Această publicație a apărut între anii 1912-1916, la București, sub sigla Arhiepiscopiei Romano-Catolice, fiind o prestigioasă revistă de istorie bisericească. Nicolae Iorga a făcut următoarea apreciere în privința acestei tipărituri: "În Biserica Latină din România s-a produs în ultimele decenii o însemnată mișcare culturală. Studiile adâncite și precise ale parintelui Auner, formarea în seminariile catolice a unei pleiade de catolici români (...) servesc râvnita cunoaștere a trecutului nostru, apariția și publicarea îngrijită a Revistei Catolice (...) sunt puternice dovezi"335. Cel care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
15 ianuarie 1949, editura și tipografia "Presa Bună", precum și revista Lumina creștinului au fost radiate din Registrul Camerei de Comert Iași, din "lipsă de activitate"632. Acest gest a fost unul formal, căci tipografia fusese confiscată în 1948633. După trei decenii de editare a revistei Lumina creștinului și la două decenii de activitate neîntreruptă a tipografiei "Presa Bună", s-a produs "decesul" presei catolice din Moldova, odată cu instalarea comunismului în România. Sentinela catolică Sentinela catolică a apărut ca supliment al revistei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Lumina creștinului au fost radiate din Registrul Camerei de Comert Iași, din "lipsă de activitate"632. Acest gest a fost unul formal, căci tipografia fusese confiscată în 1948633. După trei decenii de editare a revistei Lumina creștinului și la două decenii de activitate neîntreruptă a tipografiei "Presa Bună", s-a produs "decesul" presei catolice din Moldova, odată cu instalarea comunismului în România. Sentinela catolică Sentinela catolică a apărut ca supliment al revistei Lumina creștinului. Această publicație a fost editată lunar începând cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din filiala Pietrosu și casa parohială din Moinești. Ultima perioadă din viață (din 1983 până la moartea sa, în 1993) a petrecut-o ca preot pensionar la parohia "Sfântul Nicolae" din Bacău. Preotul Constantin Hausner La începutul celui de-al doilea deceniu al secolului XX (mai precis, pe 9 mai 1912) s-a născut Constantin Hausner. Clasele primare le-a urmat la o școală de stat, pentru ca mai apoi, în toamna anului 1923, să intre la seminarul diecezan din Iași751. Închiderea temporară
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la Galați, unde a murit la data de 3 aprilie 1927. Dintre publicațiile sale, amintim: Istoria Vechiului Testament și Noului Testament (1904), carte care a fost aprobată de Ministerul Instrucțiunii Publice ca manual de școală pentru elevii catolici. În primul deceniu al secolului al XX-lea a susținut, aproape singur, tipărirea broșurii Calendarul catolic. A scos apoi, din proprie inițiativă, Calendarul catolic de perete. Când a apărut revista Viața, a încurajat-o, a sprijinit-o și a colaborat cu articole valoroase
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scopul de a fi utile în anii de război bolnavilor și răniților din spitalele din Moldova. În activitatea editurii s-a putut remarca existența unei tendințe naționaliste, care era agreată de episcopul Robu1004. În anul 1944 însă,după aproape două decenii de activitate cu multe realizări considerabile, Tipografia Presa Bună a fost supusă unui exil forțat. În cadrul planului general de evacuare a orașului Iași, guvernul Antonescu a decis (în martie 1944) mutarea Episcopiei de Iași la Beiuș, în clădirile Protopopiatului Greco-Catolic1005
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Biserică de stat. Ca reacție, Biserica și-a revendicat o autonomie față de stat, și-a legitimat autoritatea în interior dar și în exterior (definindu-se ca "societas perfecta") inducând primatul jurisdicțional și infailibilitatea doctrinală a Papei. Timp de mai multe decenii, primatul papal a fost înțeles ca jurisdicție, iar infailibilitatea ca afirmare necondiționată a autorității (P. Granfield, "Nascita e declino della societa perfecta", în Concilium, 18, 1982, pp. 955-964, Șerban Turcuș, op. cit., p. 30). 51 În pontificatul papei Pius X, natura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
p. 559). 204 Acesta din urmă a creat în 1926 o școală de jurnalism, sprijinită de către preotul salezian Manuel Graña. Până atunci, mulți ziariști fuseseră împotriva ideii de a exista studii specializate, iar dezbaterea pe această temă a continuat în deceniile următoare. La sfârșitul Războiului civil, a fost creată Școala Oficială de Jurnalism, care a fost unul dintre instrumentele prin care regimul franchist a controlat accesul la această breaslă (Jose Maria La Porte Fernandez- Alfaro, op. cit., p. 83). 205 J.J. Sanchez
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
25. 296 Jean Francois Soulet, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre, traducere de Silvia Albișteanu, Ana Zbârcea, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 45. 297 Ibidem, p. 45. 298 Bazele jurnalisticii românești au fost puse în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Primul ziar tipărit în Moldova a fost Courrier de Moldavie, la 18 februarie 1790. Sunt cunoscute cinci numere, care cuprind multe știri despre Revoluția Franceză, gazeta apărând chiar în limba franceză (Octavian Butoi, "Istoria presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mediul rural din Moldova, indiferent de religie sau etnie, lucru sesizat de episcopul Alexandru Theodor Cisar prin cuvintele "această carte este o lucrare culturală pentru binele obștesc" (Ibidem, p. 12). 763 Această lucrare cuprindea schemele după care s-au condus decenii de-a rândul cântările bisericești catolice din Moldova. 764 Autorul demonstra în această carte buna cunoaștere a realităților sociale ale țării în perioada interbelică, înțelegând și explicând pericolul comunist. 765 Explicația acestei recomandări o găsim chiar în cuvintele arhiepiscopului: "această
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dinamismul și celelalte țin, în parte, de filonul transilvan, justițiar, combatant, vizionar. De la primul volum, Poezii (1911), până să-și găsească sunetul propriu, de portavoce a mulțimilor, de tribun și moralist implicat în cotidian, lui C. i-au trebuit două decenii. Inițial, poetul filosofează sceptic, își etalează singurătatea, călătorește pe mare (în Grecia), jertfește erosului, e noctambul, copleșit de „doruri” și obsedat de „cântec”. Notabile ca dicțiune, dintre textele de acum rămân doar câteva sonete. Schimbarea de orizont din Sărbătoarea morții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
și mai 1919. Stelian Popescu revine la direcție la 25 ianuarie 1922 împreună cu o echipă redacțională din care fac parte Mihail Negru (prim-redactor), B. Marian (secretar general de redacție), Romulus Seișanu (care curând va prelua conducerea redacției pentru următoarele decenii, până în august 1944), B. Cecropide ș.a. Orientarea literară a gazetei nu a fost influențată de schimbările din conducere. În 1903 și 1904, alături de vechii colaboratori vin scriitori tineri, unii aflați la începutul carierei. I.G. Duca trimite, în continuare, o cronică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
de cultură ale ziarului au semnat și A.D. Xenopol, C. Rădulescu-Motru, C. Hamangiu, G. Diamandy, Octavian Goga, Simion Mândrescu, I. Agârbiceanu, contribuțiile lor având ca obiect poziția României în perioada neutralității și în primele luni după intrarea în război. În deceniile ce au urmat primului război mondial, comitetul de redacție condus de Stelian Popescu și pentru o lungă perioadă cu Romulus Seișanu ca redactor-șef, continuă să manifeste o preocupare constantă pentru paginile și rubricile culturale sau literare. Ziarul își păstrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
EUROSTAT este cea care urmărește politica Uniunii Europene și clasifică indicatorii în [http://epp.eurostat.ec.europa.eu, 2008]: o indicatori structurali, care au apărut din nevoia de a evalua progresele realizate de Uniunea Europeană în îndeplinirea obiectivului strategic al ultimului deceniu: ,,de a deveni cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume, capabilă de creștere economică durabilă, cu locuri de muncă mai multe și mai bune și o mare coeziune socială”; Indicatorii structurali permit o prezentare mai concisă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
comuni pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene. Institutele Naționale de Statistică trimit la EUROSTAT indicatori calculați după o metodologie armonizată. 3.3.1 Indicatori statitici ai dezvoltării economice regionale Progresul economic reprezintă un obiectiv fundamental al ultimelor cinci decenii la nivelul Uniunii Europene, factorii decizionali fiind orientați spre îmbunătățirea continuă a integrării economice prin eliminarea barierelor în libera circulație a bunurilor materiale și financiare, a serviciilor și resurselor umane. Uniunea economică și monetară asigură echilibrul dintre cerere și ofertă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
progresului către atingerea obiectivelor se realizează prin indicatori privind persoanele înscrise în școală, numărul de absolvenți, rata abandonului școlar, numărul de cadre didactice, mobilitatea studenților și cercetătorilor, cheltuieli în învățământ, învățare pe tot parcursul vieții. Tendințele demografice din ultimele trei decenii reflectă reducerea natalității care a condus la îmbătrânirea populației și descreșterea proporției populației cu vârsta sub 30 de ani, în majoritatea statelor membre. Aceste modificări pot avea un impact semnificativ asupra resurselor umane și materiale folosite pentru buna funcționare a
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
sex, statut de activitate și un alt set care măsoară excluziunea socială, atât în spațiu cât și în timp. 3.3.3 Indicatori structurali Din nevoia de a evalua progresele realizate de către Uniunea Europeană în îndeplinirea obiectivului strategic stabilit pentru ultimul deceniu, „de a deveni cea mai competitivă și dinamică economie din lume bazată pe cunoaștere, capabilă de creștere economică durabilă cu locuri de muncă mai multe și mai bune și o mare coeziune socială” [Structural Indicators, http://ec.europa.eu/eurostat
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
începutul lui martie 1906, revista „Viața românească”, plănuită mai de mult împreună cu prietenii săi ieșeni - G. Ibrăileanu, C. Botez, Ion Botez, Mihai Carp, Gh. Kernbach și N. Quinezu -, pe a cărei copertă apare ca director împreună cu Paul Bujor. În primul deceniu de existență a publicației S. dă la lumină studii, articole și comentarii pe teme economice, sociale și politice (Social-democratism sau poporanism?, Neoiobăgia d-lui Gherea, „Foametea constantă” și chestia agrară, Organizația locală, Fischerland, Țară de latifundii, Piemont românesc?, Formarea latifundiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
nu mult după aceea „Evenimentul literar” fiind nevoit să își înceteze apariția. Nu se produsese nici susținerea prin creații literare valide. Dar, odată lansate, ideile și-au continuat acțiunea, chiar dacă S., ca și Ibrăileanu, nu mai intervine publicistic, aproape un deceniu, în favoarea lor. Lupta va fi reluată, pe alt plan, în paginile „Vieții românești”. În afară de reiterarea ideilor anterioare, directorul „pentru partea literară” aduce o serie de nuanțări ale conceptului, mai ales prin replici incisive date în polemicile purtate cu revistele „Convorbiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
de unii cronicari (Pamfil Șeicaru), dezvoltarea subiectului în forma unui bildungsroman (modele fiind Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister de Goethe ori Jean-Cristophe de Romain Rolland) pare să îl fi preocupat pe S. chiar de atunci. Întârzierea cu două decenii a realizării propriu-zise a adus o modificare a intenției, în sensul cuprinderii nu doar a segmentului „formării”, ci a întregii vieți a protagonistului, același Ion Răutu, care se identifică în chip evident cu autorul, și, totodată, a frescei mediilor pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
termenul e din ce în ce mai vag, controversat și rău definit. L-am botezat cândva Desperado de dragul demonstrației, chiar dacă acest cuvânt are la fel de multe păcate ca și celelalte. Să considerăm, pentru moment, că de la Huxley (Brave New World) și Orwell (1984), de prin deceniul cinci al veacului douăzeci (cel mai târziu), începe Era Desperado, din care voi alege pentru această demonstrație doar un singur aspect. E vorba de migrarea romanului din starea de acceptare a convenției în starea de "inovație", adică de contestarea convenției
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]