29,398 matches
-
cu o pată de sânge, prin pana lui Magritte. Ca urmare, tot mai puțini oameni se pot lăuda că „frunzărindu-și”trecutul se prezintă liberi de orice traumă. Important este, așa cum spunea K. Wilber (2005, p. 250) să devii „martorul destinului, nu victima lui”. Unii, după confruntarea cu o traumă, chiar dacă pentru o vreme simt că pilonii sufletești le-au fost retezați, au forța să-și mobilizeze resursele interioare, să găsească strategii pansatorii, pentru ca, în final să-și recupereze coeziunea și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
însăși. Altfel spus, operele creatoare, indiferent de calibrul lor valoric, reprezintă un diamant, cu mai multe sau mai puține carate, dar care tăinuiește în antecedente, cărbunele insalubru din adânc. Așa se explică de ce printre marii creatori întâlnim mulți răniți ai destinului, dar care au excelat în alchimia sublimării. Așa cum arătam și cu o altă ocazie (Munteanu, 1994), întrucât fenomenul creator se organizează pe mai multe paliere de complexitate (ce culminează cu treapta emergentivă, cea a genialității), creația își poate arăta binefacerile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
literatura de resort clasică este calată, aproape exclusiv pe traumele de după nașterea persoanei, deși conform opiniei vehiculate de L. Janus (apud Fedor-Freybergh, 2005), două treimi dintre adulți au avut trăiri traumatice prenatale și perinatale, și apoi să nu uităm că destinul nostru se joacă încă din viața intrauterină, dar și la propria noastră naștere. în construirea capitolului de față vom adopta o lentilă hermeneutică neuzuală, dar modernă, profundă și subtilă ce consonează cu unele descoperiri epocale, înregistrate de către avangarda științifică, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
naștere de evenimente traumatice vor dobândi o vulnerabilitate sporită în fața încercărilor vieții, observație cu atât mai pertinentă cu cât trăim într-o lume a violenței generalizate. încercând să atenționeze asupra importanței capitale pe care vârsta prenatală o are în configurarea destinului uman, B. Devlin (apud Lipton, 2008) o estimează la 51%, comparativ cu genele care reprezintă 48%. Chiar dacă nu este cazul să ne cramponăm de aceste cifre, indubitabil ponderea vârstei prenatale este comparabilă cu a zestrei genetice în regizarea traiectoriei de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
am scanat potențialele experiențe traumatizante ale vieții prenatale, se decantează cel puțin două concluzii majore. Prima, că relația dintre mamă și copilul nenăscut funcționează încă din perioada prenatală, fiind însemnată cu pecețile duratei, nu întâmplător se vorbește de mama ca destin. A doua, că aceasta poate fi sursă sau antenă pentru o serie de întâmplări „tumorale”, care îl tarează fizic și psihic pe copil, așa încât el se va naște cu diverse carențe de fabricație. „Calitatea vieții în pântecele matern, casa noastră
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se propagă ca o reacție în lanț, și la sistemele similare tematic, de la celelalte două nivele, potențând experiența. Chiar dacă nu vom analiza în detaliu dinamica de funcționare a sistemelor Coex, trebuie subliniat iarăși că ele au un rol capital în destinul uman, deoarece branșarea predilectă a unei persoane la un anume Coex, o amprentează pe această decisiv, în funcție de structura lui pozitivă sau negativă. Altfel spus, dominantele Coex determină croiala majoră a statusului nostru psihologic, instituindu-se într-o premisă care aparține
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din căminul familial („sindromul cuibului gol”), decesul părinților și a altor persoane dragi, pensionarea, confruntarea cu inerentul declin biologic și psihic și, desigur, pregătirea pentru trecerea marelui prag. Inventariind toate aceste experiențe biografice, funciare oricărei vieți, realizăm că și atunci când destinul nu ne hărăzește traume speciale, oripilante, avem parte oricum de numeroase deziluzii, cumpene și încercări. Poate că toate acestea nu reprezintă decât o mirabilă hârtie de turnesol, care ne vorbește despre curajul și forța noastră interioară, despre speranță. 2.3
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
221TRAUMA ȘI SUFERINȚA aceea că sintetizează tot ce se știe astăzi pe mapamond despre maladia neoplazică și abordarea ei, din varii perspective, aparent inconciliabile. De asemenea, este și o demonstrație pentru felul în care o cumpănă de viață îți pune destinul în mișcare și nu-ți îngăduie să te lași pradă resemnărilor de scrum. Pe scurt, ne aflăm în fața unui autentic și strălucit rezilient. Iar cuvintele sale țin loc de orice alt comentariu: „nu voi regreta niciodată modul meu de viață
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu acest adversar feroce. Timp de cinci ani, speranțele lor se năruiesc rând pe rând. Treya va promova cu perseverență și stoicism diverse strategii spirituale, ceea ce îi apără coeziunea și lumina interioară a ființei, reușind să înțeleagă sensul superior al destinului ei tragic. Ca urmare, în pofida stării ei precare de sănătate se dedică cu iubire, generozitate și compasiune ajutorării bolnavilor de cancer, prin activarea într-un centru de suport, special creat de ea la San Francisco. Practicând meditația cu acribie zilnică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o parte, sunt cei care dezvoltă tulburări comportamentale, și pe de alta, cei care «supraviețuiesc» și chiar se dezvoltă în confruntarea cu circumstanțele dificile de viață”(Wustmann, 2005, p. 15). Alți autori numesc copiii capabili să se sustragă iminenței unui destin nefericit drept „invincibili”(Cyrulnik, 1999). Unul dintre acești cercetători, Garmezy, spunea: „Când vom studia forțele care permit unor astfel de copii să supraviețuiască și să se adapteze, beneficiile pentru societatea noastră vor fi cu siguranță mult mai însemnate în comparație cu toate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Pușcariu" (Cluj-Napoca). A fost bursier ESKAS al Confederației elvețiene (2002), bursier Maison des Sciences de l'Homme, Paris (2007) și bursier postdoctoral în cadrul programelor POSDRU (2010-2012). Din 2014 conduce revista Dacoromania litteraria, editată de Academia Română Filiala Cluj-Napoca. Este autorul eseului Destinul precar al ideilor literare (Premiul de debut al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, 2006) și a numeroase studii în publicații științifice din țară și străinătate. A coordonat volumele colective Identitatea națională: realitate, istorie, literatură (în colaborare cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
semnificative. Primul efect a fost dispariția "mitologiei". Nu a existat un mit al geniului limbii/ literaturii germane în contrapondere la figura consacrată a geniului francez. Conceptul herderian a fost de la început o construcție plurală, distribuită între mai multe culturi cu destine paralele, care nu erau menite să asume un proiect comun al genialității. În plus, mitologizarea geniului francez a fost strâns legată de "mistica regală", adică de imaginea publică a unei puteri politice. Or, micile culturi naționale împărțite între mai multe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care nu au avut șansa să dea mari gânditori care să ia parte alături de Voltaire și Condillac la marea "conversație europeană", care nu au avut o tradiție literară și filosofică suficient de puternică încât producțiile lor să fie relevante pentru destinul "ideii de geniu". Putem ilustra acest fapt chiar în cultura română. Există între postumele lui Tudor Vianu schița unui curs despre ideea de geniu, redactat în ultimii ani de viață și rămas neîncheiat 78. Nici în paginile deja scrise, nici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe o ilustrare romanescă, mai precis pe analiza a două texte, romanul Corinne al Doamnei de Staël și Louis Lambert de Balzac. Ceea ce aș reproșa acestei abordări e tocmai neputința ei de a asigura o circulație a geniului relevantă pentru destinul literaturii 80. Revenind la cazul românesc, putem analiza ramificarea stufoasă a discursului despre geniu în secolul al XIX-lea: broșurile populare care vorbesc despre geniile-copii, tema feminității geniale care apare insistent în textele politice ale lui Heliade Rădulescu sau Rosetti
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
diferențieri. Îi umple aceeași "natură" exterioară a unei legi, care e în acest caz tradiția unei comunități și ordinea internă a unei națiuni. Chiar mai mult, în măsura în care această cunoaștere a instituțiilor națiunii e acceptată și se răspândește - ceea ce stă în destinul ei - diferența lor e menită să se neutralizeze. Distanța care califică genialitatea nu e din acest punct de vedere decât temporară: între poetul profet și cei care îl urmează nu e decât un interval reductibil. Saint-simonismul oferea astfel în același
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rubrică lunară și e firesc că folosește o retorică - fatalmente repetitivă - pentru a construi medalioanele. E un mecanism de producere a admirației care trebuie să dea "senzația" de geniu, indiferent de cariera pe care o evocă, de operă, sau de destin. Portretele se bazează pe un aparat imaginar simplificat, menit să coreleze rapid activitatea sau existența personalității cu ideea de genialitate. Sunt câteva fraze pe care le reia la începutul fiecărui portret și care spun în esență "da, acesta e cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
martiri, ca oamenii politici să fie persecutați sau ca savanții să nu fie recunoscuți. Schema imaginară funcționează ca un clișeu, invariabil, raportând carierele la sfera genialității fără să adapteze. Apostolatul nu se aplică restrictiv unui anume tip de carieră sau destin. Câtă vreme în exercițiul activității e implicată ideea de anticipare 84 - și ce postură publică nu angajează o proiecție oarecare în viitor? - raportarea la genialitate rămâne legitimă. Această formidabilă aplicabilitate pe care Vulcan o descoperă stă în centrul mașinii lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
făcut genii. De fapt, putem distinge felul în care în această imagine se insinuează vectorul democratic, posibilitatea unei extrapolări nelimitate. Când Vulcan spune, la începutul articolului despre Țichindeal: În momentul acestei profunde amorțiri, providența d-zeiască, care veghează neîncetat preste destinele popoarelor, își reîncepe misiunea sa și organele sale esecutive sunt bărbații științelor, adevărații luminători ai poporului, apostolii esmiși în lume"85, amestecă două logici imaginare distincte. Una religioasă, care încadrează dinamica anticipării într-un scenariu mesianic, al "alesului" care anunță
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vieților geniale, lasă altora aprecierea operelor geniale: "Dară lăsăm altora onoarea și totodată sarcina plăcută dar grea de a aprețui creațiunile poetice ale lui Bolintineanu"96. Frumusețea operei nu se apreciază în același cadru în care se apreciază eroismul unui destin. Există două filiere paralele ale admirației care se pot dezvolta autonom, fără ca unul să îl presupună pe celălalt. Poți să admiri capacitatea lui Hasdeu de a susține o activitate neîntreruptă pe mai multe planuri, că scrie la gazetă, vorbește în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Poezia încarnată în viață subîntinde o logică a imitației. Un ins devine "poetic" în măsura în care identitatea lui devine reproductibilă, susceptibilă de a fi proiectată asupra altora. Poezia nu se constituie decât în măsura în care biografia lui se schematizează și devine paradigmatică în raport cu alte destine, în măsura în care gesturile lui funcționează alegoric. Spre deosebire de alte modele mimetice, în care reproducerea intervine ulterior, ca o consacrare a unei opere deja existente, această imitație e constitutivă. În afara ei nu există poezie. În sfârșit, trebuie să înțelegem concret cum se operează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu fac parte din vechea aristocrație, ci dintr-o nouă elită. Calitățile lor nu se transmit ereditar, în virtutea unei continuități de sânge marcate printr-un nume de familie sonor. Literatura mobilizează o forță a individului de a-și crea un destin prin propriile puteri și numele în -escu, semn al unei noi populații orășenești legată de profesii, nu de moșii, atestă capacitatea de a se inventa pe sine. Heliade Rădulescu suspectează această creație a unei noi elite, fără să militeze totuși
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
conducători, individualizată de fapte și conduite memorabile și transformată în legendă. În același timp, nu e vorba nici de o viață socială în sens strict, o reprezentare a modului de existență a maselor, exprimat fie prin personaje colective, fie prin destine ușor generalizabile (țăranul, muncitorul). Viața pe care o descoperă arheologia se conține în aspectele ei cele mai superficiale care sunt în același timp și cele mai trecătoare. Ține de ceea ce putem încerca într-o experiență a obiectului, ca semn al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poeziei când omul va ajunge în complectă brutalitate 98. Ceea ce trebuie remarcat e nu numai circulația susținută de teme între preocupările literare și cele istorice ale acestor "scriitori-arheologi" (care era de așteptat), ci, mai mult, încercarea de a gândi operele, destinul și poetica lor din perspectiva unei dimensiuni temporale. Altfel spus, o nevoie de a reprezenta proprietățile poetice în măsura în care sunt afectate de trecerea timpului. O putem constata și în cazul lui Odobescu. Studiul de tinerețe din 1861 dedicat folclorului extrăgea din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au făcut ca universul său de reprezentări să fie asimilat aproape simultan cu un alt regim de producție și de apreciere a operelor, bazat pe dezvoltarea vocațiilor individuale. Sub impresia ideilor revoluționare, societatea românească a devenit sensibilă la ideea de destin colectiv și personal orientat de "misiune", ca sens al propriei existențe; acest orizont de reprezentări avea să constituie un "regim al singularizării", asupra căruia mă voi opri în capitolul următor. Practic, Revoluția de la 1848 a creat în același timp mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
societății forma vieții individuale. În schimb, mizele moderne ale chemării presupun angajarea activă în căutarea misiunii existențiale și chiar implicarea în proiectarea ei creatoare. De la sfârșitul secolului al XVIII-lea, câmpul dorințelor capabile să orienteze și să dea sens propriului destin nu a încetat să se lărgească și să devină mai accesibil în raport cu un sistem economic diversificat, cu posibilitatea specializării profesionale, cu accesul la spațiul public și la carierele dimensionate pe măsura individului. Iar această situare într-o lume a posibilităților
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]