27,608 matches
-
volume, la un interval de 12 ani, cel de-al doilea, față de primul, mai precis, primul volum a apărut În 1955 iar cel de al doilea În 1967. Pentru a descoperi universul uman, timpul și locul acțiunii, este necesară o lectură atentă a romanului, singura În măsură să pună În evidență lumea lui Marin Preda, universul În care a trăit din momentul deschiderii ochilor asupra ei, mai precis, În anul 1922. Din păcate scriitorul, ca și Liviu Rebreanu, nu s-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
discuta, În sensul că nimeni nu merită să-i asculte gândurile. În mare, afirmația aceasta nu trebuie să fie socotită a fi gratuită. Se pot spune multe despre acest personaj, dar el nu poate fi cunoscut decât pornind de la o lectură foarte atentă a romanului. Dotat cu mari Însușiri, Ilie Moromete le irosește Însă fără nici o noimă. Prăbușirea lui este simbolică. În final, se vede singur, suspendat parcă În Întuneric. Aceasta e urmarea concepției individualiste a fericirii, e urmarea izolării sufletești
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
muncă și societatea civilă. Este promovată, de asemenea, îndepărtarea obstacolelor privind mobilitatea ocupațională și geografică în statele membre. Un element de bază al acestui program îl constituie, așa cum am menționat mai sus, conceptul de învățare continuă (lifelong learning). După o lectură atentă a documentelor elaborate în domeniul educațional la nivelul Uniunii, se poate concluziona că acest concept se află în centrul tuturor politicilor de acces la educație datorită implicațiilor sale în domeniul educației, al formării profesionale și al politicilor ocupaționale, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ci voința națiunii însăși. Și războiul în general și luptele de la Odessa în special au făcut cu prisosință dovada că Satana este evreul (s.n.-O.T.). De aici enormele noastre pierderi. Fără comisarii evrei eram demult la Odessa"53. Simpla lectură a acestui document este suficientă pentru a infirma caracterul presupus conjunctural al antisemitismului antonescian. Virulența limbajului și a invectivelor folosite de mareșalul Ion Antonescu la adresa evreilor, precum și acuzațiile aberante aduse acestora relevă caracterul eminamente rasial al concepțiilor antisemite promovate de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pierdut?”. Observație asupra exemplului de întrebare de control: aceasta poate să nu ofere o informație asupra acurateței răspunsului la întrebarea anterioară, deoarece există posibilitatea ca respondentul să fi aflat cine este autorul romanului fără să-l citească (din discuții, alte lecturi etc.). Întrebări deschise și întrebări închise Întrebările deschise presupun ca subiectul să elaboreze un răspuns, fără a avea la dispoziție variante precizate în chestionar. Utilizarea acestora este recomandată în anchetele exploratorii, care încearcă să colecteze informații necesare definirii problemei care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
asupra problemei și ilustrarea acesteia în cercetări similare celei desfășurate de către cercetător. Analiza critică și construirea unor alternative explicative, precum și sesizarea posibilelor erori în studiile anterioare pot constitui argumente pentru cercetarea prezentată și reprezintă un semn al maturității profesionale în lectura literaturii de specialitate. Există și situații în care autorul propune un model teoretic personal, derivat fie pe baza analizei teoriilor cu privire la realitatea studiată, fie pe baza unei interpretări originale a cercetărilor anterioare. Pentru a redacta această secțiune a raportului, puteți
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Întrajutorare Intelectuală Europeană, turist), călătorii în Cehoslovacia, Rusia, Letonia, Estonia, Franța, Italia, Germania. Cărților sale li s-a recunoscut valoarea și prin numeroasele premii literare dobândite: Premiul Uniunii Scriitorilor (Semne și repere, 1971), Premiul Asociației Scriitorilor din București (La sfârșitul lecturii, III, 1980), Premiul Uniunii Scriitorilor (Simple întâmplări în gând și spații, 1982, Caragiale, 1996), Premiul Fundației „Cuvântul”, Premiul revistei „Convorbiri literare”, Marele Premiu Soros pentru roman (toate pentru Oameni și umbre, glasuri și tăceri, 1996), Premiul Național „Tudor Arghezi” - Târgu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
și I. L. Caragiale au făcut obiectul unor monografii, contribuții solide, de neignorat. În Marele Alpha, criticul a întreprins o examinare a receptării operei lui Arghezi, procedând la reconsiderarea polemică a exegezei argheziene. În jurul lui E. Lovinescu (1975) oferă o nouă lectură a operei unui autor față de care comentatorul vădește o afinitate certă; analiza e lipsită de preconcepții și supusă la obiect, fără obnubilări hagiografice ale spiritului critic: pe adevăratul Lovinescu, după părerea exegetului, „îl descoperim în aplicațiile lui practice, în confruntarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
succintă, depășește simpla încercuire monografică”: unghiul analizei e amplificat astfel încât să cuprindă, pe lângă literar, socialul și culturalul, demersul vizând chestiuni de mentalitate obștească și de istorie a civilizației. În activitatea critică „la zi” - în textele adunate în seria La sfârșitul lecturii (I-IV, 1973-1993) și în alte scrieri asemănătoare -, G. glosează nuanțat asupra fenomenului literar și a întruchipărilor sale, risipește confuzii, îndreaptă erori, interpretează judicios detalii anterior neglijate, contrazice locuri comune, deschide perspective neevidente, dar legitime și persuasiv argumentate. Spirit funciarmente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
una în care, după moartea deputatului ales, Agamemnon Dandanache, urmează să aibă loc noi alegeri. SCRIERI: Simple întâmplări cu sensul la urmă, București, 1970; Marele Alpha, București, 1970; Clepsidra cu venin, București, 1971; Semne și repere, București, 1971; La sfârșitul lecturii, I-IV, București, 1973-1993; În jurul lui E. Lovinescu, București, 1975; Mateiu I. Caragiale, București, 1981; Simple întâmplări în gând și spații, București, 1982; Caiet pentru..., București, 1984; Petreceri cu gândul și inducții sentimentale, București, 1986; Dimineața devreme, București, 1987; Seara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
186-191; Radu Bogdan, Nonconformismul fertil, RL, 1995, 16; Mihai Dragolea, „Sunt un om al revenirilor” (interviu cu Alexandru George), VTRA, 1995, 11-12; Micu, Scurtă ist., IV, 106-108; Barbu Cioculescu, Un roman între romane, CNP, 1997, 1; Doru Burlacu, La sfârșitul lecturii e... Caragiale, ST, 1997, 4-6; Cornel Regman, Întâlnire cu Alexandru George, JL, 1997, 27-30; Z. Ornea, Eseurile d-lui Alexandru George, RL, 1998, 11; Daniel Cristea-Enache, „Pe cheltuială proprie”, ALA, 1998, 447; Barbu Cioculescu, Alexandru George sau un Concert de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
romantică se regăsește în Livada viselor (1986), roman al unor întâmplări neobișnuite, în care, de pildă, mireasa își scoate ciorapii ca să adune în ei „darul” și apoi fuge cu adevăratul ales. Pitorescul rămâne principala constantă a scrisului lui T., impactul lecturii fiind puternic, dar stingându-și ecourile imediat ce cartea a fost citită. El scrie după o formulă personală, reconstruind propria biografie sau mediile pe care le-a frecventat. După 1990 ritmul aparițiilor editoriale și vizibilitatea lor sunt în regresie. SCRIERI: Iarba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
Stat dorea să rezolve probleme care-și aveau originea în trecut, inclusiv revendicări a căror valoare în dolari era triplă față de posesiunile românești din Statele Unite. În plus, Departamentul de Stat voia să înființeze o bibliotecă americană sau o sală de lectură la București, dar guvernul Gheorghiu-Dej nu era încă pregătit să facă acest pas. Gheorghiu-Dej voia, totuși, să-și continue eforturile în direcția desprinderii de Moscova. În mai și iunie NYT și CSM au publicat cîteva articole despre schimbările din România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe copii cu învățătura de carte", după cum este statuat încă de pe coperta cărții (Bucoavna Bălgrad 1699, ediție critică, 1989, p. 133). Având un conținut exclusiv religios (ortodox), prima parte a Bucoavnei inițiază utilizatorul în ortografia chirilică, partea secundă fiind rezervată lecturilor sub forma rugăciunilor, urmată de specificarea celor zece porunci și a celor șase desăvârșiri. Partea cea mai voluminoasă a Bucoavnei consistă într-un capitol catehetic intitulat "Întrebăciune", în care sunt lămurite dogmele centrale ale credinței răsăritene. Partea finală a Bucoavnei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prevăzut de Regulamentul școlilor din Moldova, 1835 Tipul școlii Anul de studiu Materia A. Învățătura începătoare Școala lancastrică Anul I Citirea Scrierea Numărarea, adunarea și scăderea practică Sfintele rugăciuni Școala normală (clasa a I-a) Anul II Scrierea din dictando Lectura după cărți orânduite Caligrafia Din gramatica română, etimologia Citirea latinească Patru spețe din artmetică Catihisie, partea I Școala normală (clasa a II-a) Anul III Gramatica română, sintaxul vulgar Elementele geografiei pe scurt Din aritmetică până la fracții inclusive Scrierea și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
axei centrale a religiei și era, în consecință, iradiat până în profunzimile sale de preceptele moralității creștine. Chiar și în Transilvania, unde am văzut că, odată cu etatizarea învățământului inițiat de Curtea de la Viena începând cu Maria Tereza, abecedarele și cărțile de lectură promovau o "pedagogie a supunerii" și de acceptare a ordinii consacrate, politica imperială a făcut concesii majore începând cu anul 1806, când bisericile au fost reinstalate ca agenții principali ai educației publice. În fapt, până în 1918, învățământul românesc din Transilvania
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotism revelator. Iar cel căruia i s-a revelat Patria nu poate decât să cadă în extaz, cuprins fiind de o cucernicie febrilă. Educația sentimentală a româncelor trebuie, de asemenea, redirecționată înspre amorul de patrie. Într-o culegere didactică de Lectura morala și istorica pentru usulu Scóleloru de Fete destinată claselor a II-a și a III-a, iubirea de patrie este clasată înaintea iubirii materne a copiilor. Nu vĕ potŭ îndesulŭ esprima, cătŭ de multŭ iubeaŭ patria lorŭ, femeile romănce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
demultŭ; ele iubeaŭ maĭ multŭ patria de cătŭ pe însușĭ copiiĭ lorŭ" (Petrini, 1867, p. 41). Neputându-și da ele însele viața pentru țară în lupta armată, din motive de gen, fetele trebuiau să își însușească modelul mumei eroine din lectura morală care nu doar că și-a trimis cei trei fii ai săi să moară ca niște bravi români în lupta de la Racova contra turcilor, ci, după ce a aflat fatidica veste, a alergat de îndată la biserică mulțumind lui Dumnezeu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
matricea stilistică, inconștient colectiv, apriorism românesc). Întorcându-se reflexiv asupra sieși, Lucian Blaga își autocaracteriza propriul stil de cugetare filosofică probabil pentru a contracara acuzațiile de misticism lansate împotriva sa cu calificativul "raționalism ecstatic" (Ghișe, 1969, p. viii). Sub efectul lecturii filosofiei sale antropologice, în care chintesența omului este găsită în actul creației culturale, înțeles ca acțiunea specific și exclusiv umană de "revelare întru mister", ne permitem să sugerăm că metafizica spiritualității românești elaborată în paginile Spațiului mioritic (1969) [1936] degajă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Est și Vest (URSS vs. SUA), Statele Unite ale Americii au fost interesate de consolidarea RFG în blocul occidental, pe măsură ce URSS urmărea să creeze Republica Democrată Germană ca o colonie sovietică. Pe acest fundal geopolitic, SUA au promovat în RFG o "lectură exonerantă și minimalizantă" a trecutului nazist (Cioflâncă, 2007). Reticența de a confrunta trecutul a fost alimentată și de "miracolul economic german" (Wirtschaftswunder) din anii '50 care a întremat stima de sine a națiunii demoralizate de efectele dezastruoase ale războiului. Nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a treia clasă a școaleleor poporene. Viena: [Grund] [Text cu alfabet de tranziție]. 1862. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: Carte de cetire pentru skoalele populare. Iassi: Tipografia Buciumului Romanu [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Marin, Alexe. Prima carte de lectură: Noțiuni simple assupra sciințelor, cullesse pentru usul classilor inferioare alle scholelor primare. Bucuresci: Typhografia Theodor Vaidescu. 1867. Petrini, S. Lectura morala și istorica pentru usulu Scóleloru de Fete. Clasele II și III primarie. Jassi: Tipografia Buciumului Romanu. 1868. Creangă, Ion
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
morala și istorica pentru usulu Scóleloru de Fete. Clasele II și III primarie. Jassi: Tipografia Buciumului Romanu. 1868. Creangă, Ion. Metóda nouă de scriere și cetire pentru usulu clasei I primară. Iassy: Tipografia H.Goldner. 1870. Ștefănescu, Barbu. Carte de lectură pentru clasea III primariă: Cuprindênd fabule cu morala lor, istorióre moralĭ și nationalĭ, igienă, poesiĭ. București: Imprimeria Statului. 1878. Ionescu, Vasile. Noul abecedar fonetic. Iași: Librăria Dimitrie Daniel (Tipo-Litografia H. Goldner). 1880. Nestorescu, Vasile. Abecedaru sau Povățuitorulu la scrierea și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Mishler, W. (2007). New Europe Barometer VII, 2004-2005. Colchester, Essex: UK Data Archive. SN: 5243. Lucrări de specialitate Abraham, F. (2008). Raportul Comisiei Tismăneanu: analiză istoriografică. În V. Ernu, C. Rogozanu, C. Siulea și O. Tichindeleanu (coord.). Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 7-42), Chișinău: Cartier. Adler, P.A. și Adler, P. (1998). Moving Backwards în Ethnography at the Edge: Crime, Deviance, and Field Research. Evanston, IL: Northwestern University Press. Administrația Prezidențială, Comunicat de presă, 20 Aprilie 2006, disponibil
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În G. Eley și R.G. Suny (coord.). Becoming National: A Reader (pp. 132-150), Oxford și New York: Oxford University Press. Barbu, D. (2008). O istoria naturală a comunismului. În V. Ernu, C. Rogozanu, C. Siulea și O. Tichindeleanu (coord.), Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 71-104), Chișinău: Cartier. Băban, A. (2002). Metodologia cercetării calitative. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Bădescu, G., Comșa, M., Gheorghiță, A., Stănuș, C., Tufiș, C.D. (2010). Implicarea civică și politică a tinerilor. Constanța: Editura Dobrogea. Benavot, A
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Involvement and Detachment. The British Journal of Sociology, 7(3), 226-252. Elster, J. (2004). Closing the Books: Transitional Justice in Historical Perspective. Cambridge, MA: Cambridge University Press. Ernu, V., Rogozanu, C., Siulea, C. și Tichindeleanu, O. (coord.). 2008. Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu. Chișinău: Cartier. Evans, R.J. (1997). In Defence of History. Londra: Granta Books. Febvre, L. (1982). The Problem of Unbelief in the Sixteenth Century: The Religion of Rabelais. Cambridge, MA: Cambridge University Press. Febvre, L. și Martin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]