29,022 matches
-
Bala au făcut obiectul cercetărilor lui V. Dragoș (1967-1970), I. Dumitrescu (1968), Al. Gheorghe, C. Calota (1972). Gheorghe Popa a stabilit în anul 1974 perimetrul de protecție al zăcământului de apă minerală din zona care a fost delimitat astfel: Ape minerale au fost descoperite și în zona limitrofa, la Crainici printr-un foraj executat până la adâncimea de 2270 m. Din punct de vedere hidrogeologic se poate remarcă acumularea acvifera din depozitele aluvionare ale luncii pârâului Râieni, care constituie principale sursă de
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Țigăneasca. Cercetătorul G. Popa a identificat o linie de izvoare termominerale cu un debit total de 8 l/s. Doctorul E. Cociașu pe baza analizelor chimice efectuate până în anul 1970 arată că apa de la stațiunea din Bala este o apă minerală hipo-mezotermală, oligominerală, sulfuroasa, fără o dominantă chimică, asemănându-se prin compoziție cu izvoarele nr. 24, 11 și 12 de la Olănești, cu izvoarele nr. 7 și 14 de la Călimănești și cu izvoarele de la Mangalia. Apă acestor surse de la Bala poate fi
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
În afara acestor izvoare aici există și o zonă mlăștinoasa acoperită de vegetație specifică, cu nămol terapeutic. Nămolul sapropelic este furnizat prin acțiunea apelor termominerale după modalitatea vulcanilor noroioși, fiind însoțit adesea și de emanații de gaze. În urma analizelor acestor ape minerale s-a constatat caracterul oligomineral sulfuros, hidrogenul sulfurat având valori între 0,3 și 9 mg/l.. Analizele ulterioare efectuate la Crainici au indicat un chimism clorurat, sodic-calcic, bromo-iodurat, cu conținut redus în sulfați, specific apelor cu structuri închise (ape
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
sulfuros, hidrogenul sulfurat având valori între 0,3 și 9 mg/l.. Analizele ulterioare efectuate la Crainici au indicat un chimism clorurat, sodic-calcic, bromo-iodurat, cu conținut redus în sulfați, specific apelor cu structuri închise (ape de zăcământ). Temperaturile acestor izvoare minerale captate indicau valori între 17 și 25 grade C. Aceste ape nu sunt radioactive. Rezultatele testărilor chimice au fost consemnate la 24 octombrie 1979 de către M. Gavrilescu subliniind compoziția bicarbonică și a hidrogenului sulfurat. Aspectul depresionar al zonei, ca și
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
fluid negru-cafeniu. În cazul turbăriei din Bala pe traseul canalelor prin care se scurge apă sulfuroasa se pot evidenția acumulări de nămol negru sapropelic rezultat din descompunerea materialului organic de natură animală și vegetală. Compoziția chimică a stratului de nămol mineral cenușiu-vinețiu cu impregnații de culoare neagră care se găsește sub pătură superioară de nămol curgător, negru-cafeniu cu resturi vegetale, reflectă în mod fidel factorii care au luat parte la formarea lui: apă, substanțe volatile, substanțe minerale, celuloza, acizi. Pe baza
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
a stratului de nămol mineral cenușiu-vinețiu cu impregnații de culoare neagră care se găsește sub pătură superioară de nămol curgător, negru-cafeniu cu resturi vegetale, reflectă în mod fidel factorii care au luat parte la formarea lui: apă, substanțe volatile, substanțe minerale, celuloza, acizi. Pe baza analizei nămolul cenușiu-vinețiu de la Bala se poate defini că un nămol argilos cu conținut mare de substanțe minerale insolubile în apă (31,43g %) și cantități apreciabile de substanțe organice (5,35g %) reprezentate în principal din celuloza
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
resturi vegetale, reflectă în mod fidel factorii care au luat parte la formarea lui: apă, substanțe volatile, substanțe minerale, celuloza, acizi. Pe baza analizei nămolul cenușiu-vinețiu de la Bala se poate defini că un nămol argilos cu conținut mare de substanțe minerale insolubile în apă (31,43g %) și cantități apreciabile de substanțe organice (5,35g %) reprezentate în principal din celuloza (2,32g %), substanțe proteice (0,68g %), acizi humici (0,58g %), grăsimi (0,23g %). Acizii humici din nămolul de Bala se compară cu
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
1000-1558 m: vârfurile Sima (1118), Floarea (1039), Bâtca Negrii (1458). Singurele resurse ale substratului geologic sunt: gresia (ca piatră de construcție, criblură pentru șosele și căi ferate) din cariera Chisirig (astăzi dezafectată), marnele și marno-calcarele în zona Hamzoaia, precum și apele minerale sulfuroase și sărate întâlnite pe versantul stâng al pârâului Neagra, în Padina Dascălului, pe versantul drept al pârâului Floarea (apă sărată) și Hamzoaia. Pe teritotiul comunei Tașca predomină solurile brune acide, urmate în zonele mai înalte de soluri brune podzolice
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
de elevi (dintre care 10 fete) și două biserici. Satul Valea Unghiului făcea atunci parte din comuna Lapoș, iar satul Boboci era o parte a satului Valea Scheilor, din comuna Tohani, fiind amenajat ca stațiune balneară, datorită izvoarelor de ape minerale de acolo. Satul Boboci a fost prima stațiune balneară din Țara Românească, înființată în 1825 și vizitată de domnitorul Grigore al IV-lea Ghica în 1828. În perioada interbelică, i s-a arondat și satul Fințești, după desființarea comunei Fințești
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
negustori, nu au servici, nu primesc soldă, totuși au o gospodărie cumsecade, asigură hrana și îmbrăcămintea necesară familiei destul de măricică, fac armata pe cheltuiala proporie, poartă povara vieții civile și militărești.” Cea mai importantă bogăție naturală a așezării este apa minerală. Bazinul Gheorgheni este o formație post tectonică, care s-a umplut cu sedimente din era pliocenă târzie și din cuaternar, și anume alternarea de piroclastiți (sediment vulcanic) și avluviuni fine de fluviu. În urma cercetărilor hidrologice s-a stabilit faptul, că
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
porțiuni erupții de bioxid de carbon, care se amestecă permanent cu apa din pământ. Acest lucru se întâmplă mai ales pe porțiunea Voșlobeni - Suseni - Ciumani - Remetea, unde pe anumite arii sunt și mofete pe zona bălții Mureșului. În Remetea, apa minerală este prezentă pe un segment de 2 km lungime și de 300-400 m lățime pe lângă Mureș. Pe baza analizei a compoziției chimice, cea mai bună apă minerală a bazinului este în Remetea. Conform expertului în domeniu, Artenie Pricăjan, în Remetea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
pe anumite arii sunt și mofete pe zona bălții Mureșului. În Remetea, apa minerală este prezentă pe un segment de 2 km lungime și de 300-400 m lățime pe lângă Mureș. Pe baza analizei a compoziției chimice, cea mai bună apă minerală a bazinului este în Remetea. Conform expertului în domeniu, Artenie Pricăjan, în Remetea se recomandă forarea în adâncime de 30-150 metrii, pentru că există apă minerală bună de înbuteliat, care calitativ poate să concureze cu cea de la Borsec. Condițiile naturale din
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
300-400 m lățime pe lângă Mureș. Pe baza analizei a compoziției chimice, cea mai bună apă minerală a bazinului este în Remetea. Conform expertului în domeniu, Artenie Pricăjan, în Remetea se recomandă forarea în adâncime de 30-150 metrii, pentru că există apă minerală bună de înbuteliat, care calitativ poate să concureze cu cea de la Borsec. Condițiile naturale din Gheorgheni asigură posibilități deosebite pentru creșterea animalelor alpine. Aceste posibilități au fost descoperite și familia armeană Mélik, care au comandat vaci de rasă din Tirol
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
miliarde de lei pentru acești producători. Întreprinderea are 326 de angajați. Ceea ce privește potențialul economic, în industria alimentară a însemnat 24,5% din bugetul județului Harghita în 2002, și 31,5% industria de prelucrare a laptelui. Baia balneoclimaterică cu apă minerală este o atracție importantă în turism și turismul rural. Efectele benefice ale apei conținând calciu, magneziu, fier, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat au fost descoperite la începutul secolului trecut. La început (1928), a fost amenajată o baie în aer liber
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
pe la sfârșitul anilor 1990, tinerii se puteau duce în pădure, la marginea satului, la Lacul Iezer. Iezerul - lac de munte, care, după unii specialiști, ar fi de natură vulcanică, fapt dovedit de existența în zonă a unor izvoare cu apă minerală. Aici se putea face plajă într-o zonă împădurită pe malul lacului. Defrișările masive au dus însă la alunecări de teren care au fost accentuate și de inundațiile din ultimii ani. Asfel malul Iezerului a alunecat în apă, făcând ca
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
prin alcătuirea corpului din rădăcină, tulpină și frunze. Toate organismele încadrate în Regnul Plantae au corpul format din mai multe celule diferențiate între ele. Plantele sunt organisme în marea majoritate a cazurilor autotrofe, care își pregătesc singure hrana din substanțe minerale, apă și dioxid de carbon în procesul de fotosinteză folosind drept sursă de energie, lumina solară. Secundar unele plante s-au adapta la mediul de viață acvatic (plante hidrofite). Reproducerea reprezintă procesul de multiplicare al organismelor, și este deci caracteristică
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
a grăsimii focii caspice. În Marea Caspică se pescuiește mai mult de 90 % din rezervele mondiale de nisetri. Din păcate, pe lângă pescuitul pașnic, aici mai există și pescuit braconienesc. Ambianța naturală a țărmului mării presărat cu plaje de nisip, ape minerale și nămoluri lecuitoare creează condiții favorabile pentru odihnă și tratament. În același timp, gradul la care a ajuns industria turistică a țărmului Mării Caspice îl depășește pe cel al țărmului caucazian al Mării Negre. Ultimii ani industria turistică se dezvoltă și
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
de mașini, farmaceutică și ușoară. Zonele înconjurătoare excelau în industria metalurgică, extractivă, de construcții, alimentară, textilă și ușoară. Orașul Brașov era, de asemenea, centrul principal de desfacere al județului, pentru produsele locale. Între bogățiile naturale ale județului se numărau apele minerale de la Zizin, cu conținut de bicarbonat de sodiu, fier, iod, și acid carbonic. Lignitul era exploatat la Prejmer, iar huila la Vulcan și Cristian. În 1925, în județ se aflau un liceu de stat pentru băieți și unul pentru fete
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
Aricescu, de unde se arată că acest han i-a găzduit pe acesta, ca și pe Gheorghe Tattarescu și pe folcloristul I.C. Fundescu. Ulterior, în 1870 Ștefan Borănescu, moștenitor prin căsătorie al moșiei lui Sibiceanu, a construit un hotel lângă izvoarele minerale. Sătenii localnici s-au plâns la acea vreme că au fost obligați să presteze muncă forțată în folosul construirii hotelului. Stabilimentul avea 28 de camere (câte 14 pe fiecare parte, una cu fața spre grădină, alta cu fața spre râu
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
cu fața spre grădină, alta cu fața spre râu) și o sală de mese cu o capacitate de 80 de locuri. Proprietarul Borănescu organiza frecvent serate dansante în salon și focuri de tabără, așa cum arată un document de la 1874. Izvoarele minerale din jurul stațiunii au fost testate chimic de dr. Pascanu de la Școala Superioară de Farmacie din București. Cele trei izvoare erau: izvorul de la Tainița (la 700 m de stațiune) avea apă de izvor obișnuită, ușor mineralizată; izvorul de la Fulgeriș (la 3
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
din județul Bihor, Crișana, România. Este o localitate situată la aproximativ 20 km de orașul Aleșd, pe cursul râului Bistra, care se varsă în râul Barcău. La cca. 3 km de localitate, spre orașul Marghita, este un izvor de apă minerală și o cascadă minunată. În această localitate a funcționat una din cele mai vechi fabrici de sticlărie din țară. Locuitorii sunt de mai multe naționalități: români, maghiari și slovaci. Majoritatea sunt persoane mai în vârstă, foști sticlari. Religiile predominante sunt
Pădurea Neagră, Bihor () [Corola-website/Science/300858_a_302187]
-
mai mare de argilă decât orizontul supraiacent în special datorită îmbogățirii în argilă iluviată. Are culori mai inchise decat materialul parental, e mai compact, mai putin permeabil - Bt( argic); - materialul subiacent -O- care poate fi un orizont sau un strat mineral situat in partea inferioară .(Rodica Petrea, 2001) Acest tip de sol are în orizontul Ao o textură mijlocie, iar în orizontul Bt are o textură fină. Este un sol aprovizionat cu mull forestier ( 2,3-3,5%), are un grad de
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
cu mașina, bineințeles admirand frumusețile naturii ce te înconjoară, iar în zare poți zări munții ce străjuie lacul: Strunioru și Bistricioru. Zona oferă vaste posibilități de destindere pentru iubitorii muntelui, în orice anotimp: excursii, drumeții (Tăul Zânelor, izvorul de apă minerală Borcut, trasee montane - traseu marcat de 3,5 ore pâna în Vf. Bistricioru, Castel Dracula lângă Pasul Tihuța - 1100 m alt), ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit (păstrăv, clean, caras - în lacul Colibița), plimbări cu sania etc. Etnografie
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]
-
culmi montane pe toate laturile, fac din aceasta o unitate geografică distinctă, de o mare frumusețe și originalitate. Teritoriul localității Lunca Ilvei este străbătut de o veritabilă rețea de ape curgătoare, la care se adaugă tăuri și izvoare de ape minerale. Aproape toate aceste ape izvorăsc în hotarul localității, adunându-se ca într-un evantai în matca râului Ilva, a cărei obârșie depășește cu puțin limitele administrative până în pasul Bârgăului. Pe parcursul unui an, pâraiele ce străbat teritoriul satului au un debit
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și râsul, iar ca păsări coccoșul de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt însă pe cale de dispariție. ÎN Ridul Baicu există ape minerale. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul râului oamenii au construit mori și piua necesare măcinării cerealelor și prelucrării materialelor din lână. Pioritul a fost o mare îndeletnicireși de venituri bănești făcându-se mai
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]