27,930 matches
-
toate perechile de alternative x și y, dacă [nu este cazul ca x să fie preferat strict lui y sau ca y să fie preferat strict lui x pe baza exercitării drepturilor individuale decisive] și, [pentru toți i] x este preferat strict lui y.” [List, 2003, p. 12]. De aici, condiția Pareto restricționată nu intră în conflict cu libertarianismul și raționalitatea. Capitolul 5* Soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe 5.1.* Restricția Sen-Suzumura [d.5.1.1*]: O alocare de drepturi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe 5.1.* Restricția Sen-Suzumura [d.5.1.1*]: O alocare de drepturi este un n-tuplu, în așa fel încât, pentru fiecare i, există o pereche de alternative distincte (x,y) pentru care, dacă acesta preferă x lui y, atunci societatea preferă pe x lui y și dacă acesta preferă pe y lui x, societatea preferă pe y lui x. [d.5.1.1’*]: O alocare de drepturi<footnote Definiția [d.5.1.1*] are forma
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
5.1.* Restricția Sen-Suzumura [d.5.1.1*]: O alocare de drepturi este un n-tuplu, în așa fel încât, pentru fiecare i, există o pereche de alternative distincte (x,y) pentru care, dacă acesta preferă x lui y, atunci societatea preferă pe x lui y și dacă acesta preferă pe y lui x, societatea preferă pe y lui x. [d.5.1.1’*]: O alocare de drepturi<footnote Definiția [d.5.1.1*] are forma dată de [Austeen-Smith, 1982, p. 91
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
O alocare de drepturi este un n-tuplu, în așa fel încât, pentru fiecare i, există o pereche de alternative distincte (x,y) pentru care, dacă acesta preferă x lui y, atunci societatea preferă pe x lui y și dacă acesta preferă pe y lui x, societatea preferă pe y lui x. [d.5.1.1’*]: O alocare de drepturi<footnote Definiția [d.5.1.1*] are forma dată de [Austeen-Smith, 1982, p. 91]. Această definiție vizează doar caracteristicile pe care trebuie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
n-tuplu, în așa fel încât, pentru fiecare i, există o pereche de alternative distincte (x,y) pentru care, dacă acesta preferă x lui y, atunci societatea preferă pe x lui y și dacă acesta preferă pe y lui x, societatea preferă pe y lui x. [d.5.1.1’*]: O alocare de drepturi<footnote Definiția [d.5.1.1*] are forma dată de [Austeen-Smith, 1982, p. 91]. Această definiție vizează doar caracteristicile pe care trebuie sa le aibă o alocare de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
submulțimilor nevide ale produsului cartezian al mulțimii alternativelor; (b) simetrică<footnote Definiția îi aparține lui Austeen-Smith [Austeen-Smith, 1982, p. 91]. Ea spune următoarele: dacă i este decisiv pe (x,y), și condiția de simetrie este îndeplinită, atunci: a) dacă i preferă pe x lui y, x va fi preferat social lui y, și b) dacă i preferă pe y lui x, atunci y va fi preferat social lui x. Dacă însă condiția de simetrie nu este îndeplinită, atunci se poate recunoaște
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
b) simetrică<footnote Definiția îi aparține lui Austeen-Smith [Austeen-Smith, 1982, p. 91]. Ea spune următoarele: dacă i este decisiv pe (x,y), și condiția de simetrie este îndeplinită, atunci: a) dacă i preferă pe x lui y, x va fi preferat social lui y, și b) dacă i preferă pe y lui x, atunci y va fi preferat social lui x. Dacă însă condiția de simetrie nu este îndeplinită, atunci se poate recunoaște decisivitatea lui i dacă acesta preferă pe x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Austeen-Smith, 1982, p. 91]. Ea spune următoarele: dacă i este decisiv pe (x,y), și condiția de simetrie este îndeplinită, atunci: a) dacă i preferă pe x lui y, x va fi preferat social lui y, și b) dacă i preferă pe y lui x, atunci y va fi preferat social lui x. Dacă însă condiția de simetrie nu este îndeplinită, atunci se poate recunoaște decisivitatea lui i dacă acesta preferă pe x lui y. Dacă însă acesta preferă pe y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este decisiv pe (x,y), și condiția de simetrie este îndeplinită, atunci: a) dacă i preferă pe x lui y, x va fi preferat social lui y, și b) dacă i preferă pe y lui x, atunci y va fi preferat social lui x. Dacă însă condiția de simetrie nu este îndeplinită, atunci se poate recunoaște decisivitatea lui i dacă acesta preferă pe x lui y. Dacă însă acesta preferă pe y lui x, această preferință a sa nu va fi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
va fi preferat social lui y, și b) dacă i preferă pe y lui x, atunci y va fi preferat social lui x. Dacă însă condiția de simetrie nu este îndeplinită, atunci se poate recunoaște decisivitatea lui i dacă acesta preferă pe x lui y. Dacă însă acesta preferă pe y lui x, această preferință a sa nu va fi reflectată în ordinea socială decât dacă ceilalți indivizi preferă pe y lui x (adică prin condiția Pareto, în cazul paradoxului lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă i preferă pe y lui x, atunci y va fi preferat social lui x. Dacă însă condiția de simetrie nu este îndeplinită, atunci se poate recunoaște decisivitatea lui i dacă acesta preferă pe x lui y. Dacă însă acesta preferă pe y lui x, această preferință a sa nu va fi reflectată în ordinea socială decât dacă ceilalți indivizi preferă pe y lui x (adică prin condiția Pareto, în cazul paradoxului lui Sen). footnote>, dacă, și numai dacă. (c) coerentă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu este îndeplinită, atunci se poate recunoaște decisivitatea lui i dacă acesta preferă pe x lui y. Dacă însă acesta preferă pe y lui x, această preferință a sa nu va fi reflectată în ordinea socială decât dacă ceilalți indivizi preferă pe y lui x (adică prin condiția Pareto, în cazul paradoxului lui Sen). footnote>, dacă, și numai dacă. (c) coerentă<footnote Definiția îi aparține, de asemenea, lui Austeen-Smith [Austeen-Smith, 1982, p. 91]. footnote>, dacă, și numai dacă, np R∀ ∈ (orice
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y) nu are de fapt niciun drept. Când D este trivială, avem modelul standard fără drepturi individuale. În privința simetriei, aceasta înseamnă următorul lucru: dacă eu am un drept asimetric pe (x,y), atunci acesta poate spune fie că, dacă eu prefer x lui y, societatea va prefera x lui y, indiferent de ce preferă ceilalți, fie că, dacă eu prefer pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x, indiferent de ce vor prefera ceilalți. Să luăm primul caz. Eu prefer
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
drept. Când D este trivială, avem modelul standard fără drepturi individuale. În privința simetriei, aceasta înseamnă următorul lucru: dacă eu am un drept asimetric pe (x,y), atunci acesta poate spune fie că, dacă eu prefer x lui y, societatea va prefera x lui y, indiferent de ce preferă ceilalți, fie că, dacă eu prefer pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x, indiferent de ce vor prefera ceilalți. Să luăm primul caz. Eu prefer x lui y și ceilalți, y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
modelul standard fără drepturi individuale. În privința simetriei, aceasta înseamnă următorul lucru: dacă eu am un drept asimetric pe (x,y), atunci acesta poate spune fie că, dacă eu prefer x lui y, societatea va prefera x lui y, indiferent de ce preferă ceilalți, fie că, dacă eu prefer pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x, indiferent de ce vor prefera ceilalți. Să luăm primul caz. Eu prefer x lui y și ceilalți, y lui x. Cum eu am un
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
simetriei, aceasta înseamnă următorul lucru: dacă eu am un drept asimetric pe (x,y), atunci acesta poate spune fie că, dacă eu prefer x lui y, societatea va prefera x lui y, indiferent de ce preferă ceilalți, fie că, dacă eu prefer pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x, indiferent de ce vor prefera ceilalți. Să luăm primul caz. Eu prefer x lui y și ceilalți, y lui x. Cum eu am un drept asimetric pe (x,y) care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
am un drept asimetric pe (x,y), atunci acesta poate spune fie că, dacă eu prefer x lui y, societatea va prefera x lui y, indiferent de ce preferă ceilalți, fie că, dacă eu prefer pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x, indiferent de ce vor prefera ceilalți. Să luăm primul caz. Eu prefer x lui y și ceilalți, y lui x. Cum eu am un drept asimetric pe (x,y) care spune ca dacă prefer pe x lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acesta poate spune fie că, dacă eu prefer x lui y, societatea va prefera x lui y, indiferent de ce preferă ceilalți, fie că, dacă eu prefer pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x, indiferent de ce vor prefera ceilalți. Să luăm primul caz. Eu prefer x lui y și ceilalți, y lui x. Cum eu am un drept asimetric pe (x,y) care spune ca dacă prefer pe x lui y, atunci aceasta va fi și preferința socială
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prefer x lui y, societatea va prefera x lui y, indiferent de ce preferă ceilalți, fie că, dacă eu prefer pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x, indiferent de ce vor prefera ceilalți. Să luăm primul caz. Eu prefer x lui y și ceilalți, y lui x. Cum eu am un drept asimetric pe (x,y) care spune ca dacă prefer pe x lui y, atunci aceasta va fi și preferința socială, atunci sxP y . Dacă însă prefer y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x, societatea va prefera pe y lui x, indiferent de ce vor prefera ceilalți. Să luăm primul caz. Eu prefer x lui y și ceilalți, y lui x. Cum eu am un drept asimetric pe (x,y) care spune ca dacă prefer pe x lui y, atunci aceasta va fi și preferința socială, atunci sxP y . Dacă însă prefer y lui x, dreptul meu asimetric nu are acțiune și syP x dacă, și numai dacă, pentru toți i, iyPx . În privința celei din
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Eu prefer x lui y și ceilalți, y lui x. Cum eu am un drept asimetric pe (x,y) care spune ca dacă prefer pe x lui y, atunci aceasta va fi și preferința socială, atunci sxP y . Dacă însă prefer y lui x, dreptul meu asimetric nu are acțiune și syP x dacă, și numai dacă, pentru toți i, iyPx . În privința celei din urmă condiții, cea a coerenței, aceasta este ceea ce Gibbard a descoperit că lipsea condiției libertariene Sen. O
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
al lui Suzumura (1978), (1979). Presupunem că avem o mulțime de alternative și o mulțime de indivizi cu o cardinalitate mai mare sau egală cu 2. Ne uităm la condiția Pareto slabă. Dacă o singură persoană se opune, sau nu preferă strict o alternativă preferată strict de toți ceilalți, atunci alternativa nu poate fi selectată ca preferință socială. Mai există un caz: dacă persoana respectivă introduce în mecanismul de generare a preferinței sociale o subrelație ,/ iii ZRR = unde iZ este partea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a) , prin scP , De aceea, este cazul ca syP z numai prin exercitarea drepturilor, însă aceasta înseamnă ca Vz N∉ contrar presupunerii din c). Prin *L , ; deci 1 3, Va a N∉ . Așadar, 1 3,a a nu pot fi preferate social altor alternative, chiar dacă toți indivizii le preferă acelor alternative. Asta înseamnă că 1 2 3 4[ ] [ ]s sa P a a P a¬ ∧¬ , deci paradoxul este eliminat. Pentru mai mulți indivizi, strategii, alternative, logica este aceeași. Paradoxul apare atunci când
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
syP z numai prin exercitarea drepturilor, însă aceasta înseamnă ca Vz N∉ contrar presupunerii din c). Prin *L , ; deci 1 3, Va a N∉ . Așadar, 1 3,a a nu pot fi preferate social altor alternative, chiar dacă toți indivizii le preferă acelor alternative. Asta înseamnă că 1 2 3 4[ ] [ ]s sa P a a P a¬ ∧¬ , deci paradoxul este eliminat. Pentru mai mulți indivizi, strategii, alternative, logica este aceeași. Paradoxul apare atunci când condiția Pareto transformă în preferință socială preferințele unanime
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a¬ ∧¬ , deci paradoxul este eliminat. Pentru mai mulți indivizi, strategii, alternative, logica este aceeași. Paradoxul apare atunci când condiția Pareto transformă în preferință socială preferințele unanime ale indivizilor pe o pereche care nu se află într-una dintre decisivitățile libertariene. Alternativa preferată în acest mod este, întotdeauna, dominată într-una dintre perechile de decisivitate libertariană. Acesta este motivul pentru care apare ciclicitatea, iar el este înlăturat în momentul în care condiția Pareto este amuțită de dreptul de veto. 5.3.* Restricția Saari
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]