28,509 matches
-
delirul criticilor, articol despre receptarea interjecțional-extaziată a unei culegeri de povestiri a lui A. E. Baconsky. R. monitorizează sarcastic corul interpretativ, regizându-l pentru a maximiza stridențele și, implicit, efectul ilar, apoi trece la o interpretare sobră, în cheie stilistică, remarcând inabilitățile autorului. Concluziile, în opoziție cu receptarea înregistrată în incipit, sunt zdrobitoare: „cavalerul balt, sarmat sau scit, a cărui fantomă - în ipostaze felurite - cutreieră nu o dată prozele lui A. E. Baconsky, n-are cum privi cu mândrie spectacolul acesta atât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
nu s-au întâlnit niciodată. Nu cunoaștem motivele pentru care Buddha a hotărât să-l evite pe cel mai puternic și mai original rival al său, singurul care a reușit să creeze o comunitate religioasă ce supraviețuiește și astăzi. Putem remarca anumite similitudini între viețile și învățăturile celor doi maeștri. Amândoi aparțin castei kșatriya, amândoi s-au căsătorit și apoi și-au abandonat familiile și au îmbrățișat viața ascetică. Ambii au părăsit autoritatea Vedelor, și-au propovăduit doctrina în limba poporului
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
muzeografi (P. B Barbu, A. Popescu, Șt. Boldor, C. Sorescu, E. Bazilescu), care au abordat astfel de cercetări la B la Bar Barbastella barbastellus, Nyctalus leisleri, Nyc Nyctalus lasiopterus, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus nathusi, Pl Plecotus austriacus. Dintre lucrările publicate se remarcă cele în care liliecii și fauna dependentă sunt amplu prezentați în monografii de peșteri (Dumitrescu e et. al. 1955, 1958, 1963, 1963, 1967), monografia speciei Miniopterus schreibersi (Barbu, 1958 - 1967) 1967) și catalogul bionomic și biogeografic al c celor 25
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în 1950 odată cu apariția cărții lui Edward Hall, The Silent Language. Assante și Gudykunst apreciază rolul lui Hall în conceptualizarea domeniului și plasează nașterea Comunicării interculturale în anii `70. 1.5.2. Acceptarea paradigmei Anii `60 ai secolului trecut se remarcă printr-o punere în aplicare a teoriilor studiului Comunicării interculturale. Institutul pentru Servicii Externe (Foreign Service Institute) și-a lărgit aria de instruire nu numai pentru diplomați, ci și pentru oameni de afaceri, misionari, studenți din toată lumea, voluntari ai Organizațiilor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
facilitează contactul intim al unor culturi diferite, generând uneori fenomene periculoase precum crima organizată, fundamentalismul religios sau terorismul. Într-o epocă a interferențelor, întâlnirea dintre persoane sau grupuri care au culturi diferite ridică problema comunicării interculturale. Acest lucru putându-se remarca și din analiza celor două școli școala "proces" și școala "semiotică" care ne permit un studiu mai bun asupra comunicării. Dincolo de orientările saussuriene sau pierciene, studiul comunicării în contextul actual al globalizării, determinarea valențelor interculturale și depășirea barierelor de comunicare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fenomen, este un concept raportat direct la aspectul facil al culturii, adică la acel tip de cultură "ușor de înghițit" în virtutea faptului că timpul liber de care dispune omul modern este foarte scurt și, cu atât mai mult, foarte prețios, remarcându-se necesitatea indusă pentru o cultură de consum, o subcultură în alți termeni. Se poate constata, chiar la un nivel superficial, că împăcarea celor mai disparate elemente într-un individ extrem de mobil și fără credo, lipsit printr-o "îndoctrinare" progresivă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fi angajați, sunt mineritul și metalurgia (87,5%), construcțiile (79,4%), transporturile (41,3%). Pe de altă parte, industria textilă (71,3%) și educația (41,6%) sunt arii de activitate percepute ca fiind feminine. Tendințe în definirea unor domenii se remarcă în cazul agriculturii (30,6% dintre subiecți consideră că bărbații ar trebui angajați), justiției (22,7%) și al guvernării (28,7%), în timp ce pentru sănătate (23,1%), comerț și industria alimentară (34,8%) tendința este către o definire "feminină". Conform rezultatelor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
colegi? ANEXA 9. Atitudini din organizație privind performanța femeilor și a bărbaților Bifați la aspectele de mai jos pe acelea care considerați că se potrivesc mai degrabă femeilor/mai degrabă bărbaților, la locul de muncă: La locul de muncă, se remarcă prin: Mai degrabă femeile Mai degrabă bărbații Capacități mai bune de a lua decizii Disponibilitate de a-și schimba postul/atribuțiile Ca manager, orientare mai degrabă spre relația cu subordonații Ca manager, orientare mai degrabă spre obținerea rezultatelor Disciplină crescută
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
planifica Inițiativă Perseverență Disponibilitate de a lucra program prelungit Înclinație spre dezvoltarea personală Rezistență la stres Rezistență fizică ANEXA 10 Pentru fiecare din aceste aspecte, definiți comportamente specifice pe care le puteți observa la angajați: La locul de muncă, se remarcă prin: Ce face angajata/angajatul (acțiuni observabile): Orientare spre client Capacități mai bune de a lua decizii Disponibilitate de a-și schimba postul/atribuțiile Ca manager, orientare mai degrabă spre relația cu subordonații Ca manager, orientare mai degrabă spre obținerea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
o linie precisă, disonantă. Compozitori ca: Claude Debussy, Bèla Bartok, Arnold Schőnberg, Olivier Messiaen, vor contribui la evoluția structurilor melodice creând noi scări muzicale sau valorificând melodica populară. Prin exemplul propus de Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 256, remarcăm construcția serială extinsă de la elementul melodic la cel ritmic și armonic, determinând evoluția atonalismului. O a doua componentă a limbajului muzical o constituie ritmul, fenomen complex ce cuprinde în sfera sa de acțiune ideea de mișcare organizată conștient a elementelor
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
ceea ce pledează pentru implicarea acestei gene în patogenia bolilor autoimune în general. Toate aceste studii au furnizat dovezi importante privind existența unui locus asociat diabetului pe cromozomul 2q33 și care cel mai probabil este reprezentat de gena CTLA-4. Totuși trebuie remarcat că asocierea nu a fost confirmată pentru toate grupurile etnice și nu există încă dovada certă a localizării IDDM12 la nivelul genei CTLA-4, fiind posibil ca polimorfismele acestei gene descrise ca asociate diabetului să fie doar markerii asocierii cu un
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
oameni cât și la șoarecii NOD. Astfel, administrarea de 1,25(OH)2D3 la șoarecii NOD determină inhibarea activării limfocitare și restaurarea raportului normal de celule CD4/CD8 cu prevenirea evoluției animalelor spre diabet [55]. De asemenea este interesant de remarcat că un studiu epidemiologic efectuat recent în mai multe țări Europene [23] a arătat că suplimentarea rației de vitamina D la nou născuți și copiii mici ar fi asociată cu o reducere a incidenței diabetului de tip 1. Vitamina D
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
contradictorii deoarece mai recent, un grup finlandez a indicat că pacienții cu toleranță alterată la glucoză purtători ai alelei Ala12 ar prezenta un risc de 2 ori mai mare de progresie către T2DM comparativ cu homozigoții Pro12Pro [52]. Este de remarcat totuși că la acești pacienți cu IGT, în cazul respectării unui program intensiv de modificare a stilului de viață, subiecții Ala12Ala pierd mai ușor în greutate și au un risc de progresie către T2DM mai mic decât subiecții Pro12Pro. PGC-1
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
fosforilarea oxidativă producătoare de ATP de la nivelul mitocondriilor este esențială pentru secreția de insulină ca răspuns la stimulul glicemic, afectarea răspunsului insulinosecretor la glucoză reprezintă se pare factorul patogenic major din mecanismul hiperglicemiei din diabetul mitocondrial [96]. Este interesant de remarcat că la acești pacienți, în ciuda afectării răspunsului insulinosecretor la stimulul glicemic, secreția de insulină și de glucagon este normală după administrarea de arginină [15]. Ar mai fi de remarcat că nivelul ADN mitocondrial din sângele periferic este scăzut la descendenții
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
major din mecanismul hiperglicemiei din diabetul mitocondrial [96]. Este interesant de remarcat că la acești pacienți, în ciuda afectării răspunsului insulinosecretor la stimulul glicemic, secreția de insulină și de glucagon este normală după administrarea de arginină [15]. Ar mai fi de remarcat că nivelul ADN mitocondrial din sângele periferic este scăzut la descendenții pacienților T2DM ce vor deveni la rândul lor diabetici, sugerând că nivelul ADN mitocondrial ar fi un bun predictor al apariției T2DM [82]. În ansamblu, mutațiile ADN mitocondrial sunt
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
pun în dubiu asocierea respectivă. De aceea am ales pentru acest scurt paragraf doar prezentarea sintetică într-un tabel a principalelor gene candidate care au fost testate pentru asociere cu diferitele complicații cronice ale diabetului. (Tabel 1) Ar fi de remarcat că indiferent de complicațiile cronice studiate, atenția cercetătorilor s-a îndreptat (evident cu anumite particularități) spre aceleași gene candidate (gene care codifică proteine presupus a fi implicate în mecanismul etiopatogenic de apariție al complicației). Lucrul acesta nu este deloc surprinzător
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
codifică proteine presupus a fi implicate în mecanismul etiopatogenic de apariție al complicației). Lucrul acesta nu este deloc surprinzător din moment ce mecanismele propuse pentru apariția complicațiilor cronice sunt în mare parte superpozabile (pentru detalii a se vedea capitolele respective). După cum se remarcă în Tabelul 1, majoritatea genelor candidate studiate codifică proteine implicate într-un fel sau altul în patogenia disfuncției endoteliale (vezi capitolul Celula Endotelială). Și acest lucru nu este surprinzător din moment ce actualmente se consideră că primum movens în apariția complicațiilor cronice
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
originale sau reproduceri din alte periodice, referitoare la istoria națională, la istoria locală - deloc ferită de evenimente dramatice -, situația economică, igienă, situația femeii, problemele școlarizării, formele moderne de organizare a gospodăriei. Atunci când sunt în joc interesele naționale, periodicul ia atitudine, remarcându-se în acest sens numerele din anul Unirii, 1918, dar și cele din perioada 1941-1945, cu numeroase și judicioase articole de condamnare a Dictatului de la Viena și de reafirmare a drepturilor naționale ale românilor. Sunt evocate mari personalități ale neamului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286030_a_287359]
-
căuta în România, aici nu a explodat încă nici o bombă de tip irlandez, nici nu se înregistrează tendințe separatiste de tip basc sau corsican, nici vreo parte din populație nu pretinde independență în cadrul vreunui nou stat"32. Din contra, se remarcă o deplasare a interesului spre valorile apusene, tot mai evidentă în ultimii ani, pînă la cvasiunanimitatea opțiunii pentru integrarea în structurile euro-atlantice. Nu e însă ușor de stabilit unde trebuie pus accentul, în dialogul cu alteritatea, pentru a nu submina
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
le indica o conștiință națională. Pînă la Revoluția din 1789, singur Rousseau rămîne susținătorul unei școli în viziune protestantă care să ducă la nașterea unei astfel de conștiințe. Și mai de neînțeles este faptul că tocmai țările protestante nu se remarcă deloc în acest sens. În Danemarca, distanța culturală dintre masa de țărani și casta iunkerilor (marea aristocrație agrară) rămîne imensă. În Anglia mai ales principiul mutualist prevalează învățămîntului maselor ce sînt ținute într-o stare de marginalitate culturală. Aceastea este
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și apoi prin școlile laice, publice și univer-sale ale celei de-a Treia Republici. Intenția noastră nu este aceea de a ironiza bunele intenții ale politicii școlare desfășurate în secolul al XIX-lea în Franța, ca și în alte părți; remarcăm doar că școlarizarea gratuită și obligatorie are efect numai asupra poporului de rînd considerat drept o clasă în mod potențial periculoasă; în Franța de exemplu, colegiile secundare, chiar și cele publice continuă să perceapă taxe pînă în 1931, dată la
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
starea naturală a omului" iar această stare este, în egală măsură, cea a unei "națiuni cu un caracter distinctiv pe care să și-l poată conserva secole de-a rîndul [...]. O națiune este o plantă naturală", comentează el.206 "Providența, remarcase Herder mai înainte, a separat admirabil națiunile, nu numai prin păduri sau munți, ci mai cu seamă prin limbă, gusturi și caractere, înainte ca opera despotismului să se pună în mișcare și ca cele patru părți ale lumii să devină
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Ea se situează deasupra Statului ca și deasupra modelelor de guvernare artificioasă pe care vreo gîn-dire abstractă ar vrea să i le impună. Pe scurt, Herder apără primordialitatea ordinii sociale asupra ordinii politice, aver-tizînd chiar în mod solemn: "Se poate remarca, nota el ironic, cum pericolul de a face rău oamenilor crește pe măsură ce Statul se mărește"208. Noțiunea de Stat este pusă în discuție pe față. Popoarele care trebuie eliberate sînt cele care alcătuiesc ansambluri sociale reale, nu anumite entități care
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
peste tot în Europa și se trage din timpuri îndepărtate. Louis Dumont a arătat că viziunea asupra Statului nu se reduce cîtuși de puțin, dincolo de Rhin, la avertismentele lui Herder sau la ura naziștilor împotriva aristocraticei puteri prusace.223 El remarcă faptul că întîrzierea unificării politice a Germaniei a privat-o pe aceasta de experiența lentei edificări a marilor monarhii centralizate, care au delimitat cu anticipație spațiul suveranității teritoriale a Statelor-Națiune în vestul Eu-ropei. În locul acesteia, germanii au contemplat vreme înde-lungată
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
început să devină un sector major al activității economice începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea și toți indicatorii statistici arată că o creștere a sectorului turistic va continua și în următorii ani. Datorită acestei creșteri se remarcă o diversificare a produselor și destinațiilor turistice, cu cereri pentru turismul legat de natură, incluzând ecoturismul, vizitarea parcurilor naturale și naționale, turismul rural și agroturismul și alte forme de turism asemănătoare. În ultima perioadă turiștii au început să fie tot
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]