29,398 matches
-
să se poată recunoaște în ceea ce face"9. În termeni moderni, nu mai e vorba de a răspunde la un "apel", ci și de a te recunoaște în el, de a reuși să definești tu însuți chemarea care îți conduce destinul. Și oricâte limitări ar avea universul profesiilor, oricât de stereotipe ar apărea ocupațiile, conceptualizarea vocației e condusă de aspirația de a inversa raportul dintre muncă și chemare - în loc să îți placă ce faci, să faci ce îți place: "fiecare are dreptul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de emulație: slavul râvnă era înlocuit de latinescul zel, preluat pe filieră neogreacă. Însă apropierile se opresc aici: determinarea "național" dădea o perspectivă complet schimbată asupra pasiunii angajate. "Misiunea națională" definea noi trasee pe care se puteau constitui și orienta destinele individuale, și noi modalități de investi viața cu sens. Cum funcționează de fapt apelul național? Iau textul foarte cunoscut redactat de Nicolae Bălcescu la Paris, imediat după eșecul revoluției, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul. Deși tratează un subiect istoric, tentativa de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
direcții de evoluție care își conține propriul principiu de expansiune și înflorire. Dar în esență "chemarea" pe care o concepe e una secularizată: "misiunea" e gândită pe tiparul vocației care îl orientează pe individul particular în transformarea vieții sale în destin: "orice nație dar, precum orice individ, are o misie a împlini în omenire, adecă a concurge, după natura și geniul său propriu, la triumful științei asupra naturei, la perfecționarea înțelegerii și a sentimentului omenesc potrivit legei divine și eterne care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
inspiră decât un atașament pentru o viață invizibilă, neschimbând nimic în desfășurarea terestră a existenței: inspirat de apelul divin, poți aștepta o viață bună după moarte, ducând totuși o viață rea, subdezvoltată în planul existenței actuale. Poți visa la un destin postum în planul suprasensibil al raiului, fără să controlezi niciunul dintre aspectele vieții concrete pe care o duci în realitate. Spiritualitatea religioasă furnizează fără îndoială o chemare, o orientare a faptelor și a gândurilor în funcție de o idee, dar aceasta nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dintre aspectele vieții concrete pe care o duci în realitate. Spiritualitatea religioasă furnizează fără îndoială o chemare, o orientare a faptelor și a gândurilor în funcție de o idee, dar aceasta nu e în măsură să organizeze existența sensibilă a indivizilor. Pentru destinele chinuite, silite să substituie cu promisiunile vieții "de dincolo" insatisfacțiile vieții de aici, e nevoie de cadrul salvator al comunității naționale. Rolul atribuit națiunii în guvernarea existențelor individuale se bazează pe o definiție specifică a vieții bune, a vieții realizate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vieții bune, a vieții realizate în funcție de controlul și de aspirațiile individului. Fichte caracterizează sensul acțiunilor umane printr-o aspirație la eternitate: faptele și gândurile capătă semnificație prin consecințele lor postume, în măsura în care lasă urme după moartea celui care le-a comis. Destinul nu poate fi gândit decât prin proiectarea unei vieți ale cărei acțiuni continuă să exercite o influență și după dispariția individului: Ce om însuflețit de gânduri nobile nu vrea să arunce - cu fapta sau cu gândul - sămânța din care să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
transferul permanenței spre existența individuală: "Făgăduința unei vieți care, chiar și aici pe pământ, trece dincolo de durata vieții ce-o trăim în lumea aceasta - iată singurul lucru ce ne poate însufleți până să vrem moartea pentru patrie"47. Ceea ce condiționează destinul unei națiuni e energia de dedicare a vieții, un anume optimism, credința într-o existență cu sens. Fichte îl evocă pe Mahomet, personajul din tragedia lui Voltaire, ca exemplu al vieții consacrate. E o alegere interesantă, Mahomet nefiind niciun arhetip
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai multe planuri și în mai multe direcții: unei umanități limitate la condiția de subzistență, literatura i-a servit ca mijloc de îmbogățire a orizontului de viață. Acelorași culturi subalterne, invenția misiunii naționale le-a oferit posibilitatea de explorare a destinului. Sau, cu cuvintele lui Fichte, "o viață care să trăiască din ea însăși"51. De aceea "misiunea națională" a jucat un rol atât de important în spațiul public românesc. Națiunea a făcut pentru noile culturi emergente în secolul al XIX
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de diferențiat: din perspectiva biografului pare să fie același lucru dacă numește o aplecare spre lucrurile națiunii sau spre cele ale literaturii. Iacob Stamati arată "zel fierbinte" pentru "naintăciunea literaturei naționale române"65, exact cum era "înfocat" Samuil Micu pentru destinul patriei. Același atribut, "fierbinte", marchează la Șincai și dedicația pentru literatură, și pe aceea pentru națiune. Să comparăm "talentosul Șincai câștigase din anii tinerețelor sale un gust deosebit și o aplecare fierbinte pentru literatură"66 cu "zelul lui fiebinte și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a scriitorului pentru lectură și cunoaștere: Simțind în sine aplecare mai ales spre istorie, sufletul și lumina tuturor științelor, și spre literatură, în care este adunată averea spirituală a fiecărei națiuni". Apoi, narațiunea introduce reorientarea profesională ca o ruptură în destinul personajului: "La 1857 fu smuls din templul muzelor și denumit cap (șef) la despărțământul ministeriului învățământului, unde își dezvoltă lucrativitatea înaintătoare de învățământ până în 1862". Și totuși, în ciuda acestei bifurcări a vieții, nicio dramă nu e implicată. Nu există frustrare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sublimul; a fost ministru - n-a căutat să se înavuțească din spinarea țării 86. Ca să înțelegem cât de mare e diferența față de celălalt tipar al biografiei, dominat de miturile retragerii în spațiul privat și ale recluziunii creatoare, să observăm și destinul lui Alexandru Pelimon, cel despre care s-a spus că refuza însărcinările publice. Personalitate ireductibilă, despre care biograful notează "Are un caracter rar, iubește libertatea personală preste toate în lume", acesta pare să fie un neadaptat în contextul profesional al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre evenimente sau fenomene istorice, apoi biografii, ca un fel de reliefare a unor vieți pe fond istoric. De pildă, după o secvență dedicată năvălirii tătarilor urma o secvență concentrată pe biografia lui Matei Basarab 112. Nu era nevoie ca destinele individuale să se asocieze cu opere sau fragmente de literatură, ele erau deja saturate de semnificație - istorică, națională și în plus morală, servind ca modele de conduită patriotică. Textele literare se difuzau pe o filieră paralelă. Existau cărți de citire
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e "o ordine de lucruri [...] veșnică în sine și în stare de a cuprinde în ea veșnicul"143. Tematizarea genialității se raportează direct la această caracteristică a conceptului național, la convingerea mistică în existența unei realități ascunse dar obiective a destinului național. Există o idee fixă a națiunii, o lege de dezvoltare, un viitor ferm înscris în ordinea cosmosului, iar autorii "geniali" sunt cei care reflectă această condiție imuabilă a chemării etnice. În funcție de acest dispozitiv conceptual, geniile vor fi întotdeauna multiple
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și ținând cont și de evoluția pe care au avut-o și după ce au ieșit din pușcăriile comuniste, ce fel de Românie am fi avut dacă tuturor acestor oameni nu li s-ar fi mutilat în mod violent și barbar destinele pe motive de nimic, iar viața lor n-ar fi fost redusă doar la o sălbatică luptă pentru supraviețuire? Cu alte cuvinte, un uriaș potențial uman de cea mai bună calitate, care este principala avuție și resursă a unei nații
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
m-am gândit, făcând legătura cu cei care erau condamnați la moarte, că dacă am vreo șansă la viață voi încerca să o fructific. Mi-am zis atunci că voi încerca să rezist atât timp cât va fi posibil. Dacă voi avea destinul de a-mi rămâne oasele pe acolo, voi rămâne acolo. Aveam de tânăr convingerea, și nu aveam frică să privesc în față moartea, că pe această planetă avem un drum foarte scurt, iar moartea este sigură de victoria ei, dându
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
generatorul, așa pe loc. Am pus carbid în rezervor, am dat foc, mergea de minune că abia pusesem carbid. M-am îndreptat către generator să-l sudez... Realizați asta?! La un metru distanță de generator, ca să vedeți că există un destin care te apără și în care cred, îmi zic: Da', ia mai dă-i dracului, mă! De ce să-l repar?! De ce mi-au dat generator defect? Nu-i treaba mea, e treaba lor, să-l sudeze ei!" Și-am închis
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Giurgeni, unde unul a avut un curaj nebun și a sărit peste poartă, numai că a fost prins și distrus în bătaie, că asta li se întâmpla tuturor celor care încercau să evadeze și erau prinși. Și așa a făcut destinul să-l reîntâlnesc pe Scurtu în America prin doctorul Orășanu, fost medic al lagărului Periprava. C. I.: Frontieriștii erau trecuți tot în rândurile deținuților politici? S. Ț.: Da, da, nu erau cu cei de la drept comun. Existau în lagărele de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
decedat. Și la scurt timp a venit și pachetul cu haine. Să faci 20 de ani de detenție sub comuniști și să supraviețuiești și să fii ucis de un nenorocit este de neînțeles, nu se mai poate vorbi de un destin, este ceva fără niciun fel de explicație. C.I.: Mai țineți minte numele deținutului omorât în bătaie de către locotenentul Curea? S. Ț.: Asta nu. Eram foarte mulți deținuți în acele colonii și nu puteai reține numele tuturor. C. I.: Vă întreb
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a fost făcută în spiritul luptei de clasă, adică m-a prezentat ca fiind un dușman periculos al orânduirii socialiste și inclusiv al poporului. În plus, cu cine credeți că mă întâlnesc pe holurile Institutului?, ca să vedeți ce înseamnă un destin: cu Roșca Adrian, denunțătorul meu, care era cu un alt coleg, Tomulescu. Când m-a văzut, Roșca a încremenit, nu i-a venit să creadă că e real și a venit și mi-a zis: "Te rog să mă scuzi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
durerea, s-au dus la primărie și au spus că vor să înfieze băiatul pentru că eu l-am părăsit. Pe lângă marea durere mai vin și astea mai mici, care contribuie și ele într-o mare măsură. Eu cred într-un destin sunt și vise premonitorii și se petrec lucrurile într-adevăr așa cum ai visat. Mi-am visat soția moartă lângă un pârâu și eu m-am aplecat deasupra ei și plângeam. Ea a deschis ochii și a spus să o iert
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dacă cineva le-ar fi atins. Am dat apoi peste un alt canal secat, paralel cu Dunărea și care era săpat de mâna omului. L-am depășit și pe acesta. Norocul meu a fost că - eu cred că există un destin care te apără: așa cum îți este scris, așa se petrece! -, din loc în loc erau săpate locașe de pază săpate de militarii grăniceri. Probabil că noaptea militarii mai trăgeau și câte un pui de somn în locașele acelea. Pășeam prudent, aplecat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
siluiți sau nu-i mai găseau deloc. C. I.: Dar criza imobiliară nu v-a afectat? S. Ț.: Ba da, dar aveam din ce să trăiesc, nu era o problemă, și asta lăsând la o parte pierderile mele cu băncile. Destinul meu a fost să pierd, adică să ajung la pământ și de acolo să mă ridic din nou ca o rachetă. În America am avut tot o firmă de construcții și renovări la fel ca în Germania. În Germania făceam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Și, Doamne! Cu ce am greșit/ De-am suferit așa cumplit!?!/ Și-acum în piept inima-mi bate/ De la atâta nedreptate/ Și adesea fost-am dat afar' din școală/ Spunându-mi-se: bestie ordinară!/ Tu nu ai dreptul la învățătură,/ Destinul tău va fi o muncă dură!// Am fost profund îndurerat/ Și multe lacrimi am vărsat/ Și acum când îmi aduc aminte/ Îmi curge aceeiași lacrimă fierbinte./ Dar viața merge înainte... O familie de boieri liberali Constantin Ilaș: La instaurarea regimului
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
viitor, viitorul nu mai era! Mama spunea de multe ori plângând: "să ne ferească Dumnezeu de mai rău!" Dar ce alt rău putea fi mai mare decât situația aceea în care fuseserăm trimiși la moarte!? C. I.: V-au mutilat destinul iremediabil. Surorile erau mai mari decât dumneavoastră... R. R.: Păi am fost născuți cam o dată la doi ani: fată, băiat, fată, băiat. Am trei surori care au murit, mi-au rămas doar două în viață, care locuiesc la Brașov. Mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în datinele vechi". Pe la sfârșitul veacului al XVIII-lea, când începe europenizarea societății românești, când austriecii și rușii, meseriașii germani și negustorii brașoveni, evreii, consulii, călătorii și dascălii străini ne deschid ochii și ne împing spre europenizare, mai întâi cu privire la destinele portului și locuințelor noastre, apoi și restului trebuințelor, găsim pe meseriașii români „amorțiți în rutinele vechi". Dar cum domnii țărilor române dau voie și evreilor și armenilor să înființeze bresle naționale închise, să permită și străinilor să intre în ele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]