28,738 matches
-
promovat intens subiectul, prin seminarii, conferințe, informații tipărite, serviciile de sprijin pentru femeile bătute, precum și formarea specialiștilor, au rămas încă insuficiente. Reușitele până în acest moment se concretizează într-o lege de profil, seminarii și conferințe tematice, informații tipărite, câteva cercetări, inițierea unui sistem de înregistrare a datelor din teren, crearea unor structuri guvernamentale de resort și a unor strategii naționale în domeniu. în 2003, a fost inițiată Legea 217 privind violența în familie. Ulterior, în 2005, a fost lansată o Strategie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
profesională a victimei și care conduce în fond la pierderi ale instituției, a cărei valoare depinde și sporește prin aportul de energie, devotament și creativitate a fiecărui angajat. Hărțuirea la locul de muncă se asociază uneori cu anumite ritualuri de inițiere care sunt prezente în numeroase instituții sociale și asociații și care constau în „probe”de o mare violență la care este supus cel ce urmează a fi acceptat ca membru al grupului. în 2007, în calitate de consultant național pe problema violenței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Ea afectează starea materială (hrană, locuință, căldură), locul de muncă, bunăstarea psihică (induce supărare, tristețe, nesiguranță, rușine, umilință, foame), creează incapacitate de participare și reprezentare la nivel politic precum și norme culturale și sociale specifice. în vreme ce teoria subculturilor leagă de sărăcie inițierea unor comportamente violente și comportamente a sociale în anumite grupuri sociale, cercetările mai noi subliniază un aspect important prezent în grupurile expuse sărăciei: solidaritatea umană. Solidaritatea umană face ca persoana încadrată într-un astfel de grup să se simtă într-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violență, a nevoii omenirii de a se proteja împotriva violenței și a preveni producerea ei, s-a petrecut relativ recent însă, la începuturile secolului XX, consecutiv Primului Război Mondial. Pierderea uriașă de vieți omenești și abuzurile produse în defavoarea victimelor au condus la inițierea în 1919, a Ligii Națiunilor. Prin Carta sa, Liga Națiunilor promovează Declarația Universală a Drepturilor Omului. A urmat Al Doilea Război Mondial care a invalidat orice „drept al omului”și care a dovedit că învățămintele și măsurile luate consecutiv Primului Război Mondial
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de manifestările de violență, cu influențe pe termen lung, au condus la formularea unui principiu al non-violenței (principiul anticoerciției sau principiul toleranței 0 față de violență). Principiul non-violenței reprezintă un deziderat deontologic asociat cu mișcarea liberală și susține ideea că orice inițiere a forței fizice sau a amenințării cu forța, care conduc la fraudarea persoanei sau a proprietății ei sunt ilegitime. Principiul nu include defensa, adică manifestarea unei agresivități cu scopul autoapărării. Acest principiu liberal se opune taxelor către stat precum și organizării
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
bine structurată care urmărește procesarea emoțională a unui eveniment traumatic, prin ventilarea reacțiilor și rearmonizarea lor și pregătirea pentru eventualitatea unor experiențe similare. în esență, este vorba de un mijloc de prevenție care are mai ales valențe informative și educaționale. Inițierea ei, imediat după episodul respectiv, este salutară doar dacă și victimă se arată aptă pentru o asemenea intervenție. Intervalul dintre 48-72 de ore, din momentul consumării incidentului, este ideal (Dyregrov, 1989, apud Deahl, 2000) chiar dacă unii specialiști au recurs la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relaxare, de la Centrul Medical al Universități Massachusetts din Worcester, a elaborat, așa numita „meditație a înțelegerii”, pe care o utilizează nu numai în beneficiul pacienților săi, dar și al medicilor și al studenților în medicină pentru controlul stresului. Cursul de inițiere durează opt săptămâni, fiind acompaniat și de o practică meditativă sistematică. Testând efectele somatopsihice ale acestei tehnici, Kabat-Zinn a înregistrat reducerea spectrului somatic indus de stres, consolidarea factorilor de personalitate care amortizează stresul cu 4-8% și reducerea, îndeosebi la femei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
insistă apoi ca numărul salariaților să fie suficient de îndestulător, așa încât, în timpul concediului de odihnă să nu apară sincope nedorite. Referitor la calificarea personalului, autorii citați accentuează asupra exigenței ca în afara unei consistente formări de specialitate, să existe și o inițiere în domeniul psihotraumatologiei. Cu acest prilej este momentul să amintim că frecventarea unui grup de suport (mai ales de tip Balint), constituie o soluție prețioasă în prevenția sau terapia fenomenului burnout. Dat find înalta combustie de stres și suferință ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai ales în momentele de sensibilitate crescută, așa cum sunt la trecerea spre un nou stadiu de dezvoltare. Sub aspectul șansei de schimbare, cea mai sensibilă perioadă este adolescența. La trecerea dintre adolescență și vârsta adultă, factori protectivi cum ar fi: inițierea unei relații romantice pozitive și angajarea într-o muncă satisfăcătoare, pe fundalul disponibilității la schimbare pe care îl creează adolescența, pot conduce la normalizarea comportamentelor tânărului. Așadar putem păstra mereu speranța unor schimbări pozitive, mai ales când se cunosc momentele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
concept în contextul specific dictaturii (așa cum a fost în România), se conturează câteva caracteristici importante cum ar fi: posibilii „acompaniatori”ai victimelor fac parte din același context și suporta aceleași rigori ale regimului; există o supraveghere continuă ce face imposibilă inițierea unor strategii ce ar putea fi considerate antiregim 1. Asta înseamnă că sunt posibile mai degrabă reacții individuale decât de masă (Suedfeld, 1997); există riscul permanent al dezvoltării unor mecanisme defensive atât la cei care acompaniază, cât și la beneficiari
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relației dintre stat și contribuabil. În acest context, sunt discutate implicațiile pe care le poate avea, la nivelul administrației centrale, introducerea documentelor de politici publice și a planurilor strategice. Lucrarea descrie o parte dintre riscurile pe care le poate Întâmpina inițierea unor măsuri de reforme, În condițiile lipsei asumării constante și consecvente a presupozițiilor pe care se fundamentează aceste reforme. A doua parte a volumului cuprinde analize și date referitoare la câteva cazuri de politici publice inițiate la nivelul instituțiilor administrației
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
semnat de Gabriel Hâncean) tratează modalitatea În care a fost implementat programul „Cornul și laptele” din perspectiva rețelelor formate pe parcursul implementării acestei politici publice. Concluziile analizei oferă o imagine a tipurilor de efecte pe care ar putea să le creeze inițierea unor anumite măsuri considerate a fi În interesul public. Ultimul studiu al acestui volum („Politica desecuritate și apărarea României și achizițiile militare”, semnat de Andrei Miroiu și Camil Francisc Roman) aduce În discuție unele măsuri de politici publice din domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În situația de a alege unul din oferta existentă la nivelul statelor mai dezvoltate ale Uniunii. În România, la fel ca În cazul majorității țărilor foste comuniste, reforma administrației publice a Întâmpinat dificultăți nu atât din cauza lipsei de experiență În ceea ce privește inițierea și dezvoltarea unor măsuri reformatoare, cât a faptului că aceste reforme au fost determinate de presiuni externe, ca urmare a adoptării obiectivului politic al aderării la Uniunea Europeană (Goetz, 2001; Radaelli, 2004). Fiecare dintre țările foste comuniste a urmat traiectorii diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nu trebuie pusă pe seama adoptării unor „forme fără fond”, ci trebuie considerată un semnal privind importanța pe care o poate avea Înțelegerea reformei ca proces de Înlocuire a unui sistem cu altul prin modificarea unor presupoziții, mai degrabă decât ca inițiere a unor măsuri care, după cum voi demonstra, nu modifică presupozițiile sistemului care se dorește schimbat, ci doar introduce variațiuni În cadrul acestuia. Această situație poate conduce la proliferarea acelor aspecte negative a căror Înlăturare justifică demersul de reformare. În aceste condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
putea fi asociate cu un fond cultural administrativ specific (Pollitt, Bouckaert, 2000, p. 25), care, prin natura lui, poate influența caracterul și efectele unui proces de modernizare. Studiul are două părți. În prima parte voi analiza contextul conceptual european al inițierii unei reforme a formulării și coordonării politicilor publice. Voi prezenta cele două dimensiuni ale coordonării politicilor publice la nivelul administrației publice: cea orizontală și cea verticală. În a doua parte, voi prezenta, În cadrul administrației publice românești, direcțiile asociate cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru sistemul de stimulente, modul de organizare, precum și raporturile dintre decidenții politici și funcționarii publici. Opțiunile cu privire la natura acestor presupoziții nu țin de alegerile formulate la nivelul administrativ al Guvernului, ci devin subiectul unor alegeri ideologice formulate la nivel politic. Inițierea și implementarea unor măsuri singulare precum cele amintite mai sus riscă, după cum voi demonstra În continuare, să fie asimilate În cadrul administrației sub forma unor noi reglementări și standarde, fără a produce efectele reformatoare așteptate În sensul unei creșteri a performanței
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a produce efectele reformatoare așteptate În sensul unei creșteri a performanței administrative. Acest risc are două surse: pe de-o parte, una instituțională, prin natura premiselor asumate În ceea ce privește efectele introducerii unor reglementări și, pe de altă parte, una politică, prin inițierea reformei drept consecință a Îndeplinirii obiectivului politic al aderării la Uniunea Europeană, și mai puțin una a analizei condițiilor de schimbare a presupozițiilor care susțin sistemul administrativ românesc. Cea de-a doua sursă este relevantă pentru reforma administrației, deoarece, fără să
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În contextul implementării politicilor europene, Între actorii implicați În acest proces. Implicațiile abordării sunt utile, În aceeași măsură, pentru creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene și, prin extensie, pentru Întregul proces de bugetare. De asemenea, adaptarea mecanismelor administrative prin inițierea unor măsuri de reformare se referă Într-o măsură considerabilă la această latură a rolului care va fi jucat În special de administrația centrală, În procesul implementării și formulării politicilor europene. În condițiile participării la formularea și implementarea politicilor publice
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
măsuri de reformare se referă Într-o măsură considerabilă la această latură a rolului care va fi jucat În special de administrația centrală, În procesul implementării și formulării politicilor europene. În condițiile participării la formularea și implementarea politicilor publice europene, inițierea unor măsuri de reformă a formulării și coordonării politicilor publice la nivel național este, ab initio, pusă În balanța acestei abordări bidimensionale. Aceste măsuri sunt menite să creeze efecte asupra capacității administrative de a formula politicile publice, cu accent pe
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
identice, procesul de reformare a administrației fiind asociat cu cel de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană. Această situație este cu atât mai explicabilă cu cât o mare parte a efortului de Îndeplinire a criteriilor de aderare a fost reprezentat de inițierea unor politici publice a căror formulare și implementare necesitau trecerea prin filtrul administrativ autohton. De multe ori, parcursul greoi urmat În implementarea acestor măsuri a fost evitat sau atenuat prin utilizarea unor mecanisme, inclusiv administrative, prin care era facilitată, În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
se referă, după cum am Încercat să demonstrez mai sus, la modificarea, În cazul românesc, a presupozițiilor pe care se fundamentează activitatea administrației publice centrale, mai mult decât la schimbarea unor premise În coordonatele aceluiași sistem. Problema care se pune odată cu inițierea unei astfel de reforme este legată nu atât de decizia de a adopta mai degrabă un model decât altul, ci de a asuma În mod consecvent, odată cu acesta, un set de presupoziții specifice referitoare la rolul administrației publice Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politicilor publice nu este considerată a fi apanajul exclusiv al administrației publice. Astfel, formularea unei politici publice care vizează, de pildă, cuantumul pensiilor pentru bugetari sau vânzarea unor Întreprinderi cu capital majoritar de stat este diferită de una care vizează inițierea unei campanii de informare de către o organizație non-guvernamentală numai prin faptul că, În primul caz, implementarea ar putea cădea În sarcina unor organizații reprezentante a unei administrații publice, În timp ce, În al doilea caz ele sunt desfășurate În cadrul unei organizații non-guvernamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
căruia ulterior i se alătura Olanda) care, timp de 4 ani, avea să desfășoare o serie de acțiuni comune: întâlniri ale miniștrilor de externe ai țărilor menționate, concertări ale reprezentanților acelorași țări la ONU și în diferite alte organizații internaționale, inițierea de rezoluții comune, vizite reciproce pe plan bilateral etc. Grupul celor 9, cum apreciază ambasadorul Valentin Lipatti într-o admirabilă lucrare dedicată procesului CSCE, realiza "o experiență unică în domeniul colaborării între statele mici și mijlocii din Europa postbelică, o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
urmare a aplicării "Doctrinei Hallstein". În legătură cu Războiul de 6 zile din Orientul Apropiat, România nu rupea relațiile diplomatice cu Israelul, cum procedau celelalte state din Tratatul de la Varșovia. Această poziție avea să permită conducerii de la București să contribuie ulterior la inițierea de contacte directe între Egipt și Israel, finalizate mai târziu în acordurile de la Camp David. Menționez în acest sens că prima întâlnire dintre președintele egiptean Anwar Sadat și premierul israelian Menahim Begin era sugerată și mijlocită de România. În septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acțiuni concrete în sectoare în care era interesată România, cum sunt: ocrotirea mediului; sănătatea publică; cercetarea științifică; organizarea legislațiilor naționale în diferite probleme. Desigur, se cerea și procurarea documentației disponibile. În fond, era vorba de o informare reciprocă temeinică și inițierea unor contacte între parlamentari, care să prevină alte luări de poziție ostile României de genul "Raportului Blaaw", care fusese publicat anterior, bazat pe surse și aprecieri, ce aveau alte scopuri decât situația reală din țară și stabilirea unui dialog pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]