27,810 matches
-
în intervalul 27 ianuarie 2016-12 martie 2016, dispozițiile invocate mai sus, prin împiedicarea accesului la justiție în cazul soluțiilor de renunțare la urmărirea penală, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice în data de 13 martie 2016, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. (8) Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6) și la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) este definitivă. ... (9) În cazul prevăzut
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. În concluzie, în intervalul 22 ianuarie 2015-8 martie 2015, dispozițiile invocate mai sus sunt suspendate de drept, încetându-și efectele juridice în data de 9 martie 2015, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. (11) Probele care au fost excluse nu pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei. ... ---------- Art. 341 a fost modificat de pct. 218 al art. 102, Titlul III din LEGEA
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
În concluzie, începând cu data de 21 aprilie 2016, dispozițiile invocate mai sus sunt suspendate de drept, în măsura în care nu se referă la măsurile educative neprivative de libertate, urmând să-și înceteze efectele juridice în data de 5 iunie 2016, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate. (4) Hotărârea pronunțată în condițiile alin. (1) și (2) cu privire la măsurile preventive este executorie. (5) Când, potrivit dispozițiilor prevăzute la alin. (1)-(3), inculpatul este pus în libertate, instanța comunică aceasta administrației locului de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
lit. f) din Codul de procedură penală, care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 25 aprilie 2016, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. (2) Revizuirea hotărârilor judecătorești penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în fața instanței civile, potrivit Codului de procedură civilă. ... (3) Cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și f) pot
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. În concluzie, în intervalul 21 aprilie 2015-5 iunie 2015, dispozițiile invocate mai sus sunt suspendate de drept, încetându-și efectele juridice în data de 6 iunie 2015, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. (3) După expirarea termenului prevăzut de alin. (2), judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra cererii prin încheiere motivată, putând dispune una dintre următoarele soluții: ... a) respinge propunerea și dispune, după caz, restituirea
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. În concluzie, în intervalul 21 aprilie 2015-5 iunie 2015, dispozițiile invocate mai sus sunt suspendate de drept, încetându-și efectele juridice în data de 6 iunie 2015, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. (4) În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul și persoanele prevăzute la alin. (2) pot face, motivat, contestație. Contestația nemotivată este inadmisibilă. ... (5) Contestația se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. În concluzie, în intervalul 21 aprilie 2015-5 iunie 2015, dispozițiile invocate mai sus sunt suspendate de drept, încetându-și efectele juridice în data de 6 iunie 2015, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. ────────── ---------- Art. 549^1 a fost introdus de pct. 319 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. Titlul
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
unul accesoriu. Instanța civilă este instanța care judecă potrivit dreptului comun, în accepțiunea dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , iar atunci când a intenționat atribuirea unor litigii în competența de soluționare a instanțelor de contencios administrativ, legiuitorul a menționat-o expres, în cuprinsul art. 20 alin. (9) din cuprinsul aceleiași ordonanțe. 6. S-a reținut că, de la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010 (Codul de procedură civilă), judecătoriile nu
DECIZIE nr. 10 din 23 mai 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată ( Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273150_a_274479]
-
judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii. În același sens a fost pronunțată și Decizia nr. 1.325 din 4 decembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 23 decembrie 2008, referitoare la excepția de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 10 din 23 mai 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată ( Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273150_a_274479]
-
fond și de formă prevăzute de lege, în scopul asigurării unei sesizări reglementare a instanței de judecată, fără să contravină dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției. În ce privește prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , arată că legiuitorul a urmărit o mai mare responsabilizare a părților, decongestionarea instanțelor de cauzele care, în realitate, sunt lipsite de element litigios sau, după caz, pentru soluționarea cărora părțile pot să aleagă alte metode alternative de soluționare a litigiului. Consideră totodată că
DECIZIE nr. 264 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din aceasta, precum şi cele ale art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273155_a_274484]
-
din 27 noiembrie 2014 , paragraful 23, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015). De altfel, mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili prin lege procedura de judecată. 18. Curtea a mai statuat că procedura prevăzută de dispozițiile legale criticate reprezintă opțiunea legiuitorului și are
DECIZIE nr. 264 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din aceasta, precum şi cele ale art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273155_a_274484]
-
instanțelor judecătorești, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili prin lege procedura de judecată. 18. Curtea a mai statuat că procedura prevăzută de dispozițiile legale criticate reprezintă opțiunea legiuitorului și are drept scop remedierea unor lipsuri ale acțiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a dorit disciplinarea
DECIZIE nr. 264 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din aceasta, precum şi cele ale art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273155_a_274484]
-
criticate reprezintă opțiunea legiuitorului și are drept scop remedierea unor lipsuri ale acțiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a dorit disciplinarea părților din proces și, în acest fel, respectarea principiului celerității și a dreptului la un proces echitabil. Curtea a mai reținut că procedura regularizării cererii introductive are rolul de a degreva instanțele de judecată de cereri incomplete
DECIZIE nr. 264 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din aceasta, precum şi cele ale art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273155_a_274484]
-
2015, și Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, Curtea a reținut că, în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfășurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum și punerea în aplicare a noilor instituții adoptate prin Codul civil au impus revizuirea urgentă a legislației și în materia taxelor judiciare
DECIZIE nr. 264 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din aceasta, precum şi cele ale art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273155_a_274484]
-
integrală sau parțială, a sumei plătite de reclamant cu titlu de taxă judiciară de timbru. 21. Totodată, Curtea reiterează cele statuate în jurisprudența sa, în sensul că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului ( Decizia nr. 109 din 1 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2011
DECIZIE nr. 264 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din aceasta, precum şi cele ale art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273155_a_274484]
-
condus la pronunțarea unei soluții eronate de către instanța de recurs, menționând că nu este permis ca sub pretextul rectificării să se modifice în fapt soluția. Arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că, în reglementarea accesului la justiție, legiuitorul are posibilitatea să impună anumite condiții de formă, ținând cont de natura și de exigențele administrării justiției, fără însă ca aceste condiționări să aducă atingere substanței dreptului sau să îl lipsească de efectivitate. Așadar, apreciază că procedura prevăzută de textul
DECIZIE nr. 267 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 442 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273166_a_274495]
-
de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituționale în raport cu criticile formulate. 15. În esență, prin aceste decizii, Curtea a subliniat faptul că "legiuitorul poate interveni oricând, din rațiuni ce țin de politica economico-financiară a statului, cu reglementarea unor criterii de avansare și a unor metodologii de calcul al indemnizațiilor obținute în urma avansării, ce devin aplicabile de la data intrării lor în vigoare, înlocuind vechile
DECIZIE nr. 282 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 6 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273168_a_274497]
-
de ea însăși. 6. Judecătoria Slatina opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece limita dreptului de dispoziție asupra propriei persoane este reprezentată de drepturile și libertățile altora. Or, în momentul instituirii obligației legale de purtare a centurii de siguranță, legiuitorul a avut în vedere necesitatea desfășurării traficului rutier în condiții de siguranță nu doar pentru conducătorul auto obligat la respectarea sa, ci și pentru ceilalți participanți la traficul rutier. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47
DECIZIE nr. 325 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 3 raportat la art. 99 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273183_a_274512]
-
a instanțelor judecătorești. Pe fondul cauzei, sintagma "mandatul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii" vizează mandatul individual al membrului Consiliului, întrucât norma supusă controlului nu face distincție între membrii aleși și membrii de drept ai acestui organism. De altfel, acolo unde legiuitorul a înțeles să facă o anumită distincție a prevăzut în mod expres mandatul instituției, a��a cum este cazul dispozițiilor art. 63 din Constituție referitoare la Parlament, iar comparația cu membrii Curții Constituționale nu poate fi reținută în susținerea criticilor
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
aspect este subliniat și în urma interpretării gramaticale, Constituția nereglementând durata mandatelor membrilor pentru a se putea desprinde concluzia autonomiei mandatelor fiecărui membru, unul față de celălalt, din perspectiva duratei lor. Concepția constituțională în sensul celor arătate este confirmată și de poziția legiuitorului organic, respectiv de dispozițiile art. 22 din Legea nr. 317/2004 , mai sus menționate. Dacă s-ar admite interpretarea că mandatul membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii este individual, iar alegerile se organizează pentru fiecare dintre aceștia, în funcție de data
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
va mai identifica vreodată în viitor o situație în care toți membrii să fie aleși în același timp, astfel încât să se poată organiza o "ședință de constituire". În plus, chiar noțiunea de ședință de constituire sugerează o optică unitară a legiuitorului în privința Consiliului Superior al Magistraturii, în sensul referirii la acesta ca la un organism comun, iar nu ca la un organism divizat prin criteriul unor mandate individuale, fără legătură între ele. 12. În concluzie, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
este îndeplinită în speță. Astfel, ținând seama de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 care se referă la legătura cu soluționarea cauzei "în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia", instanța arată că legiuitorul nu a exclus posibilitatea ca sesizarea să survină chiar și într-o cerere de suspendare formulată în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 , de vreme ce legea nu distinge între obiectul litigiilor de natura cărora sesizarea să depindă, fiind folosită
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
interpretează în sensul că membrul nou-ales al Consiliului Superior al Magistraturii continuă mandatul membrului pe care l-a înlocuit. Astfel, în stabilirea înțelesului unei norme juridice trebuie luat în considerare, dincolo de formularea gramaticală, scopul prevederii legale, adică intenția reală a legiuitorului (ratio legis), care în cazul de față este ca mandatul unui organ colectiv, cum este Consiliul Superior al Magistraturii, să fie unic pentru toți membrii, iar organizarea alegerilor pentru membrii acestui organism de importanță vitală pentru statul de drept să
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
pentru statul de drept să nu depindă de intervenția unor factori subiectivi, care țin de voința membrului în cauză sau de alte împrejurări cazuale: deces, demisie, incompatibilitate etc. De altfel, din redactarea art. 133 alin. (4) din Constituție rezultă că legiuitorul constituant a reglementat în ansamblu, iar nu în mod individual, durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, art. 133 din Constituție având ca obiect de reglementare rolul și structura Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu statutul membrilor Consiliului, alcătuind, alături de
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
colective, Parlamentul și Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea observă că Legea fundamentală stabilește, prin art. 63 alin. (1), durata mandatului celor două Camere ale Parlamentului, iar prin art. 133 alin. (4), durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Ceea ce urmărește legiuitorul constituant în ambele ipoteze, deci obiectul de reglementare al dispozițiilor constituționale, este determinarea duratei mandatului constituțional al fiecăreia dintre cele două autorități publice, sub acest aspect diferența de terminologie/semantică fiind una formală, iar nu de conținut. Mandatul constituțional este
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]