27,930 matches
-
3.1*]: Pareto relaxat ( *P ): Dacă un individ are decisivitate pe o pereche (x,y), atunci condiția Pareto nu se aplică niciunei perechi care include pe x sau y. Dp indică decisivitatea paretiană și ( , )pD x z se citește: „x preferat Pareto slab lui z”. [t.5.3.1*]<footnote Saari nu formulează această teoremă (deci nu oferă nicio demonstrație pentru ea), indică doar faptul că restricția condiției paretiene este suficientă pentru a elimina paradoxul libertarian. footnote>: Există o funcție de decizie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acestea să existe, câte două dintre alternative trebuie să varieze doar în privința unuia dintre indivizi. Presupunem că alternativele sunt: 1 : (1,0)a , 2 : (0,1)a , 3 : (0,0)a , deci . Indiferent de modul în care cei doi indivizi preferă între alternative, prin P*, mulțimea de alegere a procedurii paretiene este vidă: dacă , atunci. Altfel spus, nicio alternativă care este în mulțimea de decisivitate libertariană a unui individ nu poate fi preferată paretian. Cu alte cuvinte, alternativele din reuniunea decisivităților
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Indiferent de modul în care cei doi indivizi preferă între alternative, prin P*, mulțimea de alegere a procedurii paretiene este vidă: dacă , atunci. Altfel spus, nicio alternativă care este în mulțimea de decisivitate libertariană a unui individ nu poate fi preferată paretian. Cu alte cuvinte, alternativele din reuniunea decisivităților libertariene nu se află în domeniul condiției Pareto. Dar alternativele din această reuniune sunt toate alternativele din mulțimea de alegere. De aici, preferința socială este echivalentă cu decisivitățile libertariene. Aciclicitatea este satisfăcută
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
tranzitivă și completă a ordinii parțiale P (preferința strictă). [d.5.4.3*]: Condiția Pareto restricționată lexicografic ( rlP ). Pentru orice profil R din D, și toate perechile de alternative x și y, dacă [nu este cazul ca x să fie preferat strict lui y sau ca y să fie preferat strict lui x pe baza exercitării drepturilor individuale decisive] și [pentru toți i] x este preferat strict lui y. [t.5.4.1*]: Există o FSS care îndeplinește condițiile U, L
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
d.5.4.3*]: Condiția Pareto restricționată lexicografic ( rlP ). Pentru orice profil R din D, și toate perechile de alternative x și y, dacă [nu este cazul ca x să fie preferat strict lui y sau ca y să fie preferat strict lui x pe baza exercitării drepturilor individuale decisive] și [pentru toți i] x este preferat strict lui y. [t.5.4.1*]: Există o FSS care îndeplinește condițiile U, L și rlP . Demonstrație [t.5.4.1*]. Este trivială
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
toate perechile de alternative x și y, dacă [nu este cazul ca x să fie preferat strict lui y sau ca y să fie preferat strict lui x pe baza exercitării drepturilor individuale decisive] și [pentru toți i] x este preferat strict lui y. [t.5.4.1*]: Există o FSS care îndeplinește condițiile U, L și rlP . Demonstrație [t.5.4.1*]. Este trivială, de vreme ce, ori de câte ori condiția libertariană, împreună cu principiul Pareto, generează un ciclu, condiția Pareto este lăsată fără voce
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
unor alți indivizi. În termenii folosiți în acest capitol, un astfel de liberal are o preferință slabă între alternativele care sunt personale altcuiva. Altfel spus, dacă eu sunt liberal și tu ești decisiv asupra perechii de alternative (x,y) și preferi strict pe x lui y, atunci fie voi fi indiferent între x și y, fie voi prefera strict pe x lui y. Soluția le implică pe cele aparținând lui Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
între alternativele care sunt personale altcuiva. Altfel spus, dacă eu sunt liberal și tu ești decisiv asupra perechii de alternative (x,y) și preferi strict pe x lui y, atunci fie voi fi indiferent între x și y, fie voi prefera strict pe x lui y. Soluția le implică pe cele aparținând lui Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982), deoarece, în cazul primelor două, se cere indiferență, în vreme ce în cazul celor două din urmă, se cere
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
celei aparținând persoanei decisive între cele două alternative. Folosind această restricție, obținem un rezultat de posibilitate<footnote Rezultatul este trivial. Merită menționat și comentariul profesorului Miroiu, potrivit căruia preferințele liberalului ar fi neseparabile, cel puțin în cazul în care acesta preferă strict între alternative (dacă este indiferent, atunci preferințele nu pot fi privite ca neseparabile. A se vedea, în acest sens, definiția separabilității oferită într-o secțiune anterioară), deoarece acesta preferă pe x lui y dacă individul decisiv pe (x,y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ar fi neseparabile, cel puțin în cazul în care acesta preferă strict între alternative (dacă este indiferent, atunci preferințele nu pot fi privite ca neseparabile. A se vedea, în acest sens, definiția separabilității oferită într-o secțiune anterioară), deoarece acesta preferă pe x lui y dacă individul decisiv pe (x,y) preferă pe x lui y, și preferă pe y lui x când individul decisiv pe (x,y) preferă pe y lui x. Cazul liberalului poate fi văzut, în acest mod
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
strict între alternative (dacă este indiferent, atunci preferințele nu pot fi privite ca neseparabile. A se vedea, în acest sens, definiția separabilității oferită într-o secțiune anterioară), deoarece acesta preferă pe x lui y dacă individul decisiv pe (x,y) preferă pe x lui y, și preferă pe y lui x când individul decisiv pe (x,y) preferă pe y lui x. Cazul liberalului poate fi văzut, în acest mod, ca asemănător celui al conformistului. Bineînțeles, motivația liberalului diferă de cea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
atunci preferințele nu pot fi privite ca neseparabile. A se vedea, în acest sens, definiția separabilității oferită într-o secțiune anterioară), deoarece acesta preferă pe x lui y dacă individul decisiv pe (x,y) preferă pe x lui y, și preferă pe y lui x când individul decisiv pe (x,y) preferă pe y lui x. Cazul liberalului poate fi văzut, în acest mod, ca asemănător celui al conformistului. Bineînțeles, motivația liberalului diferă de cea a conformistului. footnote>. 6.1.3
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în acest sens, definiția separabilității oferită într-o secțiune anterioară), deoarece acesta preferă pe x lui y dacă individul decisiv pe (x,y) preferă pe x lui y, și preferă pe y lui x când individul decisiv pe (x,y) preferă pe y lui x. Cazul liberalului poate fi văzut, în acest mod, ca asemănător celui al conformistului. Bineînțeles, motivația liberalului diferă de cea a conformistului. footnote>. 6.1.3. Reformularea condiției libertariene prin preferințe minmax Această restricție vizează alienarea drepturilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
maximul perechii pe care este decisiv celălalt individ. Clarific această idee printr-un exemplu: presupunem că (x,y) este perechea pe care individul i este decisiv, și că (z,w) este perechea pe care individul j este decisiv. Dacă i preferă pe x lui y, atunci y este minimul perechii pe care este el decisiv. Dacă, mai departe, j preferă pe z lui w, atunci z este maximul perechii pe care este el decisiv. Dacă însă i preferă pe y (minimul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
perechea pe care individul i este decisiv, și că (z,w) este perechea pe care individul j este decisiv. Dacă i preferă pe x lui y, atunci y este minimul perechii pe care este el decisiv. Dacă, mai departe, j preferă pe z lui w, atunci z este maximul perechii pe care este el decisiv. Dacă însă i preferă pe y (minimul perechii pe care este decisiv) lui z (maximul perechii pe care este j decisiv), atunci preferințele sale sunt minmax
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decisiv. Dacă i preferă pe x lui y, atunci y este minimul perechii pe care este el decisiv. Dacă, mai departe, j preferă pe z lui w, atunci z este maximul perechii pe care este el decisiv. Dacă însă i preferă pe y (minimul perechii pe care este decisiv) lui z (maximul perechii pe care este j decisiv), atunci preferințele sale sunt minmax 1; b) un individ are preferințe minmax 2 dacă alternativa care este minimul perechii pe care el este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe care celălalt individ este decisiv. Clarific această idee reluând exemplul prezentat mai sus: presupunem că (x,y) este perechea de decisivitate libertariană a individului i, și că (z,w) este perechea de decisivitate libertariană a individului j. Dacă i preferă pe x lui y, atunci y este minimul perechii sale de decisivitate. Dacă, mai departe, i preferă pe y lui z și pe y lui w, atunci i are preferințe minmax 2. Pe baza acestor două tipuri de preferințe minmax
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y) este perechea de decisivitate libertariană a individului i, și că (z,w) este perechea de decisivitate libertariană a individului j. Dacă i preferă pe x lui y, atunci y este minimul perechii sale de decisivitate. Dacă, mai departe, i preferă pe y lui z și pe y lui w, atunci i are preferințe minmax 2. Pe baza acestor două tipuri de preferințe minmax se definesc două condiții libertariene: libertarianism non-minmax 1 1( )mmL și libertarianism non-minmax 2 ( 2mmL ). Cu acestea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
angajat full-time. x aspectele care îl privesc pe 1m sunt următoarele: xm1: 1m este angajat part-time; ym1: 1m este angajat full-time; zm1: 1m nu este angajat și wm1: 1m este angajat part-time. În cazul prezentat de Sen în (1983), 1m preferă pe x lui y, pe y lui z, pe z lui w și pe x lui w. Uitându-ne doar la x aspectele ce-l privesc pe 1m , acesta preferă să fie angajat part-time situației în care este angajat full-time
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
angajat part-time. În cazul prezentat de Sen în (1983), 1m preferă pe x lui y, pe y lui z, pe z lui w și pe x lui w. Uitându-ne doar la x aspectele ce-l privesc pe 1m , acesta preferă să fie angajat part-time situației în care este angajat full-time și preferă să fie angajat full-time situației în care nu este angajat deloc. Totuși, când trebuie să prefere între a nu fi angajat și a fi angajat part-time, 1m preferă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x lui y, pe y lui z, pe z lui w și pe x lui w. Uitându-ne doar la x aspectele ce-l privesc pe 1m , acesta preferă să fie angajat part-time situației în care este angajat full-time și preferă să fie angajat full-time situației în care nu este angajat deloc. Totuși, când trebuie să prefere între a nu fi angajat și a fi angajat part-time, 1m preferă să nu fie angajat. Preferința lui 1m pe x aspectele ce-l
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Uitându-ne doar la x aspectele ce-l privesc pe 1m , acesta preferă să fie angajat part-time situației în care este angajat full-time și preferă să fie angajat full-time situației în care nu este angajat deloc. Totuși, când trebuie să prefere între a nu fi angajat și a fi angajat part-time, 1m preferă să nu fie angajat. Preferința lui 1m pe x aspectele ce-l privesc este, în mod evident, ciclică. O persoană va avea o preferință libertariană minimal-rațională dacă va
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferă să fie angajat part-time situației în care este angajat full-time și preferă să fie angajat full-time situației în care nu este angajat deloc. Totuși, când trebuie să prefere între a nu fi angajat și a fi angajat part-time, 1m preferă să nu fie angajat. Preferința lui 1m pe x aspectele ce-l privesc este, în mod evident, ciclică. O persoană va avea o preferință libertariană minimal-rațională dacă va reuși să prezinte preferințe complete și neciclice pe x aspectele ce o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
întâi alternativele: x (1,0) - prude citește cartea și lewd nu o citește, y (0,1) - prude nu citește cartea și lewd o citește, și z (0,0) - prude nu citește cartea și lewd nu o citește. Presupunem că prude preferă pe z lui x și pe x lui y și că lewd preferă pe x lui y și pe y lui z. Prin condiția libertariană x și z sunt în sfera personală a lui prude, și prude preferă pe z
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y (0,1) - prude nu citește cartea și lewd o citește, și z (0,0) - prude nu citește cartea și lewd nu o citește. Presupunem că prude preferă pe z lui x și pe x lui y și că lewd preferă pe x lui y și pe y lui z. Prin condiția libertariană x și z sunt în sfera personală a lui prude, și prude preferă pe z lui x. La fel, prin condiția libertariană, y și z se află în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]