28,509 matches
-
în aceste comunități trebuie să se țină seama de următoarele aspecte: • Mulți turiști doresc să se recreeze, să participe la activități de recreere, sportive, de aventură și să învețe despre istoria, cultura, natura și viața sălbatică. În ultimul timp se remarcă o schimbare majoră în comportamentul turiștilor care sunt mult mai activi din punct de vedere fizic și psihic decât înainte. În acest sens zona dispune de oportunități pentru recreere în interiorul sau în afara parcului, pentru practicarea sporturilor de iarnă (la Borșa
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
învăța noi meserii/activități; Creșterea sentimentului pentru conservarea ariilor protejate și a comunităților locale. Protejarea moștenirii naturale și culturale se face prin: • Protecția proceselor ecologice, în special prin reducerea defrișării pădurilor; Conservarea biodiversității (incluzând specii și ecosisteme); un lucru de remarcat este iminenta dispariție a caprei negre datorată braconajului; Protejarea, conservarea și valorificarea resurselor culturale având în vedere că în zona de nord a parcului acestea s-au pierdut; Crearea de valoare economică și protejarea resurselor pe care localnicii nu le
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
gastrocnemian are o preponderență de fibre rapide, având capacitatea unor contracții puternice și rapide, de tipul celor utilizate în sărituri. Mușchiul solear însă are o predominență de fibre musculare lente, fiind foarte utilizat pentru activitatea musculară prelungită a piciorului. Trebuie remarcat faptul că deși prezența unui anumit tip de fibră musculară poate da informații suficiente despre viteza de contracție a mușchiului respectiv ea are o capacitate predictivă mică pentru aprecierea proprietăților metabolice ale acestuia. În acest sens există studii numeroase care
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
efortului fizic intens și de scurtă durată), prin procesul de fosforilare la nivel de substrat, în care energia provenită din degradarea diverselor substrate energetice (de exemplu glucoza) este utilizată direct pentru sinteza ATP din moleculele constituente (ADP și Pi). De remarcat în aceste condiții este activitatea adenilat kinazei (miokinaza, enzimă abundentă mai ales în mușchi și ficat) care convertește ADP rezultat din contracție în ATP și AMP. Deosebit de importantă pentru mușchi este relația ATP - creatinfosfat. Acesta din urmă se poate acumula
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
de glucide din dietă este mai mare). Ea crește dacă dieta conține multe lipide (7, 26). Pătrunderea glucozei în mușchi se realizează tot prin intermediul GLUT 4, care este exprimat în cantități crescute secundar probabil amplificării transcripției proteinei specifice. Este de remarcat însă faptul că mai întâi se constată o creștere a ARNm specific hexokinazei (26, 28). După eforturile fizice extrem de intense însoțite de distrucție musculară se constată o scădere marcată a toleranței la glucoză la care contribuie și nivelele serice crescute
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
2 (27) a constatat o creștere a cantității de grăsimi și o scădere concomitentă a glicogenului la obezii diabetici (Fig.5). Mai mult, la ambele grupe studiate s-au găsit corelații între lipidele intramiocitare și cele circulante. Este interesant de remarcat faptul că lipidele intramiocitare pot fi crescute independent de prezența obezității. Furouhi și colaboratorii (11) găsește la europeni (dar și la asiatici) o corelație negativă între cantitatea de lipide intramiocitare (cu valori între 2,5 și 5 mmol/Kg greutate
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
Găvănescul, Octavian Goga (Vorbeau azi-noapte două ape), Cincinat Pavelescu (Cântă greierul), Cezar T. Stoika, Sandu Tudor. Semnează proză N. Dunăreanu, Ion Dragu, Alexandru Bogdăneț, iar Olimpiu Constantinescu publică drama în versuri Adevărul învinge. Sectorul publicisticii este mai bine ilustrat. Se remarcă numele lui Theodor D. Speranția, Cezar Petrescu (Cărți pentru Basarabia), D. Caracostea (Ce spune Hasdeu despre „Miorița”), Radu Rosetti, Ștefan Berechet, Laura Scriban ș.a. Cezar T. Stoika tălmăcește din Lucrețiu. Revista inserează și câteva aforisme maioresciene, o poezie hazlie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287148_a_288477]
-
Popescu, devenit în acel an secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Funcția e stresantă și oarecum nepotrivită cu temperamentul „artist” al prozatorului, care încearcă să îi ajute, după puteri, pe solicitanți (scriitori, oameni de cultură etc.) și se remarcă printr-un comportament excentric. În 1971-1972 este, în cadrul Consiliului Culturii și Educației Socialiste, director adjunct al resortului Muzică, iar în 1972-1974 director general al Operei Române din București. Epuizat de solicitarea obligațiilor administrative, demisionează (după discuții tensionate care culminează cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
față de textul principal, performanțe de jonglerie în materie de atribuiri succesive sau alternative ale secvențelor unor naratori diferiți, exploatarea virtuților polifoniei, dezbaterii și dialogului, recursul la digresiune și la citat, real sau apocrif, la pastișă ș.a.m.d.). Au fost remarcate și afinități cu Urmuz, cu avangarda interbelică și cu literatura absurdului, Dumitru Micu opinând, de pildă, că proza lui S. conține „poate mai mult dadaism decât întreaga presă românească de avangardă”. Pe de altă parte, prozatorul e unul din primii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
admirată cu pasiune. Opera lui S. a avut, în anii ’70-’80 ai secolului trecut, un incontestabil sens antitotalitar, a subminat exigențele literaturii de comandă pe care încerca să o impună oficialitatea din epocă. Promotor al extremei modernități - s-au remarcat similitudini între scrierile sale și cele ale unor reprezentanți ai grupului francez OuLiPo, ca Raymond Queneau și Georges Perec -, precursor al textualismului, prin utilizarea unor procedări literare practicate ulterior de scriitori afirmați în anii ’80, S. e unul din deschizătorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
se reflectă și factori care țin de specificul factorului uman. Evidențierea dimensiunilor multiple ale potențialului uman, activitatea diferitelor grupuri ce Îl alcătuiesc, modalitatea constituirii acestora, implicarea omului ca ființă „totală“ În procesul de producție reprezintă elemente ce trebuie să se remarce În cadrul analizei. O problemă importantă cu efecte asupra productivității muncii o constituie optimizarea sistemului om-mașină-mediu, ce urmărește mai Întâi adaptarea omului la cerințele muncii, ceea ce presupune realizarea concordanței dintre om și profesiune. În al doilea rând, optimizarea relației om-mașină are
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
intrare disponibile. Presupunând că fiecare comparator are nevoie de o unitate de timp pentru a-și calcula valorile de ieșire, comparatoarele A și B furnizează valorile de ieșire la pasul 1. Valorile rezultate se pot vedea în figura 2(b). Remarcați că ambele comparatoare A și B furnizează valorile lor în același timp sau "în paralel." Acum, la timpul 1, comparatoarele C și D, dar nu și E au valorile de intrare disponibile. O unitate de timp mai târziu, la timpul
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
2(d) arată că acesta și produce valorile de ieșire la timpul 3. Aceste valori sunt conținute de conductoarele de ieșire ale rețelei b2 și b3, iar secvența de ieșire {2, 5, 6, 9} este acum completă. Este interesant de remarcat că dacă la intrare se aplică secvența {9, 6, 5, 2} vom obține la ieșire aceeași secvență ordonată crescător de sus în jos, adică {2, 5, 6, 9}. Acest aspect poate fi ilustrat edificator în figura 3 : Presupunând că fiecare
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
valorile minime de la intrare iar cea inferioară pe cele maxime. Spre exemplificare propun rețeaua din figura 4: Se poate observa că și rețeaua din figura 5 poate fi considerată o rețea de sortare bazată pe sortare prin inserție: Interesant de remarcat ar fi să arătăm că dacă vom insera un comparator oriunde într-o rețea de sortare, atunci rețeaua obținută nu va sorta corect orice secvență de intrare. Astfel pentru a întări această supoziție aplicăm rețelei din figura 2 la intrare
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
observată în prezentările anterioare se referă la posibilitatea adăugării unui comparator între conductoarele a și b, calculului adâncimii la care se află comparatorul precum și a valorilor noi pe care acesta le induce conductoarelor: Modul de implementare a semi-cleanerului poate fi remarcată prin utilizarea procedurii următoare, în care își fac apariția și procedurile de adăugare și sortare a comparatorilor: Algoritmul de sortare bitonică poate fi de asemenea pus în evidență prin secvența: Algoritmul de sortare prin interclasare în care este prezentă adăugarea
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
cultural expression”. Dacă, așa cum se observa În 1932, „Încă nu s-a integrat În istoria universală larga parte pe care o au amîndouă Americile”, nici la această oră lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Dar se impune a fi remarcat faptul că În Istoria Americii a apărut, În ultimul timp, un capitol ce se extinde treptat, dedicat imigranților. Așa, de pildă, Într-o asemenea Istorie se precizează că „in 1850 the United States had still been overwhelmingly agricultural, and many
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a oficialităților guvernamentale. De altfel, „exodul” către Lumea Nouă, de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului XX, depășea, din multe puncte de vedere, dimensiunile și semnificațiile obișnuite ale emigrării europene de pînă la acea dată. Așa cum s-a remarcat adeseori, „mișcarea migratorie europeană din secolul al XIX-lea către Statele Unite ale Americii a Început aproape imediat după Înfrîngerea lui Napoleon și restaurarea păcii În Europa, În anul 1815”. Între 1820 și 1975, au emigrat către America aproximativ 47 de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
considera că „emigrarea românească În Statele-Unite are loc cu Începere de pe la anul 1890, dacă trecem cu vederea cazuri izolate sau figuri romantice ca aceea a lui Pomuț, un fel de Garibaldi al nostru”. Recent, un specialist avizat al acestei teme remarca și el că „de la cele cîteva cazuri de emigrare a românilor din Transilvania, cunoscute după 1848-1849, sînt semnalate ceva mai multe În jurul anilor 1880-1885. Adevăratul debut al fenomenului pare a fi fost Însă pe la 1890-1894. În jurul anului 1900, deci chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au fost cei plecați din Transilvania, Bucovina și Banat, provincii aflate pînă la 1918 Între granițe străine. Aceștia erau, În imensa lor majoritate, țărani, adică oameni săraci și lipsiți de educație. Ei Își abandonau locurile unde se născuseră Întrucît, așa cum remarca ziarul America, din 18 februarie 1911, „mulți dintre noi [...] venim aici, În țări străine, [...] din pricina asupririlor ungurești”. Stăruind asupra acestui subiect, cineva atrăgea chiar atenția că „istoriografia problemei emigrării românilor În America are, totuși [...], lacune serioase. Astfel, cu toate că pentru cei mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ablațiunea inițiatică, necesară nu atît igienei exterioare, cît mai ales unei restructurări interioare. Începutul americanizării seamănă cu un mulaj fragil, a cărui coajă se sparge foarte ușor dacă nu e Întreținută de cel care a acceptat-o. Așa cum s-a remarcat adeseori, americanizarea nu este numai o politică de stat, ci și o dorință de „implicare” și de „abandonare” a imigrantului. O eventuală Împotrivire, chiar și circumstanțială, deci justificată În unele cazuri, este sortită eșecului. „Să cauți să reziști «americanizării» și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
afla În Canada (bucovineni și moldoveni), dar nici acestea nu dau semne de trăinicie. Risipiți prin diferite state și orașe, nu avem mai mult ca 4-5 mii de Români Încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război Mondial, cînd În presa românilor aflați În America au Început să apară articole intitulate: „Trebuie să devenim cetățeni americani?”, „Manifestația de americanizare din Warren, Ohio”, „Americanizarea În armată”, „Puterea asimilatoare a Americii”, „Noi și America”, „Ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cauza reticenței noastre. Un istoric care s-a ocupat, și nu tangențial, de emigrarea românilor În America se arăta convins că „cifrele privind românii emigrați anual sînt imposibil de stabilit cu exactitate”. Cu mulți ani mai Înainte, alți doi autori remarcau că „]n țări așa de Înaintate ca Statele Unite și Canada, cu tot soiul de statistici, studii etc., s-ar crede că numărul imigranților români sau al indivizilor emigrați din România, dar aparținînd altor națiuni, a fost stabilit cu toată exactitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
militari disponibilizați În urma reformei militare din anii ’46-1947: colonelul Arsenescu și căpitanul Toma Arnăuțoiu. După 1990, Nucșoara este descoperită (În special prin intermediul serialului de televiziune „Memorialul durerii” realizat de Lucia Hossu-Longin) ca un simbol al rezistenței anticomuniste. Dar, așa cum corect remarcă autoarea cărții, Aurora Liiceanu, „comuna Nucșoara și-a făcut treptat o imagine publică fără a se constitui, mai Întîi, Într-un obiect de cercetare care să răspundă la o Întrebare simplă: cum a fost posibil ca Într-o comună de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
autorităților. Astfel, programul partidului comunist de a crea În acest fel un „conflict de clasă” În rîndul comunității rurale a eșuat. Însă, Într-o societate În care puterea Încurajează delațiunea și arbitrariul, conflictul are alte căi de manifestare și - așa cum remarcă cei doi autori - acesta apare atunci cînd o „resursă insuficientă” este atribuită uneia dintre părți În detrimentul celeilalte. Resursele mult rîvnite sînt identificate de autorii cărții ca fiind pământul (În faza În care Încă este În proprietate privată), alimentele și slujbele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
conducerea de la Washington - nu atît pentru ramura executivă, care a arătat adesea că se poate acomoda cu unele Încălcări chiar grave ale drepturilor omului, cît pentru Congres. Obișnuiți cu o logică a Realpolitik-ului pe plan extern, conducătorii români, care, după cum remarcam anterior, subestimau importanța legislativului Într-un sistem ca acela american, nu puteau vedea În această preocupare pentru drepturile omului decît acțiunea unor grupuri de interese nefavorabile României. Pe măsură ce relațiile bilaterale s-au tensionat, iar luările de poziție din Congres au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]