29,398 matches
-
TIFF-ul din Sibiu, rulând la cinematograf cu zece, douăzeci de spectatori. Acest articol este un omagiu pentru Omul grizzly, un prinț blond care a iubit atât de mult animalele din sălbăticie, încât a sfârșit ca hrană pentru ele. Un destin incredibil, conturat de Werner Herzog, care și-a adăugat în portofoliu încă un personaj aflat la limita dintre geniu și nebunie. Veronica Niculescu Neînarmat, în sălbăticie Documentarul Grizzly Man este povestea unui naturalist amator, un aventurier care a trăit neînarmat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
lui Cristos și instituită de acesta sub formă organică de "societate perfectă"54 reclama în "mod legitim independența față de puterea civilă și dreptul de a emite legi și îndemna credincioșii către acele sectoare ale vieții sociale care au tangență cu destinul etern al omului"55. Schimbările aduse de modernitate au făcut ca Biserica să se confrunte cu idei și curente de idei diferite, transformări sociale (cu statul de tip modern), fapt ce a condus la regândirea și repoziționarea acesteia din toate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Orizont închis, Al. Zub Principatele române în raporturile politice internaționale, Leonid Boicu Politica Statelor Unite fată de Turcia între anii 1943 și 1952. De la neimplicare la alianță Emanuel, Plopeanu Propagandă și politică externă românească în secolul XX, Paul Nistor Putere și destin, Sol Shulman Romania post 1989, Catherine, Durandin & Zoe, Petre Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec Bun de tipar: 2013 • Apărut: 2013 • Format 16,5 × 23,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
eroul este victima ospitalității vrăjitoarei, care abuzând de oaspete, îl preschimbă prin artificii, seducții și vrăji printr-o metamorfoză degradantă, trecere de la umanitate la animalitate, sinonimă cu închisoarea. Această transformare alienantă nu face decât să-l închidă pe erou în destinul său, ea îl sortește, dincolo de alterare, morții (eroul preschimbat în animal ar trebui să sfârșească în oala gazdei). Ambivalența scenei de ospitalitate este aici evidențiată prin această alterare a subiectului care căzând sub vraja gazdei descoperă că ospitalitatea poate însemna
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
zu voller, reichter Lebenstunde,/ Und mir ist, als konnt' es wo auf Erden/ Niemals, niemals wieder winter werden. Poeții au evocat întotdeauna Itaca, cu nostalgia potrivită (să ne gândim doar la Jean-Paul Hameury sau la Raymond Farina)221. Fără îndoială destinul Itacăi s-a schimbat mult cu Goethe când Werther a crezut că găsește în ea idila homerică, înainte de a-l abadona pe Homer pentru Ossian, schimbare fatală. Itaca cea albastră, Itaca cea stâncoasă, aceea care termină odiseea minții, cu mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Leandru sau o reluare a iconografiei Sfântului Cristof). Focul de pe țărm devine metafora unui alt foc capabil să lumineze spiritul. Luminând țărmul, Clarice își răscumpără propria greșeală printr-o dragoste atât de mare încât strălucirea ei rispește obscuritatea tragicului destin al lui Iulian. Focul lui Clarice trimite la atributele Sfintei Clara, Clara din Assise, care era sfânta invocată de la începutul celei de a doua jumătăți a secolului al XIII-lea, de către bolnavii de ochi, pentru a vedea limpede. Claire, cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
exemplu, când se spune că sfântul Iulian merge în ajutorul Templierilor, deși se cunosc luptele îndârjite între Templieri și Ospitalieri)346, ca și în ansamblul acestei povești despre un sfânt catolic care se poartă ca un Oedip orb. La ironia destinului personajului face ecou ironia istoriei care nu ezită să alieze mentalitatea superstițioasă și pulsiunea ucigașă, verosimilul și neverosimilul, realismul și delirul fantasmatic (fantasma ar veni din mentalitatea religioasă superstițioasă a unei epoci revolute, deschisă supranaturalului și care se hrănește și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
secretul celuilalt, provocând o răsturnare de situație în casa acestuia, dar a cărui anchetă se poate dovedi a fi și o strategie care îi permite să evite propriul secret. Or, secretul celuilalt se descoperă legat, în mod straniu, de propriul destin, adică este rizom, comunicare subterană între secrete. Secretul unuia, în oglindă simetric cu secretul celuilalt, îi dezvăluie fețele multiple. Legăturile care leagă pe detectiv și pe criminal în aceeași culpabilitate sau același secret, invitatul și gazda sa sunt progresiv dezvăluiți
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o casă se dovedește prin multe semne, chiar dacă el rămâne invizibil" gesturile acestuia sunt de asemenea straniu de elocvente. În timpul ultimei scene, acesta bate la ușă, după ce a așteptat, de trei ori, "greu și încet", așa cum bate de trei ori destinul tragic, pentru a solicita o ultimă ospitalitate căreia i se răspunde prin: "Intrați domnule", prime cuvinte care îl numesc pe invitat: "Am înțeles atunci că o mână, poate, pentru cine știe să o observe, să reflecte emoțiile la fel de bine ca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care vrea să-și păstreze secretul?"638 Concluzii Când dorința de ospitalitate se confundă cu dorința de literatură Pentru că actul de lectură este în mod fundamental un act de ospitalitate pe care textele însăși l-au descris din plin, arătând destinul rezervat acestui cuvânt străin, sub forma primirii volumului, pe care îl lăsăm să intre nu fără curioasă nerăbdare în casă și în bibliotecă și căruia îi vom consacra, nu numai o grijă particulară, dar și un anumit număr de ore
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
atâta ceață încât mergeai împresurat de umbre", (*trad. rom. cit., p. 71). 396 Shoshana Felman, op. cit. 397 *Trad. rom. cit., p. 77 (nota trad.). 398 Războaiele din Orient împotriva sarazinilor au fost și ele foarte ucigătoare. Imagine a religiei militante, destinele epice ale cavalerilor credinței sunt obiectul unor critici aspre din partea lui Flaubert. 399 Shoshana Felman, op. cit., p. 54. 400 Vitraliul este o figură de ospitalitate: el se dovedește a fi ospitalier pentru sânge, scris, legendă. 401 Gerard Lehmann, La Légende
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de a primi un oaspete străin. 648 Vezi Alain Montandon, Le roman en Europe au XVIIIe siècle, PUF, 1999, 536 p. 649 În prefața sa la traducerea din Oroonoko de Mrs Behn. 650 Ospitalitate de limbaj care caracterizează, după Schleiermacher, destinul germanilor pentru traducere de vreme ce ei nu-și pot dezvolta limba decât "prin contactele cele mai diverse cu străinul". 651 Daniel Corrado îl citează pe Lamiel după care jurnalul este "prințul cel bun" ("Ospitalitate internă", în Le Livre de l'hospitalité
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
apariții în calitate de lider al palestinienilor (în 1974), Yasser Arafat în plenul Adunării Generale ONU a declarat: "Am venit în fața dumneavoastră având într-o mână mitralieră, iar în cealaltă mână o ramură de măslin. Va rog să luați decizii înțelepte pentru destinul poporului palestinian, ca să nu îmi cadă din mână simbolul păcii și, astfel, să rămân numai cu mitralieră".652 La 10 noiembrie 1975, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția 3379(XXX)653 prin care se condamnau toate formele de discriminare
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
care le pot oferi, după caz, ocazia unei formări intelectuale în străinătate sau șansa unor poziții în cadrul birocrației românești. În nici un moment, cei care aparțin acestui ultim cerc nu pot aspira să dețină gradul de influență al celor care conduc destinele Junimii. Este vorba de o dinamică socială care explică și nuanțele ce apar între variantele de discurs conservator pe care le pun în pagină junimiștii ortodocși, pe de o parte, și Eminescu, ca expresie a unui junimism iconoclast și heterodox
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
și să organizeze societatea, recurgând la violența purificatoare, va fi prelucrată de marxism și de leninism, succesiv. Revoluția socială este inimaginabilă în absența unui partid care să se definească ca un corp sudat, devotat ideilor și pregătit pentru sacrificiul final. Destinul lui Blanqui se intersectează cu profetul religiei seculare ce va oferi muncitorimii catehismul științific. Sinteza ce îi aduce împreună pe Marx și pe Blan qui se impune în contextul unei Europe intelec tuale seduse de radicalismul unor Bakunin sau Proud
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
care preocupă spiritul conservator. Al doilea motiv, ca să cer o descentralizare și administrativă și comunală, a fost că numai descentralizarea permite cetățeanului a face acea experiență de care are nevoie ca să poată lua în mână, pe o treaptă mai înaltă, destinele țării sale. Al treilea motiv, pentru care am cerut descentralizarea, este pentru că nu voim ca libertatea de alegeri să fie la discrețiunea guvernului și, de multe ori, ceea ce este și mai trist, la discrețiunea agenților subalterni, chiar în contra voinței guvernului
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Consfătuirea de la Moscova din noiembrie 1957 A.S. STÂKALIN, Apropierea sovieto-iugoslavă (1954 - vara anului 1956) și situația politică din Ungaria Dorin DOBRINCU, Un „23 august invers”? Tentativa de readucere a României în Axă (toamna 1944 - primăvara 1945) Din istoria exilului românesc Destinul unui exilat: Mihail Dim. Sturdza - de la Ministerul de Externe francez la „Europa Liberă”. Interviu realizat, transcris și editat de Armand GOȘU Lavinia STAN, Activitatea culturară a exilului românesc la Paris (1945-1956). Organizații. Publicații Gheorghe I. FLORESCU, Românii în Statele Unite și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a acordat importanță acestei apariții editoriale. Tot însemnări și recenzii cu tentă oportunistă se publicau și în Revista Institutului Social Banat-Crișana, unde Aurel Bugariu recenza sau prezenta pe: I.V. Stalin; Mitiță Constantinescu - Continentul URSS; Miron Constantinescu - Cauzele răscoalei lui Horia; Destinul omenirii și criminalii de război. Deosebit de important este articolul lui A. Boldur - directorul Institutului de Istorie Națională din Iași (evacuat anterior la Zlatna/Alba Iulia) - care anunța studiile ulterioare tot mai înclinate spre marxism și sovietici: Problema relațiilor științifice-istorice româno-ruse
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru ele în activitatea creatoare care se desfășoară la noi în țară”. Abordând problema raporturilor dintre țările socialiste, liderul sovietic declară fără echivoc că acestea trebuie să pornească de la „independența deplină în stabilirea liniei lor politice și răspunderea colectivă pentru destinele socialismului mondial”, iar colaborarea lor tovărășească să se bazeze pe egalitatea în drepturi. Comunicatul comun dat publicității (partea sovietică nu a putut fi convinsă să accepte adoptarea unei Declarații comune în genul celei semnate în noiembrie 1976, cu ocazia vizitei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
scurt timp posibilități de reglementare pașnică a problemelor apărute în spiritul toleranței, umanismului și respectării dreptului omului”. în aceeași zi, Congresul deputaților poporului a adresat un apel poporului României, în care se subliniază că, “în acest moment de cotitură pentru destinele României, cel de-al doilea Congres al deputaților poporului al URSS își declară sprijinul ferm pentru cauza justă a poporului român. Cetățenii României sunt încredințați de sentimentele tradiționale de prietenie și bună vecinătate, reconfirmându-se dorința sinceră de colaborare strânsă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
opiniei publice românești. Este vorba despre posibilitatea unei intervenții militare în România a statelor Tratatului de la Varșovia în sprijinul FSN. Așa cum se precizează în Declarația M.A.E. al URSS, „potrivit aprecierilor comune ale statelor aliate, poporul român a luat destinele țării în propriile mâini și, în pofida rezistenței înverșunate a forțelor totalitarismului, acesta va reuși să repurteze victoria în lupta pentru libertate și democrație. Tocmai luând în considerare acest lucru există înțelegerea cu privire la dorința de a se evita vreun fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
României în Axă, s-a dovedit o himeră. Abrevieri utilizate AMR - Arhivele Militare Române ANIC - Arhivele Naționale Istorice Centrale ASRI - Arhivele Serviciului Român de Informații DJAN - Direcția Județeană a Arhivelor Naționale GARF - Gosudardvennâi Arhiv Rossiiskoi Federații DIN ISTORIA EXILULUI ROMÂNESC Destinul unui exilat: Mihail Dim. Sturdza De la Ministerul de Externe francez la Europa Liberă Interviu realizat, transcris și editat de Armand GOȘU M-am născut la București, în 1934, unde locuia familia mamei mele, o familie socotită de viță veche și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trăite de evrei se reflectă prin înregistrarea graduală a înrădăcinării fricii, a conștientizării situației terifiante și a amplorii Holocaustului. Partea a treia a volumului se ocupă de factorul extern în derularea Holocaustului din România. Cele trei studii familiarizează cititorul cu destinul evreilor români în Europa ocupată de naziști, reacții și percepții ale Ișuvului (comunitatea evreiască din Palestina pe când teritoriul respectiv se afla sub control britanic) și ale diplomaților francezi (Carol Iancu, Situația evreilor din România în perioada regimului antonescian reflectată în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ciudată care otrăvește atmosfera și o va otrăvi până când totul nu va fi spus cu voce tare, scris la lumina zilei, ca într-un cataclism colectiv care să pună capăt unei respirații gâtuite de păcat și de crimă” (p. 371). Destinul Monicăi Lovinescu ar fi fost cu siguranță altul dacă nu ar fi fost nevoită să aleagă calea exilului, când în 1948, la Paris, solicită azil politic în condițiile în care în România se instaurase regimul „democrației populare” după abdicarea regelui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
metodele ei constituie o ramură relativ recentă a studiilor noastre de antropologie culturală și istorie. Indiferent de tinerețea disciplinei, interesul viu al cercetătorilor s-a reflectat în elaborarea unui număr de lucrări, care au abordat temele rezistenței în fața comunismului, deportării, destinului unor minorități, evocării vieții din trecut în oglinda realității diverse și a obiceiurilor generatoare de stabilitate, destrămate sub acțiunea corozivă a împrejurărilor vitrege. Aceleiași direcții i se integrează noul volum apărut la Brașov, în tentativa de sondare a trecutului recent
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]