31,086 matches
-
ar fi revărsat provocînd o inundație de proporții care ar fi afectat serios localitatea. Bogdan Petriceicu Hasdeu a pus bazele unei asociații de sprijin și a făcut numeroase demersururi pe lîngă guvernul României privind efectuarea unor cercetări subacvatice pe fundul lacului Craiovița în căutarea legendarei cetăți. Dacă ipotetica Nedeie Crăiască n-a fost descoperită pînă astăzi, marea revărsare a Jiului, din acea perioadă, pare să se confirme. Două puternice familii: Basarabii și Craioveștii vor domina, pentru câteva secole, destinul orașului. O
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
din Baia Mare, peștera are o dezvoltare de aproape 3.800 metri (în anul 2009). Rezervația mixtă „Ineu - Lala”, 2.568 hectare, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice (cascade, lacuri glaciare) și elemente ale florei și faunei caracteristice acestor munți: tisa, zâmbrul și cocoșul de mesteacăn. Alte rezervații: Reportaje
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
Valea Lungă, ce trece prin calcare eocene și formează Cheile Baciului, o vale cu versanți asimetrici (partea nordică este stâncoasa și abruptă, cu roci fosilifere, drept care a fost declară rezervație naturală, iar partea sudică este ocupată de Pădurea Hoia). Un mic lac natural, nu prea adânc, se află în amonte de Cheile Baciului, la marginea pădurii. Câteva izvoare cu debit mare și apă potabilă izvorăsc la marginea de nord a pădurii, în Valea Lungă. Dealurile Hoia (506 m) și Sf. Pavel sunt cele
Pădurea Hoia () [Corola-website/Science/305675_a_307004]
-
Călătoria a fost scurtă durată. Rănit într-un atac, Speke a fost repatriat. El s-a înrolat voluntar pentru războiul din Crimeea și a comandat un regiment turc. În anul 1858, va deveni primul european care a poposit pe malurile Lacului Victoria și îi va da numele reginei de atunci a Mării Britanii. Descoperind râul Kagera în 1861 și sursa Nilului Alb în 1862, Speke a dezlegat misterul izvoarelor Nilului, care i-a preocupat pe cercetătorii Continentului Negru ani îndelungați
John Hanning Speke () [Corola-website/Science/305687_a_307016]
-
River, Bare Creek (Kanada), Battle Creek, Bear Creek, Belanger Creek, Birch Creek, Boggy Creek, Boxelder Creek, Brightwater Creek, Canoe River, Carrot River, Churchill River, Cooke Creek, Cottonwood Creek, Cutarm Creek, Denniel Creek, Dillon River, Dore River, Douglas River, Fond du Lac River, Frenchman River, Geikie River, Gibson Creek, Haultain River, Inverness Creek, Ironspring Creek, Jewel Creek, Jumping Deer Creek, Lanigan Creek, Lightning Creek, Lilian River, Lodge Creek, Long Creek, Lyons Creek, Macfarlane River, Magnusson Creek, McDonald Creek, Middle Creek, Moose Jaw
Listă de fluvii din Canada () [Corola-website/Science/305676_a_307005]
-
Uniunea Sovietică care a aprobat o investiție de circa o treime din costul barajului Aswan. Sute de tehnicieni sovietici au luat parte la această construcție. Construcția începe la 1 ianuarie 1960 și a fost completată în 1970. Barajul Aswan, numit Lacul Nasser în onoarea lui Nasser, a produs putere electrică de 2.1 gigawati. Aswanul nu a fost unicul rezultat al acestei relații dintre Egipt și U.R.S.S. Sub influența sovietică, Nasser a introdus în Egipt sistemul de economie socialist. Nasser
Gamal Abdel Nasser () [Corola-website/Science/305693_a_307022]
-
În perioada 1932-1935, prof. Ludovic Mrazek a fost președinte al Academiei Române. Este autorul a peste 100 de lucrări științifice, susținând de asemenea conferințe în numeroase domenii: minele de aur din România, clasificarea flisului românesc, depozitele de sulf din România, originea lacurilor sărate, originea loessului, exploatările miniere din România etc. Ludovic Mrazek a încetat din viață la 9 iunie 1944 în București.
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
baraje de arocamente din Europa. Centrala electrică subterană de la Gura Apei are o putere de 335 MW. După ieșirea Râului Mare din munți, cursul acestuia prin Țara Hațegului a fost regularizat, fiind realizate mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în apropierea localităților Ostrov, Sânpetru și Sântămăria Orlea. Amenajarea hidroenergetică Râu Mare-Retezat a fost una dintre marile lucrări hidroenergetice realizate în România în perioada regimului comunist. Centrul acestuia a fost colonia Brazi, situată chiar la ieșirea Râului
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
fusul orar fusul orar al Moscovei (MSK/MSD). Diferența față de meridianul 0 (UTC) este de +3 ore (MSK)/+4 ore (MSD). Sunt 172 de râuri sau fluvii pe teritoriul republicii. Cele mai importante sunt: În republică sunt aproximativ 130 de lacuri. Munții acoperă aproximativ 80% din teritoriul republicii. Muntele Elbrus, cel mai înalt munte din Europa, se află la granița dintre Karaciai-Cerchesia și Kabardino-Balkaria. În republică se găsesc zăcăminte de aur, cărbune, argilă și altele. În conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, populația
Karaciai-Cerchezia () [Corola-website/Science/305716_a_307045]
-
Azore, Portugalia. În secolul al XIX-lea orașul a primit mulți imigranți din alte părți ale lumii, în special germani, italieni și polonezi. Marea majoritate a populației este de origine europeană. Orașul este situat pe malul estic al Rio Guaiba (Lacul Guaiba), în locul în care cinci râuri converg pentru a forma Lagoa dos Patos (Laguna Rațelor), un lagună mare de apă dulce, navigabilă. Această joncțiune a devenit un important port, precum și un centru industrial și comercial al Braziliei. Portul din Porto
Porto Alegre () [Corola-website/Science/305739_a_307068]
-
sunt de asemenea importante, mai ales în Novo Hamburgo, din regiunea metropolitană Porto Alegre. Orașul a primit rangul de Global City „gama -” din partea "Globalization and World Cities Study Group & Network" (GaWC). Porto Alegre are o linie de coastă lungă la Lacul Guaiba, și topografia sa este punctată de 40 de dealuri. În lac există un labirint de insule vizavi de oraș care creează un arhipelag ce găzduiește un ecosistem unic. În zona orașului se găsesc 28% din flora nativă din Rio
Porto Alegre () [Corola-website/Science/305739_a_307068]
-
Porto Alegre. Orașul a primit rangul de Global City „gama -” din partea "Globalization and World Cities Study Group & Network" (GaWC). Porto Alegre are o linie de coastă lungă la Lacul Guaiba, și topografia sa este punctată de 40 de dealuri. În lac există un labirint de insule vizavi de oraș care creează un arhipelag ce găzduiește un ecosistem unic. În zona orașului se găsesc 28% din flora nativă din Rio Grande do Sul, cu 9288 de specii. Printre acestea, există mulți copaci
Porto Alegre () [Corola-website/Science/305739_a_307068]
-
Ada Kaleh (din limba turcă "Ada Kale", însemnând "Insula Fortăreață") a fost o insulă pe Dunăre, acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I. Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și avea o dimensiune de circa 1,7km lungime și circa 500m lățime. Era populată de circa 600 de turci. era
Insula Ada Kaleh () [Corola-website/Science/305754_a_307083]
-
anii 1789 și 1791. Uitată la Congresul de pace de la Berlin (1878), insula Ada-Kaleh a rămas posesiune turcă aflată sub ocupație austro-ungară până în anul 1918/1920, când a devenit teritoriu românesc. Majoritatea populației insulei era de origine turcă. Înaintea creării lacului de acumulare de la Porțile de Fier, principalele obiective istorice de pe insulă au fost demolate. Încercarea reclădirii lor în aval pe insula Șimian în anii următori, a fost însă fară succes, majoritatea locuitorilor preferând să se mute în alte regiuni ale
Insula Ada Kaleh () [Corola-website/Science/305754_a_307083]
-
primei expediții a lui Teodor Negoiță în Antarctica, atunci când vântul le-a izbit elicopterul de pământ. Negoiță și-a exprimat dorința de a efectua cercetări pe dealurile Larsemann, cu scopul de a face prelevări de probe din soluri și din lacuri, de a realiza teste medicale, studii de poluare și schimbări climatice. De asemenea, îl interesează prelevarea de microorganisme și fragmente de meteoriți din gheață. Dr. Negoiță s-a declarat dezamăgit de lipsa fondurilor pentru organizarea acestor expediții. Costul total de
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
sunt cuprinse între 800 și 900 mm. Principalele râuri care străbat zona sunt Crasna, Almașul și Agrijul, având afluenți pâraie cu debit scăzut, alimentate de izvoare, zapezi și ploi, cu regim de scurgere permanent sau semipermanent. Caracteristică zonei este inexistentă lacurilor naturale. Arealul Munților Meseș adăpostește o gamă variată de animale sălbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte) specii de plante din floră (arbori, arbuști, ierburi, flori) spontană a nordului Apusenilor. Mamifere cu specii: lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
obișnuit la marginea zonei calcaroase. Temperatura izvoarelor, chiar în timpul verii este destul de coborâtă, ajungând până la 4-6 °C la 2000 m. Numai cursul superior al Streiului străbate zona montană și se numește râul Petros, părăsind munții în zona localității Baru Mare. Lacurile naturale au origine glaciară și nivală. Munții Șureanu oferă condiții favorabile dezvoltării unor grupări vegetale caracterizate printr-o mare varietate floristică. Se pot diferenția mai multe etaje de vegetație care se succed pe verticala muntelui. "Etajul alpin", reprezentat prin pajiști
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Daucus carota), floare de nu-ma-uita(Myosotis palustris), ciucuraș(Adenostyles alliariae), stirigoaie(Veratrum album), mușchi(Minium punctatum), pufulița(Epilobium mutans), sovar de munte(Poa trivialis). "Apele curgatoare" constituie mediu prielnic pentru mana de apă(Glyceria aquatica), șovar(Sparganium erectum), floarea de lac(Ranunculus repens), sânziene de apă(Galium palustre). În etajul alpin pot fi văzute nenumărate păsări, așa cum sunt: ciocârlia urecheată (Eremophila alpestris), pasărea omătului (Plectrophenax nivalis), fâsa de munte (Anthus spinolleta), pietrarul (Oenanthe oenanthe), brumărița (Prunella collaris) și mierla de piatră
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
a Carpaților Orientali. Forma lor dreptunghiulară este orientată de la NE spre SV. Suprafața este de 700 Km². Din punct de vedere administrativ se așează pe teritoriul județelor Covasna și Bacău. Partea nordică este delimitată de valea pârâului Uz, respectiv de lacul de acumulare Poiana Uzului, care despart de Munții Ciucului. Hotarele estice sunt delimitate de cursul râului Trotuș. Perimetrul sud-estic îl constituie râul Oituz, despărțind de Munții Vrancei. Partea sudică de leagă direct de munții Brețcului prin Pasul Oituz, iar în
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
cărbune. Apele de suprafață aparțin a două colectoare principale: râulului Trotuș în E și râulului Olt în V. Râul Uz: este cel mai mare afluent din dreapta Râulului Trotuș, care izvorăște din Munții Ciucului, având o lungime de 45 km. Alimentează lacul de acumulare Poiana Uzului și se varsă în Trotuș. Etimologia cuvântului provine de la poporul turcic al Uzilor de la sfârșitul migrației popoarelor, care s-au adăpostit ceva timp pe această vale. Mai târziu aceștia s-au asimilat cu secuii din zona
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
30 km amonte de stațiunea Voineasa. Reprezintă principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a râului Lotru. Circa 25% din debitul regularizat provine din aportul Lotrului care are un debit mediu multianual la Vidra de aproximativ 4,5 m³/sec. În lacul principal Vidra sunt captate și alte râuri prin sistemul de aducțiuni și captări secundare, ce cuprinde 81 de captări grupate în trei ramuri distincte: În sistemul de derivații secundare se integrează stațiile de pompare Petrimanu, Jidoaia și Lotru-Aval, la care
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
derivații secundare se integrează stațiile de pompare Petrimanu, Jidoaia și Lotru-Aval, la care se adaugă captarea gravitațională Galbenu și captările ce debușează direct în aducțiunea principala, Mănăileasa și Rudăreasa. Captarea apelor din rețeaua de aducțiuni secundare sud este realizată de către lacul Petrimanu, barajul de 50 m înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 1,8 mil m3. Trei grupuri de pompare (P=10,5 MW, Q=4,66 m³/sec și Hnet=174 m) pompează apă în
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 1,8 mil m3. Trei grupuri de pompare (P=10,5 MW, Q=4,66 m³/sec și Hnet=174 m) pompează apă în galeria sud-gravitațională ce debușează în lacul Vidra la Vidruța. La 6 km în amonte de barajul Petrimanu se gaseste captarea gravitațională Galbenu, creată pe cel mai important afluent al Lotrului-Latorita, în aval de confluenta cu pârâul Galbenu. Un baraj de 60 m înălțime în dublu arc
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
aval de confluenta cu pârâul Galbenu. Un baraj de 60 m înălțime în dublu arc, din beton, realizează un volum util de 1,8 mil m³. De la priză de apă a barajului apă se scurge gravitațional pe galerie subterană spre lacul Vidra (se întâlnește cu apă pompata de stația de pompe Petrimanu în galeria sud-gravitațională). Stația de pompe Jidoaia este situată pe pârâul Voineșița colectând apele din ramură Nord gravitațională, barajul de 50 m înălțime în dublu arc, din beton, realizând
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 0,3 mil m³. Două grupuri de pompare (P=10,5 MW, Q=4,66 m³/sec și Hnet=193 m) pompează apă în galeria nord-gravitațională ce debușează în lacul Vidra la Goata. Apele afluenților Lotrului din aval de barajul Vidra sunt colectate în lacul stației de pompare Lotru-Aval, barajul de 42 m înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 0,675 mil m³. Două grupuri
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]