27,930 matches
-
că prude preferă pe z lui x și pe x lui y și că lewd preferă pe x lui y și pe y lui z. Prin condiția libertariană x și z sunt în sfera personală a lui prude, și prude preferă pe z lui x. La fel, prin condiția libertariană, y și z se află în sfera personală a lui lewd, iar lewd preferă pe y lui z. Să împărțim acum pe x aspecte : prude preferă în sfera sa personală pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui z. Prin condiția libertariană x și z sunt în sfera personală a lui prude, și prude preferă pe z lui x. La fel, prin condiția libertariană, y și z se află în sfera personală a lui lewd, iar lewd preferă pe y lui z. Să împărțim acum pe x aspecte : prude preferă în sfera sa personală pe 0 lui 1, iar lewd preferă în sfera sa personală pe 1 lui 0; în sfera publică (adică în ceea ce privește alternativele care nu se
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a lui prude, și prude preferă pe z lui x. La fel, prin condiția libertariană, y și z se află în sfera personală a lui lewd, iar lewd preferă pe y lui z. Să împărțim acum pe x aspecte : prude preferă în sfera sa personală pe 0 lui 1, iar lewd preferă în sfera sa personală pe 1 lui 0; în sfera publică (adică în ceea ce privește alternativele care nu se află în sfera personală a nimănui) prude preferă pe 1 lui 0
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fel, prin condiția libertariană, y și z se află în sfera personală a lui lewd, iar lewd preferă pe y lui z. Să împărțim acum pe x aspecte : prude preferă în sfera sa personală pe 0 lui 1, iar lewd preferă în sfera sa personală pe 1 lui 0; în sfera publică (adică în ceea ce privește alternativele care nu se află în sfera personală a nimănui) prude preferă pe 1 lui 0 și lewd pe 0 lui 1. Așadar, mai întâi, prude preferă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe x aspecte : prude preferă în sfera sa personală pe 0 lui 1, iar lewd preferă în sfera sa personală pe 1 lui 0; în sfera publică (adică în ceea ce privește alternativele care nu se află în sfera personală a nimănui) prude preferă pe 1 lui 0 și lewd pe 0 lui 1. Așadar, mai întâi, prude preferă 0 lui 1 apoi, pe 1 lui 0 și invers, lewd preferă mai întâi pe 1 lui 0, apoi, pe 0 lui 1. Acesta este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferă în sfera sa personală pe 1 lui 0; în sfera publică (adică în ceea ce privește alternativele care nu se află în sfera personală a nimănui) prude preferă pe 1 lui 0 și lewd pe 0 lui 1. Așadar, mai întâi, prude preferă 0 lui 1 apoi, pe 1 lui 0 și invers, lewd preferă mai întâi pe 1 lui 0, apoi, pe 0 lui 1. Acesta este motivul inconsistenței dintre condiția libertariană, cea Pareto și raționalitatea socială atunci când domeniul funcției de preferință
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
adică în ceea ce privește alternativele care nu se află în sfera personală a nimănui) prude preferă pe 1 lui 0 și lewd pe 0 lui 1. Așadar, mai întâi, prude preferă 0 lui 1 apoi, pe 1 lui 0 și invers, lewd preferă mai întâi pe 1 lui 0, apoi, pe 0 lui 1. Acesta este motivul inconsistenței dintre condiția libertariană, cea Pareto și raționalitatea socială atunci când domeniul funcției de preferință este nerestricționat. Pentru a elimina această problemă, propun condiționarea criteriului paretian de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferință este nerestricționat. Pentru a elimina această problemă, propun condiționarea criteriului paretian de categoria preferințelor disjunct-monotone. Acestea sunt preferințe care mențin pe întreg profilul de preferință același raport între x aspecte . În cazul anterior discutat, prude și lewd fie pot prefera 0 lui 1, fie invers, niciodată însă ambele<footnote Aceasta pentru că ar însemna că odată preferă să lectureze cartea, în vreme ce altă dată preferă să nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe z deasupra lui x, prude preferă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Acestea sunt preferințe care mențin pe întreg profilul de preferință același raport între x aspecte . În cazul anterior discutat, prude și lewd fie pot prefera 0 lui 1, fie invers, niciodată însă ambele<footnote Aceasta pentru că ar însemna că odată preferă să lectureze cartea, în vreme ce altă dată preferă să nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe z deasupra lui x, prude preferă, în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
profilul de preferință același raport între x aspecte . În cazul anterior discutat, prude și lewd fie pot prefera 0 lui 1, fie invers, niciodată însă ambele<footnote Aceasta pentru că ar însemna că odată preferă să lectureze cartea, în vreme ce altă dată preferă să nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe z deasupra lui x, prude preferă, în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prefera 0 lui 1, fie invers, niciodată însă ambele<footnote Aceasta pentru că ar însemna că odată preferă să lectureze cartea, în vreme ce altă dată preferă să nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe z deasupra lui x, prude preferă, în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La fel, ierarhizând pe y deasupra lui x, lewd preferă, în sfera sa personală, să lectureze cartea. Totuși
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cartea, în vreme ce altă dată preferă să nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe z deasupra lui x, prude preferă, în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La fel, ierarhizând pe y deasupra lui x, lewd preferă, în sfera sa personală, să lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să nu o citească. footnote>. Caracterul de monotonie este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
clar: ierarhizând pe z deasupra lui x, prude preferă, în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La fel, ierarhizând pe y deasupra lui x, lewd preferă, în sfera sa personală, să lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să nu o citească. footnote>. Caracterul de monotonie este dat de faptul că se permit doar preferințele care au același sens pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La fel, ierarhizând pe y deasupra lui x, lewd preferă, în sfera sa personală, să lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să nu o citească. footnote>. Caracterul de monotonie este dat de faptul că se permit doar preferințele care au același sens pe x aspecte . Cum acestea pot fi fie crescătoare, fie descrescătoare, avem și caracterul de disjuncție. Aceste preferințe sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x aspecte . Cum acestea pot fi fie crescătoare, fie descrescătoare, avem și caracterul de disjuncție. Aceste preferințe sunt diferite de preferințele libertariene minimal raționale deoarece tranzitivitatea nu cere monotonie. Acest aspect este clar în următorul exemplu: presupunem că avem 0 preferat lui 1, preferat lui 0,5. Tranzitivitatea este satisfăcută în vreme ce monotonia nu. Dacă impunem criteriului Pareto să transforme în preferință socială doar acele profiluri care sunt disjunct-monotone și a) să le ignore pe celelalte, transformând în preferințe sociale doar decisivitățile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acestea pot fi fie crescătoare, fie descrescătoare, avem și caracterul de disjuncție. Aceste preferințe sunt diferite de preferințele libertariene minimal raționale deoarece tranzitivitatea nu cere monotonie. Acest aspect este clar în următorul exemplu: presupunem că avem 0 preferat lui 1, preferat lui 0,5. Tranzitivitatea este satisfăcută în vreme ce monotonia nu. Dacă impunem criteriului Pareto să transforme în preferință socială doar acele profiluri care sunt disjunct-monotone și a) să le ignore pe celelalte, transformând în preferințe sociale doar decisivitățile libertariene; b) să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe care doresc să-l formulez. Voi începe cu exemplul prude vs. lewd. După cum se poate observa, în acest caz, fiecare individ are preferințe stricte în privința comportamentelor celuilalt. Dacă gândim comportamentele celorlalți ca părți ale unor alternative ce pot fi preferate social (asumpția standard în TAS) și dacă acordăm indivizilor dreptul de a determina preferința socială între anumite alternative, care îi privesc doar pe ei (condiția libertariană), atunci, dacă observăm totuși că indivizii nu sunt indiferenți în ceea ce privește perechile pe care ceilalți
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
reale ale celuilalt, sfârșim în paradox. 6.1.2.* Restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe [d.6.1.2.1*]: Domeniul universal restricționat prin preferințe liberale slabe ( ) FU : Dacă un individ este decisiv asupra unei perechi (x,y) și preferă strict pe x lui y, atunci ceilalți trebuie să prefere slab pe x lui y. [t.6.1.2.1*]: Domeniul universal restricționat prin preferințe liberale slabe implică restricțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980), Craven (1980). Demonstrație
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
domeniului universal la preferințe liberale slabe [d.6.1.2.1*]: Domeniul universal restricționat prin preferințe liberale slabe ( ) FU : Dacă un individ este decisiv asupra unei perechi (x,y) și preferă strict pe x lui y, atunci ceilalți trebuie să prefere slab pe x lui y. [t.6.1.2.1*]: Domeniul universal restricționat prin preferințe liberale slabe implică restricțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980), Craven (1980). Demonstrație [t.6.1.2.1*]. Constă în a arăta că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acea alternativă și care conține o alternativă care se află în perechea de decisivitate a celuilalt individ. [d.6.1.3.3*]: Libertarianism non-minmax 1 ( 1mmL ): Condiția libertariană acordă decisivitate doar pe perechile care conțin acele alternative care nu sunt preferate minmax. Capitolul 6* 131 [d.6.1.3.4*]: Libertarianism non-minmax 2 ( 2mmL ): Condiția libertariană acordă decisivitate doar pe perechile care conțin acele alternative care nu sunt preferate minmax, în cazul celorlalte inversează preferința exprimată în acestea. [t.6.1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acordă decisivitate doar pe perechile care conțin acele alternative care nu sunt preferate minmax. Capitolul 6* 131 [d.6.1.3.4*]: Libertarianism non-minmax 2 ( 2mmL ): Condiția libertariană acordă decisivitate doar pe perechile care conțin acele alternative care nu sunt preferate minmax, în cazul celorlalte inversează preferința exprimată în acestea. [t.6.1.3.1]: Există o funcție de decizie socială care satisface U, P și 1mmL , 2mmL . Demonstrație [t.6.1.3.1*]. Se face pornind de la observația că alternativa care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
numărul indivizilor. [d.6.1.4.4*]: Preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale dacă, și numai dacă, oricare ar fi j i≠ , și oricare ar fi 2n ≥ x aspectele. [d.6.1.4.5*] Condiția Pmr: Dacă toți indivizii preferă pe x lui y și dacă toți indivizii au preferințe libertariene minimal-raționale pe x aspectele care îi privesc, atunci x este preferat social lui y. [t.6.1.4.1*]: Există o FDS definită pe U, care îndeplinește L și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i≠ , și oricare ar fi 2n ≥ x aspectele. [d.6.1.4.5*] Condiția Pmr: Dacă toți indivizii preferă pe x lui y și dacă toți indivizii au preferințe libertariene minimal-raționale pe x aspectele care îi privesc, atunci x este preferat social lui y. [t.6.1.4.1*]: Există o FDS definită pe U, care îndeplinește L și Pmr,. Demonstrație [t.6.1.4.1*]. Pentru a demonstra teorema, trebuie arătat că soluția prin alterarea condiției Pareto prin preferințe libertariene
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a , raportându-ne la ierarhia lui i: 2 3i i ia Pa , adică 1 0iP , apoi în j-variante pentru 1 4( , )iD a a raportându-ne la ierarhia lui j: adică 1 0jP . Din acestea, este evident că fiecare muncitor preferă să fie angajat mai degrabă decât să nu fie angajat. Dreptul la muncă al fiecăruia ar trebui respectat. Totuși, prin procedura Pareto nu vom putea găsi consistența necesară generării unei mulțimi de alegere socială nevidă. În [e.2.4.5
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferință individuală este libertariană disjunct-monotonă dacă, și numai dacă, oricare ar fi x aspectele codificate cu (0, 0.1, 0.2,...,1,...,n), atunci indică preferința pentru o cantitate (de ceva) mai degrabă mai mare decât mai mică; i.e. este preferat ori mai mult, mai degrabă decât mai puțin, ori mai puțin, mai degrabă decât mai mult. [o.6.1.5.1*] Proprietatea Pldm este o condiție mai puternică decât tranzitivitatea - o implică, dar nu este implicată de aceasta: e.g. prin
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]