31,086 matches
-
Două grupuri de pompare (P=10,5 MW, Q=4,66 m³/sec și Hnet=193 m) pompează apă în galeria nord-gravitațională ce debușează în lacul Vidra la Goata. Apele afluenților Lotrului din aval de barajul Vidra sunt colectate în lacul stației de pompare Lotru-Aval, barajul de 42 m înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 0,675 mil m³. Două grupuri de pompare (P=4 MW, Q=1 m³/sec și Hnet=318 m) pompează apă
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
42 m înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 0,675 mil m³. Două grupuri de pompare (P=4 MW, Q=1 m³/sec și Hnet=318 m) pompează apă în galeria nord-gravitațională ce debușează în lacul Vidra la Goata. Lacul de acumulare are următoarele caracteristici: este de tip baraj de anrocamente cu nucleu de argilă. Principalele caracteristici ale barajului sunt următoarele: Este amplasat în versantul stâng, fiind alcătuit dintr-un deversor cu nivel liber, continuat cu
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
dublu arc, din beton, realizând un volum util de 0,675 mil m³. Două grupuri de pompare (P=4 MW, Q=1 m³/sec și Hnet=318 m) pompează apă în galeria nord-gravitațională ce debușează în lacul Vidra la Goata. Lacul de acumulare are următoarele caracteristici: este de tip baraj de anrocamente cu nucleu de argilă. Principalele caracteristici ale barajului sunt următoarele: Este amplasat în versantul stâng, fiind alcătuit dintr-un deversor cu nivel liber, continuat cu o galerie subterană cu
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
mdM). Golirea de fund s-a executat în versantul stâng și are următoarele elemente constructive: Corpul barajului a fost etanșat cu nucleu de argilă. Priză de apă, în formă de pâlnie, amplasată pe versantul drept, servește la conducerea apelor din lacul Vidra în aducțiunea principala. Închiderea aducțiunii se realizează cu ajutorul a doua vane: o vâna plana și una batardou. Vanele sunt acționate dintr-un puț umed, cu diametrul d=6,60 m, prin mecanismele de manevră, amplasate în casa vanelor. Priză
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
Cele care se scurg spre vest — Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea Cetății, Valea Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel. Poiana Brașov este drenată de mănunchiul de afluenți ai Văii Poienii. Pe această vale este situat un lac de baraj artificial folosit pentru agrement. Pâraiele din nordul Munților Postăvarul se varsă în canalul Timiș - Ghimbășel care traversează orașul Brașov. Pâraiele afluente Timișului și cele care coboară din Masivul Postăvarul spre Poiana Brașov își au obârșiile în jurul altitudinii de
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
dimineața și prin nori cumulus care, uneori, dau precipitații abundente după-amiază. In partea lor superioară se înregistrează precipitații abundente (peste 1200 mm anual). Versanții nordici prezintă temperaturi ale solului și aerului moderate. Apele de suprafață sînt reprezentate prin rîuri și lacul de baraj al Colibiței care va alimenta cu apă orașul Bistrița și hidrocentrala electrică de pe Valea Bistriței. Un aspect specific al hidronimiei Munților Bîrgău îl constituie faptul că unele ape curgătoare poartă nume determinate de anumite caractere fizico-geografice. Circa 12
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
resurse de export. America a abandonat foarte repede agricultura de subzistență. Încă din secolul XIX, agricultura americană a devenit puternic specializată pe renumitele centuri - centura laptelui în nord.est, centura porumbului asociată cu cea a creșterii porcinelor în zona Marilor Lacuri, centura bumbacului precum și creșterea cornutelor mari în Sud. În nord-vest, creșterea animalelor este asociată cu cea a exploatării forestiere. La vest de Missouri începe centura grâului. Având ca punct de plecare agricultura, SUA a devenit prima putere economică axată pe
Economia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/306317_a_307646]
-
format depresiuni de facies petrografic, ca depresiunea Găinești, pe Suha Mică (pe șisturi argiloase și marne bituminoase oligocene), depresiunile Pipirig, cea de pe Ozana și de pe Hangu, pe Bistrița (pe marnocalcarele cretacic-superioare de Hangu), aceasta din urmă acoperită acum de apele lacului de acumulare Izvorul Muntelui. În aceleași roci au fost modelate și înșeuări destul de joase, care au permis amenajarea traversărilor, ca Petru-Vodă (la 900 m). De regulă între sectoarele mai largi râurile trec prin scurte defilee, pe care le-au săpat
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
mai largi râurile trec prin scurte defilee, pe care le-au săpat în roci mai dure, așa cum sunt cele două defilee ale Bistriței de la Izvorul Muntelui și de la Straja, în gresia eocena de Tărcau, primul servind și construcției barajului pentru lacul de acumulare al hidrocentralei „Stejarul”. Orografic se prezintă că o culme principala (vestică) mai înaltă, cu o asimetrie generală între flancul vestic (înclinare de 19-20 grade) și flancul estic (14-15 grade). "Culmea principala" este lungă de aproximativ 70 km, fiind
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
provocând dificultăți materiale importante în întreținerea și exploatarea drumurilor (în special a șoselei Bicaz - Largu). Versanții poartă amprenta modelarii periglaciare, în special prin solifluxiuni, iar în prezent alunecările au o amploare deosebită: în Depresiunea Pipirig, regiunea Ostra-Plutonița, versantul stâng al Lacului Izvorul Muntelui, bazinul superior la pâraielor Cracăul Negru și Cuejdiu. Rețeaua hidrografica aparține râului Siret, care colectează apele râurilor Moldova și Bistrița. Direcția generală a rețelei hidrografice este NNV-SSE. Cursurile de apă sunt: Climă acestor munți se apropie înspre nord
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
de poveste. Codrii de Argint sunt situați pe teritoriul comunei Agapia lângă sediul Ocolului Silvic Văratec, reprezentând un arboret de mesteacăn având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani, fiind o rezervație de tip mixt, forestiera și peisagistica. Lacul Cuejdel este situat în arealul comunei Gârcina, lângă Piatră Neamț, s-a format în urma unor alunecări de teren succesive pe cursul pârâului Cuiejdel la baza Culmii Munticelu. Este cel mai mare lac de baraj natural din țară. În aval de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
o rezervație de tip mixt, forestiera și peisagistica. Lacul Cuejdel este situat în arealul comunei Gârcina, lângă Piatră Neamț, s-a format în urma unor alunecări de teren succesive pe cursul pârâului Cuiejdel la baza Culmii Munticelu. Este cel mai mare lac de baraj natural din țară. În aval de lac mai există patru lacuri mici. Aici s-a creat un microclimat specific și o vegetație caracteristică mediului lacustru. Se poate accesa cu mașina prin Crăcăoani sau pe jos peste cumpănă apelor
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Cuejdel este situat în arealul comunei Gârcina, lângă Piatră Neamț, s-a format în urma unor alunecări de teren succesive pe cursul pârâului Cuiejdel la baza Culmii Munticelu. Este cel mai mare lac de baraj natural din țară. În aval de lac mai există patru lacuri mici. Aici s-a creat un microclimat specific și o vegetație caracteristică mediului lacustru. Se poate accesa cu mașina prin Crăcăoani sau pe jos peste cumpănă apelor, din valea Cuiejdiului prin comună Gârcina. Rezervatia forestiera Pângărați
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
arealul comunei Gârcina, lângă Piatră Neamț, s-a format în urma unor alunecări de teren succesive pe cursul pârâului Cuiejdel la baza Culmii Munticelu. Este cel mai mare lac de baraj natural din țară. În aval de lac mai există patru lacuri mici. Aici s-a creat un microclimat specific și o vegetație caracteristică mediului lacustru. Se poate accesa cu mașina prin Crăcăoani sau pe jos peste cumpănă apelor, din valea Cuiejdiului prin comună Gârcina. Rezervatia forestiera Pângărați se află pe versantul
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
km în amonte în amonte de satul Negulești din Comuna Piatra Șoimului, pe cursul superior al pârâului Iapa . De-a lungul timpului pârâul Iapa a săpat valea astfel încât aceasta este formată dintr-o alternanță de de defilee și sectoare depresionare. "Lacul Veselaru" - Este un lac aflat pe o treaptă de alunecare formată în anul 1940, situat în satul Luminiș din Comuna Piatra Șoimului, pe versanții din dreapta pârâului Iapa. Are o suprafață de 0.35 ha. "Cascadele Tocila 1 și 2" - Pârâul
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
amonte de satul Negulești din Comuna Piatra Șoimului, pe cursul superior al pârâului Iapa . De-a lungul timpului pârâul Iapa a săpat valea astfel încât aceasta este formată dintr-o alternanță de de defilee și sectoare depresionare. "Lacul Veselaru" - Este un lac aflat pe o treaptă de alunecare formată în anul 1940, situat în satul Luminiș din Comuna Piatra Șoimului, pe versanții din dreapta pârâului Iapa. Are o suprafață de 0.35 ha. "Cascadele Tocila 1 și 2" - Pârâul Tocila are 2 cascade
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Tocila are 2 cascade, una este situată chiar în apropierea drumului axial al văii Iapa, la 1 km aproximativ în amonte de capătul satului Negulești, iar cealaltă se află pe același versant, mai sus în amonte. "Zona Stogul de Piatră": "Lacul Boiereasca" - După unele surse numit Modârzău, se află în comuna Zemeș pe dealul împădurit în formă de șea dintre vârfurile Runcu și Jghiab, numit Modârzău - ce face hotarul între satele Solonț și Zemeș. Lângă luciul apei se află un complex
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
După unele surse numit Modârzău, se află în comuna Zemeș pe dealul împădurit în formă de șea dintre vârfurile Runcu și Jghiab, numit Modârzău - ce face hotarul între satele Solonț și Zemeș. Lângă luciul apei se află un complex turistic. "Lacul Asău" - Este un lac format pe o treaptă de alunecare, situat în partea sud-estică a Prelucii Tâlharului pe prelungirea întinsă spre Trotuș a dealulului Muncelu - Piciorul Ciungii Popii (interfluviu situat între pârîul Chicera și cel al Ciungilor), în apropiere de
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Modârzău, se află în comuna Zemeș pe dealul împădurit în formă de șea dintre vârfurile Runcu și Jghiab, numit Modârzău - ce face hotarul între satele Solonț și Zemeș. Lângă luciul apei se află un complex turistic. "Lacul Asău" - Este un lac format pe o treaptă de alunecare, situat în partea sud-estică a Prelucii Tâlharului pe prelungirea întinsă spre Trotuș a dealulului Muncelu - Piciorul Ciungii Popii (interfluviu situat între pârîul Chicera și cel al Ciungilor), în apropiere de satul Asău. "Lacul Goioasa
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
un lac format pe o treaptă de alunecare, situat în partea sud-estică a Prelucii Tâlharului pe prelungirea întinsă spre Trotuș a dealulului Muncelu - Piciorul Ciungii Popii (interfluviu situat între pârîul Chicera și cel al Ciungilor), în apropiere de satul Asău. "Lacul Goioasa" - Este situat pe versantul sud-estic al Muntelui Muncelu (1268 m, aflat în partea sud-estică a Prelucii Tâlharului), s-a format în urma unei alunecări produse pe fața sudică a acestuia după cutremurul din 1977. "Cascada din Apa Asău" - Este situată
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
acestuia după cutremurul din 1977. "Cascada din Apa Asău" - Este situată pe un mic afluent al Asăului, fiind vizibilă în perioadele mai umede ale anului. Se observă la 1 km de la ieșirea din Asău ca o "săritoare" în două trepte. "Lacurile de la Stirigoi" - Sunt în număr de 3 și se află lângă Mănăstirea Stirigoi. Sunt lacuri similare, formate pe trepte de alunecare. "Valea Pârâului Lespezilor" - Pârâul Lespezi are ca emisar Izvorul Alb, care se varsă în Asău. Valea sa este suport
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
al Asăului, fiind vizibilă în perioadele mai umede ale anului. Se observă la 1 km de la ieșirea din Asău ca o "săritoare" în două trepte. "Lacurile de la Stirigoi" - Sunt în număr de 3 și se află lângă Mănăstirea Stirigoi. Sunt lacuri similare, formate pe trepte de alunecare. "Valea Pârâului Lespezilor" - Pârâul Lespezi are ca emisar Izvorul Alb, care se varsă în Asău. Valea sa este suport pentru drumul terasat pentru transport petrolier care ajunge la Bolătău. Pe cursul său se găsesc
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
și debitului lor bogat. În viitorul apropiat, în peisajul văilor din Suhard va apare o suită de microhidrocentrale, care vor alimenta cabanele turistice, cantoanele silvice, viitoarele puncte turistice și chiar unele localități. În cadrul Masivului Suhard se întîlnesc și cîteva mici lacuri nivale (formate în depresiunile create prin acțiunea de tasare a zăpezii); ele se găsesc la sud de vîrful Fărăoane, sub vîrful Icoana și la vest de vîrful Omu. Cel mai interesant, de formă ovoidală, este cel situat sub vîrful Icoana
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
(pronunțat ) ori, alternativ, Mexico-, (în limba Nahuatl semnificând "Mexico printre cactuși de piatră") a fost capitala statului, apoi a Imperiului Aztec între 1325 și 1521, fiind construit pe o insulă și pe extensiile acesteia din lacul endoreic Texcoco, care este astăzi parte a Districtului Federal, arie federală din centrul Mexicului. În timpul maximei sale înfloriri, Tenochtitlan a fost unul dintre cele mai mari orașe ale lumii, cu o populație de peste 200.000 de locuitori. Orașul a fost
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]
-
în Imperiu. Orașul a fost distrus de către conchistadorii spanioli în anul 1521. Capitala Mexicului de azi, Mexico City, a fost construit pe ruinele fostei capitale a Imperiului aztec și în decursul secolelor care au urmat, cea mai mare parte a lacului Texcoco a fost treptat secată. Conform uneia din legende, aztecii ar fi fost o populație nomadă care ar fi locuit într-un loc numit Aztlan, a cărui localizare este astăzi subiectul unor discuții foarte aprinse, situat undeva la nord, est
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]