27,810 matches
-
de la art. 1 alin. (1) și (2) referitoare la menținerea aceluiași cuantum al salariilor de bază, sporurilor și al celorlalte elemente ale salariului ca cel din decembrie 2014. De asemenea, tot prin Legea nr. 71/2015 sau prin reglementări ulterioare legiuitorul a mai instituit și alte excepții de la regula menținerii aceluiași cuantum al salariilor de bază, sporurilor și al celorlalte elemente ale salariului ca cel din decembrie 2014, după cum urmează: - art. 1 alin. (5^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului
DECIZIE nr. 242 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272903_a_274232]
-
1 alin. (5), (5^1), (5^2), (5^4), (5^5), (5^6), (6), (7), (7^1) și alin. (11) prevăd excepții de la această regulă. Cu privire la aceste excepții, Curtea reține că acestea se referă la anumite categorii profesionale pentru care legiuitorul a considerat oportună acordarea de creșteri salariale, fiind instituite în considerarea statutului acestora, având așadar o justificare obiectivă și rezonabilă, deoarece legiuitorul are libertatea de a reglementa atât salarizarea în sistemul public, cât și creșteri salariale pentru o anumită categorie
DECIZIE nr. 242 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272903_a_274232]
-
de la această regulă. Cu privire la aceste excepții, Curtea reține că acestea se referă la anumite categorii profesionale pentru care legiuitorul a considerat oportună acordarea de creșteri salariale, fiind instituite în considerarea statutului acestora, având așadar o justificare obiectivă și rezonabilă, deoarece legiuitorul are libertatea de a reglementa atât salarizarea în sistemul public, cât și creșteri salariale pentru o anumită categorie de personal plătit din fonduri publice, evident cu respectarea prevederilor Constituției. 18. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, art. 16 din Constituție "vizează
DECIZIE nr. 242 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272903_a_274232]
-
pentru situații diferite (a se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 19. Ținând cont de această jurisprudență, Curtea constată, pe de-o parte, că legiuitorul este liber să stabilească reguli și excepții referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar, pe de ală parte, că personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și
DECIZIE nr. 242 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272903_a_274232]
-
și în cauza de față. 19. Distinct de cele menționate, Curtea nu poate reține nici critica de neconstituționalitate a art. 1 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 . Astfel cum rezultă din Expunerea de motive la Legea nr. 164/2014 , legiuitorul, având în vedere că reglementările anterioare s-au dovedit ineficiente și nici nu au permis o reală verificare a existenței drepturilor pentru care se solicitau despăgubiri, a considerat necesar ca noul act normativ să stabilească o serie de măsuri care
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]
-
și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare, iar intervenția unui act normativ nou nu este de natură să creeze discriminări. Ca atare, dispozițiile de lege criticate reprezintă opțiunea legiuitorului, prin care acesta nu refuză plata despăgubirilor stabilite conform Legii nr. 9/1998 și Legii nr. 290/2003 , ci doar stabilește anumite măsuri pentru finalizarea procesului de despăgubire. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]
-
partea a III-a a Legii-cadru nr. 330/2009 s-a prevăzut necesitatea adoptării unui nou proiect de lege, care să continue procesul de reformare a sistemului public de salarizare și ierarhizare. Prin urmare, reglementând un nou sistem de salarizare, legiuitorul a urmărit în același timp garantarea cuantumului salariilor, așa cum era acesta înainte de intrarea în vigoare a legii, sens în care au fost prevăzute dispoziții derogatorii, precum cele reglementate de art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 , astfel încât reîncadrarea
DECIZIE nr. 201 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272923_a_274252]
-
claselor de salarizare prevăzuți în Legea-cadru nr. 284/2010 , art. 1 din Legea nr. 285/2010 prevăzând însă majorarea cuantumului brut al drepturilor salariale cu 15%, raportat la cuantumul avut în luna octombrie 2010. Această dispoziție relevă aceeași intenție a legiuitorului, exprimată și prin art. 7 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009 , de a nu diminua cuantumul salariilor unor categorii de personal ca urmare a reîncadrării potrivit criteriilor stabilite de Legea-cadru nr. 284/2010 . 25. De altfel, analizând pe calea
DECIZIE nr. 201 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272923_a_274252]
-
priori dispozițiile Legii-cadru nr. 284/2010 , Curtea Constituțională a precizat prin Decizia nr. 1.658 din 28 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011, că "există o obligație pozitivă în sarcina legiuitorului ca, în momentul aplicării prezentei legi în privința determinării valorii salariului/soldei/ indemnizației brute, indiferent de coeficientul de ierarhizare aplicabil diverselor categorii de personal plătit din fonduri publice, salariul/solda/indemnizația brută a acestora să fie la un nivel cel puțin
DECIZIE nr. 201 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272923_a_274252]
-
acestora să fie la un nivel cel puțin aplicabil egal lunii iunie 2010". Astfel, "pentru ca la momentul aplicării prezentei legi în privința determinării valorii salariului/soldei/indemnizației brute acestea din urmă să nu cunoască o scădere sub nivelul din iunie 2010, legiuitorul trebuie să stabilească o valoare de referință adecvată, superioară celei prevăzute în momentul de față prin art. 10 alin. (4) din lege". 26. Prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea
DECIZIE nr. 201 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272923_a_274252]
-
luna decembrie 2013, iar pentru anul 2015, art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 dispun menținerea acelorași drepturi la nivelul acordat în luna decembrie 2014. 29. Sintetizând, Curtea reține că, deși după anul 2010 legiuitorul și-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparență și previzibilitate în materia salarizării, în fapt, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat
DECIZIE nr. 201 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272923_a_274252]
-
anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din anul precedent. Astfel, în prezent, stabilirea acestor drepturi este un proces dificil, care nu corespunde intențiilor pe care legiuitorul le-a avut atunci când a conceput sistemul unic de salarizare și care face greu de înțeles principiile avute în vedere în reglementarea drepturilor anumitor categorii socioprofesionale. O astfel de situație este și cea reglementată de dispozițiile art. 5 alin. (3
DECIZIE nr. 201 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272923_a_274252]
-
treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010, chiar dacă, potrivit dispozițiilor Legii-cadru nr. 284/2010 , salarizarea funcționarilor publici nu se mai realizează în prezent pe trepte. 30. Referitor la critica de neconstituționalitate ce vizează diferența de tratament juridic pe care legiuitorul o stabilește între funcționarii publici, din punctul de vedere al salarizării, în raport cu modul de ocupare a unei funcții publice, Curtea reține că art. 56 din Legea nr. 188/1999 prevede următoarele modalități de ocupare a funcției publice: promovare, transfer, redistribuire
DECIZIE nr. 201 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272923_a_274252]
-
mostrelor biologice" din cuprinsul art. 336 alin. (1) din Codul penal nu se realizează o dezincriminare a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, fapta respectivă rămânând incriminată chiar și în lipsa unei intervenții din partea legiuitorului după pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 732/2014 . Singura consecință produsă prin absența intervenției legiuitorului rezidă în faptul că stabilirea îmbibației alcoolice nu se mai face pe baza valorii pe care o are alcoolemia la momentul prelevării mostrelor biologice, ci
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
dezincriminare a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, fapta respectivă rămânând incriminată chiar și în lipsa unei intervenții din partea legiuitorului după pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 732/2014 . Singura consecință produsă prin absența intervenției legiuitorului rezidă în faptul că stabilirea îmbibației alcoolice nu se mai face pe baza valorii pe care o are alcoolemia la momentul prelevării mostrelor biologice, ci în funcție de valoarea alcoolemiei din timpul conducerii vehiculului pe drumurile publice. 2.2. Într-o a
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
decis că sintagma "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională, întrucât "lipsește de previzibilitate norma de incriminare, în condițiile în care principiul respectării legilor și cel al legalității incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale. Elementul material al laturii obiective a infracțiunii reglementate de art. 336 alin. (1) din
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
noiembrie 2015, dispozițiile invocate mai sus, în măsura în care exercitarea funcției de verificare a legalității netrimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcției de judecată, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 5 noiembrie 2015, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. (7) Judecata se realizează de către instanță, în complete legal constituite. ... Articolul 4 Prezumția de nevinovăție (1) Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă. ... (2) După administrarea
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
DE URGENȚĂ nr. 6 din 11 martie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016, ar fi trebuit să se suspende de drept, și să-și înceteze efectele juridice începând cu data de 29 aprilie 2016, dacă legiuitorul nu ar fi intervenit, prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 6 din 11 martie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016, pentru modificarea prevederilor atacate. (1^1) Pentru realizarea activităților prevăzute la art. 138 alin. (1) lit.
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 4 iulie 2015, în măsura în care nerespectarea termenului "cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive" atrage incidența art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. (2) Judecătorul de drepturi și libertăți fixează termen pentru soluționarea propunerii de prelungire a arestării preventive înainte de expirarea măsurii. Ziua și ora stabilite se comunică procurorului, care are obligația de a asigura prezența
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
din Codul de procedură penală, care nu permite și contestarea luării măsurii asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanța de judecată, a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 27 mai 2016, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. (7) Contestația nu suspendă executarea și se soluționează, în ședință publică, prin încheiere motivată, cu citarea părților, în termen de 5 zile de la înregistrarea acesteia. Participarea procurorului este obligatorie. ... (8) După rămânerea definitivă
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
în intervalul 27 ianuarie 2016-12 martie 2016, dispozițiile invocate mai sus, prin împiedicarea accesului la justiție în cazul soluțiilor de renunțare la urmărirea penală, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice în data de 13 martie 2016, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. (7) În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: ... 1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă; 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
în intervalul 27 ianuarie 2016-12 martie 2016, dispozițiile invocate mai sus, prin împiedicarea accesului la justiție în cazul soluțiilor de renunțare la urmărirea penală, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice în data de 13 martie 2016, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. (7^1) În cazul în care, ulterior sesizării judecătorului de cameră preliminară, procurorul ierarhic superior admite plângerea și dispune infirmarea soluției atacate, plângerea va fi respinsă ca rămasă fără obiect. Cheltuielile judiciare avansate
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
kilic hakki) și se vorbea despre faptul că un teritoriu aparținea sultanului și a fost cucerit de acesta. În ceea ce privește Valahia, termenul de cucerire se folosește dup 1462, însă nu există o unanimitate în cronici. Această apare după vremea lui Suleyman Legiuitorul. Când vine vorba de Moldova, anul 1538 reprezintă un moment de cotitură, în contestul în care Suleyman avea dreptul să hotareasca asupra destinului Moldovei. În cronistica românească, mai ales după Dimitrie Cantemir, se fac anumite diferențieri între Moldova și Valahia
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
nu puteți participa la protest, puteți să vă alăturați mișcării solidare de luni purtând haine negre și discutând cu colegele și colegii, și folosind pe facebook #blackprotest #czarnyprotest</a> <a href="https://www.facebook.com/hashtag/czarnyponiedzialek">#czarnyponiedzialek</a>!</p> Legiuitorii polonezi au înaintat un proiect de lege care interzice aproape complet avortul. Partidul de la putere, PiS, s-a angajat să interzică prin lege întreruperea sarcinii în aproape toate circumstanțele și să introducă pentru o pedeapsă maximă de cinci ani de
Solidaritate cu femeile din Polonia – miting în București împotriva interzicerii avortului () [Corola-website/Science/296113_a_297442]
-
social-politică a orașului s-a animat. După căderea comunismului și recâștigarea libertăților de exprimare, în oraș s-au constituit filiale locale ale principalelor forțe politice ale țării. Primăria exercită autoritatea administrativă pe plan local, cu Consiliul Local pe post de legiuitor autohton. Consiliul Local are în componență 19 membri, care se întâlnesc lunar pentru a discuta problemele orașului. Primarul și membrii Consiliului Local se aleg de populație prin vot direct, din patru în patru ani. În Marghita există Judecătorie, Parchet, Poliție
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]