27,930 matches
-
decât mai puțin, ori mai puțin, mai degrabă decât mai mult. [o.6.1.5.1*] Proprietatea Pldm este o condiție mai puternică decât tranzitivitatea - o implică, dar nu este implicată de aceasta: e.g. prin: a) 0.5 1P se preferă, mai degrabă, mai puțin decât mai mult; prin b) 1 0P se preferă, mai degrabă mai mult decât mai puțin; prin tranzitivitate c) 0.5 0P se preferă, contrar lui a), mai degrabă mai mult decât mai puțin. Relația este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1.5.1*] Proprietatea Pldm este o condiție mai puternică decât tranzitivitatea - o implică, dar nu este implicată de aceasta: e.g. prin: a) 0.5 1P se preferă, mai degrabă, mai puțin decât mai mult; prin b) 1 0P se preferă, mai degrabă mai mult decât mai puțin; prin tranzitivitate c) 0.5 0P se preferă, contrar lui a), mai degrabă mai mult decât mai puțin. Relația este clar tranzitivă, dar nu este libertariană disjunct-monotonă. Pe de altă parte, ori de câte ori monotonia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu este implicată de aceasta: e.g. prin: a) 0.5 1P se preferă, mai degrabă, mai puțin decât mai mult; prin b) 1 0P se preferă, mai degrabă mai mult decât mai puțin; prin tranzitivitate c) 0.5 0P se preferă, contrar lui a), mai degrabă mai mult decât mai puțin. Relația este clar tranzitivă, dar nu este libertariană disjunct-monotonă. Pe de altă parte, ori de câte ori monotonia este respectată, este îndeplinită și tranzitivitatea. Argumentul meu este că ori de câte ori preferințele indivizilor nu îndeplinesc
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decisivitate libertariană o x variantă câștigă, atunci, dacă aceasta pierde în mulțimea de alegere a procedurii Pareto, singurul motiv este că preferința este intruzivă. footnote> [d.6.1.5.2*]: Condiția Pareto amendată prin preferințe libertariene disjunctmonotone (Pam): x este preferat social lui y dacă, și numai dacă, toți indivizii preferă pe x lui y și toți indivizii au preferințe libertariene disjunct-monotone. [t.6.1.5.1*]: Există o FDS care îndeplinește condițiile U, *L și Pam. Demonstrație [t.6.1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în mulțimea de alegere a procedurii Pareto, singurul motiv este că preferința este intruzivă. footnote> [d.6.1.5.2*]: Condiția Pareto amendată prin preferințe libertariene disjunctmonotone (Pam): x este preferat social lui y dacă, și numai dacă, toți indivizii preferă pe x lui y și toți indivizii au preferințe libertariene disjunct-monotone. [t.6.1.5.1*]: Există o FDS care îndeplinește condițiile U, *L și Pam. Demonstrație [t.6.1.5.1*]. Arătăm că, în toate cazurile în care se
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anterior pentru fiecare dintre acestea. Adunați numărul care exprimă gradul tendinței pozitive pe care acțiunea o prezintă și numărul care exprimă gradul tendinței pozitive” [Bentham, 1781, 2000, p. 32]. Mai clar, această idee este exprimată în felul următor: x este preferat social lui y, dacă și numai dacă suma utilităților în x este mai mare decât suma utilităților în y. De aici, se derivă neutralitatea față de alternative potrivit căreia: a) singura informație relevantă în alegerea unei alternative este cea despre utilitățile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
avem nevoie de o mașină de spălat (s), un frigider (f) și o mașină de cusut (c). Din premisa excludabilității mutuale nu putem alege decât unul dintre aceste aparate. Comparăm (f,s), (s,c) și (f,c). Dacă găsim că preferăm f lui s și s lui c, dar pe c lui f, ne vom găsi în imposibilitatea de a selecta una dintre alternative fiindcă fiecare este dominată de o alta. Rolul tranzitivității este acela de a împiedica apariția unor astfel
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru toate profilurile de preferință logic posibile. b) Independența față de alternativele irelevante a fost una dintre cele mai contestate condiții impuse de Arrow. În limbaj natural, ea spune că dacă ne aflăm într-o situație de alegere, atunci când trebuie să preferăm pe submulțimi de câte două alternative, singura informație care trebuie să aibă importanță în ierarhizarea alternativelor una față de cealaltă este cea provenită de la cele două alternative comparate. Pentru a argumenta în favoarea acestei condiții se folosesc câteva exemple în care ea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiții se folosesc câteva exemple în care ea pare intuitivă. Reiau exemplul lui Miroiu (2006): „Să presupunem că suntem la un restaurant și vrem să comandăm o ciorbă. Ospătarul îmi spune: avem ciorbă de legume și ciorbă de perișoare. Eu prefer între acestea ciorba de legume, și aleg în consecință. Dar după un minut ospătarul revine, își cere scuze și îmi spune că bucătarul a pregătit și ciorbă de burtă. Ah, zic eu, atunci comand ciorbă de perișoare!” [Miroiu, 2006, p.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de bunăstare socială invariantă la informația provenită din alte perechi decât cele comparate. c) Condiția Pareto slabă este, alături de tranzitivitatea preferinței sociale, una dintre condițiile care par greu de respins. Pare intuitiv că, dacă într-un grup toți membrii acestuia preferă o alternativă x unei alternative y, preferința socială să fie aceeași cu preferința tuturor membrilor grupului. Foarte mulți autori găsesc că este imposibil de argumentat împotriva unei alegeri unanime. Spre exemplu, Buchanan și Tullock (1962) și-au fundamentat întreaga teorie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințelor, drepturile alienabile ar avea domeniul restricționat. Interpretarea este interesantă, însă, în varianta drepturilor inalienabile care mă interesează în această lucrare (cea libertariană), nu se pot găsi argumente pentru restricționarea domeniului - preferințele trebuie înregistrate așa cum sunt ele. footnote>. Dacă toți preferăm (inclusiv eu) ca eu să fiu ucis, iar organele să îmi fie împărțite altor persoane care fără un transplant ar muri, atunci, potrivit condiției Pareto slabe, preferința socială ar trebui să fie aceasta. Potrivit dreptului meu inalienabil de a nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pe scurt, ea vizează faptul că drepturile inalienabile pot fi privite ca alegeri sociale impuse, acestea scoțându-le nu numai din domeniul condiției Pareto (care are dimensiunea de nonimpunere), ci și din cel al TAS clasice. footnote>. Asemănător, dacă toți preferăm ca eu să mă vând ca sclav, condiția Pareto slabă va transforma această preferință unanimă în preferința socială. Totuși, dacă libertatea este un drept inalienabil, sclavia nu va fi admisibilă social. La fel, diferite tipuri de etici, spre exemplu cea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
unanimă în preferință socială<footnote Spre exemplu, viziunea lui Maritain (1951) în privința eticii consecinționiste machiavelliene. Potrivit acesteia, mijloacele permise în atingerea oricărui scop sunt doar cele conforme cu morala creștină. Să plecăm de la această idee în a presupune că toți preferăm folosirea unor mijloace abominabile în atingerea unor scopuri, fie ele și conforme cu dreptatea. Prin criteriul paretian slab, indiferent care ar fi mijloacele, cel care este preferat strict de toți indivizii trebuie să fie transformat în preferință socială. Potrivit eticii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cu morala creștină. Să plecăm de la această idee în a presupune că toți preferăm folosirea unor mijloace abominabile în atingerea unor scopuri, fie ele și conforme cu dreptatea. Prin criteriul paretian slab, indiferent care ar fi mijloacele, cel care este preferat strict de toți indivizii trebuie să fie transformat în preferință socială. Potrivit eticii creștin-democrate nu orice astfel de mijloc poate fi preferat social. Dacă invadarea unei țări vecine este preferată strict de toți membrii țării noastre, criteriul Pareto transformă această
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie ele și conforme cu dreptatea. Prin criteriul paretian slab, indiferent care ar fi mijloacele, cel care este preferat strict de toți indivizii trebuie să fie transformat în preferință socială. Potrivit eticii creștin-democrate nu orice astfel de mijloc poate fi preferat social. Dacă invadarea unei țări vecine este preferată strict de toți membrii țării noastre, criteriul Pareto transformă această preferință în preferință socială, în vreme ce criteriul creștindemocrat scoate această alternativă din sfera de alegere a indivizilor și o trece în cea a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
paretian slab, indiferent care ar fi mijloacele, cel care este preferat strict de toți indivizii trebuie să fie transformat în preferință socială. Potrivit eticii creștin-democrate nu orice astfel de mijloc poate fi preferat social. Dacă invadarea unei țări vecine este preferată strict de toți membrii țării noastre, criteriul Pareto transformă această preferință în preferință socială, în vreme ce criteriul creștindemocrat scoate această alternativă din sfera de alegere a indivizilor și o trece în cea a Evangheliei, interzicând-o (aceeași problemă ca și în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferința unanimă pentru prima poziție, nu o poate reflecta pe cea pentru celelalte poziții. În termenii lui Saari: „regula pluralității este exclusă, spre exemplu, deoarece (ierarhizează) a(bc) pentru un profil unanim abc<footnote Unde a(bc) se citește a preferat lui b și c, și b indiferent lui c, iar abc se citește „a preferat lui b și lui c, b preferat lui c”. footnote>, eșuând a reflecta în preferința socială preferința unanimă bc.” [Saari, 1998, p. 241]. Metaforic formulat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
termenii lui Saari: „regula pluralității este exclusă, spre exemplu, deoarece (ierarhizează) a(bc) pentru un profil unanim abc<footnote Unde a(bc) se citește a preferat lui b și c, și b indiferent lui c, iar abc se citește „a preferat lui b și lui c, b preferat lui c”. footnote>, eșuând a reflecta în preferința socială preferința unanimă bc.” [Saari, 1998, p. 241]. Metaforic formulat, regula pluralității poartă ochelari care permit, exclusiv, vederea celei dintâi poziții dintr-o ierarhie. În privința
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dar nici nu avem clare reperele profunde și temeinice ale propriei identități. Viețuim deseori larvar sub semnul destinal al uniformizării și anulării diferențelor. Aproape în orice colț al lumii, oamenii se îmbracă similar, vorbesc engleza, se raportează la legislația occidentală, preferă gastronomia europeană. Cu toate acestea, locuitorii lumii din secolul XXI sunt diferiți. Uneori sunt chiar profund diferiți. Or, tocmai aceste diferențe profunde sunt date de acele constructe ideatice, subtile și permanente, numite mentalități sociale. Ele nu dispar niciodată. Se camuflează
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
efectuarea unui efort fizic susținut. Similar altor grupe de vârstă, tratamentul DZ tip 2 va fi inițiat cu modificarea stilului de viață. În plus, tratamentul va fi conform cu dorințele și necesitățile pacientului și va cuprinde consiliere nutrițională, efec - tuată de preferat de un nutriționist, precum și promovarea activității fizice. În cazul pacienților vârstnici, obezi, cu DZ, scăderea în greutate scade insulinorezistența și îmbunătățește controlul glicemic (74,75). Recomandările dietetice au în vedere optimizarea conținutului în macronutrienți la care se adaugă monitorizarea aportului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
trebuie să aibă în vedere comorbiditățile care pot afecta metabolismul medi - camentelor și tolerabilitatea individuală (de exemplu, insuficiența renală sau hepatică), iar monitorizarea terapiei va fi strictă. În general, medicația hipoglicemiantă trebuie inițiată la doze minime și titrată. Metforminul este preferat ca terapie de primă linie, având în vedere riscul scăzut de hipoglicemie, dar este contraindicat la pacientul cu insuficiență renală sau IC. Alte opțiuni terapeutice la vârstnici includ sulfonilureice cu durată scurtă de acțiune și glipizide. Tiazolidindionele nu vor fi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
cu insuficiență renală sau IC. Alte opțiuni terapeutice la vârstnici includ sulfonilureice cu durată scurtă de acțiune și glipizide. Tiazolidindionele nu vor fi utilizate la pacientul vârstnic cu IC (81). În cazul în care este necesară terapia cu insulină, sunt preferate insuline lente bazal și ultrarapide prandial față de insulinele cu acțiune intermediară. Administrarea insulinei necesită un status cognitiv bun al pacientului. Dacă nu se obține controlul glicemic, se va efectua o evaluare clinică atentă pentru a se identifica factorii care contribuie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
respectabil n-ar fi acceptat-o. Faptul că evreii au fost forțați să exercite anumite profesii, umilințele degradante, masacrele și expulzările cărora le-au fost victime au contribuit la instituirea unui fel de "Legămînt de colonizare" evreiesc. Dar evreii au preferat degradarea, persecuțiile și chiar moartea decît să renunțe la spiritul lor național-religios atît de aparte. Într-o astfel de situație, numai Dumnezeul lor (identificat cu spiritul lor național) și supraviețuirea lor și a familiei lor contau. Din punct de vedere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vorbim de critica literară." Conservatorismul lui Maiorescu avea poate în vedere revistele literare ale lui V. Belinski, care erau mult mai mult decît reviste literare. Junimiștii voiau ca literatura să fie separată de politică; să rămînă artă pentru artă, de preferat fără nici un conținut social. Accentuînd asupra diferenței dintre civilizație și cultură, România rămînea, după părerea lui Rădulescu-Motru, o caricatură gigantică a Occidentului, o situație în care Politicianismul a perpetuat din interese egoiste o "pseudocultură"60. Iorga (ca și Eminescu) a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mult lumii științifice a României. Între timp, Hasdeu, zdruncinat de moartea fiicei sale, s-a întors și el împotriva lui Iorga. Take Ionescu nu mai era ministru al Învățămîntului, așa că Iorga a primit titlul. Iorga nu avea o fire intrigantă, preferînd confruntarea directă, compromisurilor. În timp ce mașinațiile Politicianismului și intrigile duceau la tergiversarea publicării lucrărilor sale, Iorga își amintea cum strînsese documentele, drămuindu-și mijloacele financiare pînă cînd (la Veneția) fusese nevoit să cumpere mămăligă și să o mănînce pe stradă ca să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]