27,938 matches
-
explicație: în 1898, Ion Berindey fusese numit arhitect-șef al Ministerului de Interne, funcție pe care a ocupat-o până în 1901. În această calitate a colaborat cu George Grigore Cantacuzino, care era Prim Ministru (1899-1900). Palatul avea la parter 15 încăperi, din care o mare sala de onoare de 70 mp. Construit din cărămidă și placat pe exterior cu piatră de Albești, asemănătoare travertinului, palatul are la fațadă principala o colonada ce închide o terasă spre care răspund ușile. Palatul lui
Palatul Cantacuzino (Florești) () [Corola-website/Science/322568_a_323897]
-
supraviețuit, se pare că s-au realizat multe copii ale acestei Biblii gotice. Probabil că o parte din manuscrise au fost realizate în scriptoriul de la Ravenna și de la Verona, în regiunea unde goții își stabiliseră regatul lor. Scriptoriul era o încăpere în cadrul mănăstirilor unde erau scrise și copiate manuscrisele. Goții și-au încetat existența ca națiune, în jurul anului 555 d.H., după ce împăratul bizantin Iustinian I cel Mare a recucerit Italia. Astfel răspândirea creștinismului la majoritatea triburilor germanice s-a făcut prin
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
Johann Fischer von Erlach este autorul proiectului Castelului Schonbrunn, iar Lukas von Hildebrandt este arhitectul Castelului Belvedere. Carol al VI-lea reorganizează un etaj întreg din Palatul Stallburg - sediu al grajdurilor regale pe vremea lui Leopold Wilhelm. Împăratul transformă vechea încăpere în care era expusă colecția imperială a lui Leopold Wilhelm într-o fastuoasă galerie privată. Pereții sunt acoperiți cu panouri splendide din lemn, suveranul încercând să dea viață unui ansamblu decorativ mirific în care tablourile erau dispuse simetric și regulat
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
Încălzirea prin pardoseală reprezintă o metodă de încălzire a încăperilor bazată pe amplasarea corpurilor de încălzire imediat sub nivelul podelei. Aceasta asigură o degajare relativ uniformă a căldurii. Ideea folosirii pardoselii drept corp de încălzire nu este deloc nouă. Sisteme de acest fel, într-o variantă primitivă, existau încă din
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
de încălzire nu este deloc nouă. Sisteme de acest fel, într-o variantă primitivă, existau încă din antichitate, în China și Egipt. În aceste sisteme, gazele calde produse într-un focar erau trecute printr-un canal special executat sub pardoseala încăperii. Un sistem mai evoluat apare, în aceeași perioadă, în Roma antică, denumit hipocaust. La acesta, gazele calde erau dirijate prin canale la mai multe încăperi. Hipocaustul a fost unul din primele sisteme de încălzire centrală prin pardoseală. În configurația actuală
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
gazele calde produse într-un focar erau trecute printr-un canal special executat sub pardoseala încăperii. Un sistem mai evoluat apare, în aceeași perioadă, în Roma antică, denumit hipocaust. La acesta, gazele calde erau dirijate prin canale la mai multe încăperi. Hipocaustul a fost unul din primele sisteme de încălzire centrală prin pardoseală. În configurația actuală, instalațiile de încălzire prin pardoseală apar la începutul secolului al XX-lea. Profesorul englez Baker este primul care obține un brevet cu titlul „Sistem de
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
sunt mai mici. Datorită reacției rapide și încălzirii aproape instantanee, obținută prin utilizarea cablurilor electrice, controlul încălzirii se face mult mai ușor iar senzația de confort este atinsă mult mai rapid, conducând automat la diminuarea consumului de energie pentru încălzirea încăperilor. De asemenea, mai ales în cazul încăperilor situate la mansardă sau la un etaj superior, grosimea podelei poate fi mai mică, ceea ce reduce necesarul de material de construcție. Încălzirea electrică în pardoseală are avantaje certe față de cea cu apă în
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
încălzirii aproape instantanee, obținută prin utilizarea cablurilor electrice, controlul încălzirii se face mult mai ușor iar senzația de confort este atinsă mult mai rapid, conducând automat la diminuarea consumului de energie pentru încălzirea încăperilor. De asemenea, mai ales în cazul încăperilor situate la mansardă sau la un etaj superior, grosimea podelei poate fi mai mică, ceea ce reduce necesarul de material de construcție. Încălzirea electrică în pardoseală are avantaje certe față de cea cu apă în pardoseală și la : Conform normativelor de calcul
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
reduce necesarul de material de construcție. Încălzirea electrică în pardoseală are avantaje certe față de cea cu apă în pardoseală și la : Conform normativelor de calcul SR-1907 a necesarului termic, încălzirea în pardoseală are nevoie de un necesar termic pentru o încăpere cu 25-30% mai mic decât pentru soluția clasică cu radiatoare. Astfel pentru o încăpere în care ar fi fost nevoie de de un radiator de 1000 W dacă se montează încalzire în pardoseală să fie nevoie doar de 700-800 W
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
cea cu apă în pardoseală și la : Conform normativelor de calcul SR-1907 a necesarului termic, încălzirea în pardoseală are nevoie de un necesar termic pentru o încăpere cu 25-30% mai mic decât pentru soluția clasică cu radiatoare. Astfel pentru o încăpere în care ar fi fost nevoie de de un radiator de 1000 W dacă se montează încalzire în pardoseală să fie nevoie doar de 700-800 W. Aceasta excepție de calcul face ca sistemul de încălzire electrică în pardoseală în prezent
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
până la 27 m înălțime (20 m zidăria, 7 m acoperișul în patru ape). Donjonul este cel mai reprezentativ element al fortificației, având inițial funcția de turn-locuință. Din acest motiv conține unele detalii constructive speciale. Parterul turnului, pivnița, este o amplă încăpere boltită. Bolta semicilindrică, din piatră înecată în mortar, păstrează pănă azi urmele cofrajului din lemn cu ajutorul căreia a fost construită. Destinația inițială a spațiului a fost de depozit pentru familiile nobiliare rezidente în donjon. Accesul se făcea exclusiv printr-o
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
întâi era camera de locuit, dotată cu un șemineu ale cărui urme sunt vizibile pe zidul vestic. Această sală a fost la rândul ei boltită, însă bolta s-a prăbușit, păstrându-se doar lunetele pe pereții de nord și sud. Încăperea e luminată prin mai multe deschideri ample, care aveau probabil ancadramente din piatră. Astăzi s-a păstrat unul singur, spre est. Turnul donjon a fost amenajat ca spațiu muzeal, colecțiile de artă populară și medievală, fiind expuse pe două nivele
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
Cu toate acestea, o limită inclusivă va impune în același timp restricții oamenilor pe care îi include interzicându-le încadrarea în alte limite. Un exemplu al funcționării limitelor îl constituie folosirea unei anumite limbi de către un nou venit într-o încăpere plină de oameni care vorbesc diverse limbi. Unii oameni pot înțelege limba folosită de noul venit, alții nu. Cei care nu înțeleg limba, ar putea interpreta alegerea noului venit de a vorbi respectiva limbă drept un semn neutru al identității
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
alegerea drept o impunere negativă și nepotrivită. Este posibil ca noul venit să fie sau să nu fie conștient de toate acestea, în funcție de diverși factori: noul venit cunoaște sau nu alte limbi, este sau nu conștient de faptul că în încăpere sunt poligloți, manifestă sau nu respect față de cei prezenți etc. Filozofii au reflectat la rândul lor asupra conceptului de identitate și, în multe feluri, reflecția filozofică asupra identității a precedat reflecția psihologică. Discursul filozofic asupra identității începe cu Descartes. Principiul
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
bisericile de lemn din zonă, așa cum se mai pot vedea în Cizer, Sârbi și Tusa. Tinda joasă era tăvănită pe sub tălpile puternice ale unui turn montat deasupra ei. Printr-un portal scund se intra mai departe în biserica bărbaților. Această încăpere era boltită cu scânduri groase și se încheia spre răsărit cu un iconostas prevăzut cu două uși spre altar. Lăcașul primea lumina zilei înăuntru prin câteva ferestre mărunte, două la biserica bărbaților și două la altar. Turnul era protejat de
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
zid, pe care l-a primit intenționat după renovarea de la 1867. Sub tencuială se distinge însă o biserică de lemn caracteristică secolului 18, în linii mari încă ușor de recunoscut. Construcția are planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Se remarcă lărgimea deosebit de mare a bisericii și altarului, păstrată din faza inițială, din secolul 18, remarcabilă pentru bisericile de lemn de odinioară. Lungimea bisericii inițiale se poate lesne determina urmărind brâul median, care
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
și peretele de la intrare au fost în întregime zugrăviți cu scene religioase. În forma sa actuală biserica este rezultatul intervențiilor de renovare și reparații asupra construcției inițiale. Biserica este ridicată în formele tradiționale, cu o pereți încheiați în boltă peste încăperi, protejată de un acoperiș comun în patru ape și marcată pe vest, peste pridvor, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul închis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
inițiale. Biserica este ridicată în formele tradiționale, cu o pereți încheiați în boltă peste încăperi, protejată de un acoperiș comun în patru ape și marcată pe vest, peste pridvor, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul închis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete de zid, perforat doar de accesul central, în ax, și două ferestre laterale
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
închis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete de zid, perforat doar de accesul central, în ax, și două ferestre laterale. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura de zid a iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu deschis în jurul crucii de sub boltă. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, care preia denivelările de teren, ajungînd în dosul altarului la mai mult
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
secolului 18, în linii mari încă ușor de recunoscut. Se pot face comparații cu bisericile de lemn din Cerșani Vale și Toplița, modificate și îmbrăcate cu tencuială în aceeași perioadă. Construcția are planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Naosul și altarul sunt boltite. Altarul este îngustat numai pe latura de sud, pe latura de nord fiind lăsat mai larg pentru a cuprinde proscomidia, rezolvare ce amintește de biserica din Toplița.
Biserica de lemn din Ceaușești-Ștefănești () [Corola-website/Science/322818_a_324147]
-
păstrau pe loc, în primăvara anului 2011, o grămadă de lemne carbonizate. Acoperișul de tablă l-a înlocuit pe cel de șindrilă, foarte probabil în urma unei reparații din secolul 20. Construcția avea planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Altarul se termina poligonal, în cinci laturi, și era îngustat față de pereții laterali ai naosului. Naosul era treflat, dat de două abside laterale. În interior, naosul era acoperit cu o cupolă pe pandantivi. Aceste
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
este ridicată în formele tradiționale, cu o pereți încheiați în boltă peste naos și altar, protejată de un acoperiș comun în patru ape și marcată pe vest, peste tindă, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat de accesul central, în ax, și două ferestre laterale. Altarul este
Biserica de lemn din Borovinești () [Corola-website/Science/322859_a_324188]
-
biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat de accesul central, în ax, și două ferestre laterale. Altarul este terminat poligonal, în cinci laturi. El este separat de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu liber, deschis sub boltă, în jurul crucii. Întreaga construcție de lemn stă pe un mic fundament zidit, care preia denivelările de teren. Structura bisericii este construită din bârne bine fasonate
Biserica de lemn din Borovinești () [Corola-website/Science/322859_a_324188]
-
LMI 2004: . Momentul de început al bisericii și renovările care au urmat sunt surprinse în pisania pictată în 1930 sub formă de cronică, pe peretele dintre pronaosul nou și cel vechi. Textul ei începe în partea stângă a trecerii dintre încăperi și reține următoarele: "„S-a făcut această sf[ântă] bi[serică] de lemn de stejar în anul mântuirii 1834, cu cheltuiala d[oam]nei propiatăreasa moșiei Gănești, Ecaterina Gri[gore] Drugănescu și s-a slujit în ea de cătră pr
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]
-
de stat, devenind sediu al Oficiului Poștal Hârlău. După cel de-al doilea război mondial, clădirea a fost reparată. Cu acel prilej s-au scos sobele și s-a introdus o centrală termică, s-au pus pardoseli din beton în încăperile de la demisol și s-a turnat un planșeu de beton la trei încăperi. În anul 1983 clădirea a trecut în administrarea Primăriei orașului Hârlău, care a amenajat aici Muzeul de istorie și etnografie. La 22 mai 1990, prin Decizia Nr.
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]