28,559 matches
-
am putea vedea detașându-se deopotrivă de colosalele sale atribuțiuni ilegitime și de înspăimântătoarea responsabilitate atașată acestora. S-ar mărgini la a reprima abuzurile libertății, ceea ce înseamnă însăși realizarea libertății. Ar asigura justiția pentru toți și nu ar mai promite fericirea nimănui. Cetățenii ar învăța să distingă între ceea ce este rezonabil și ceea ce este pueril să ceri statului. Ei nu îl vor mai copleși cu pretenții și solicitări; nu îl vor mai acuza pentru relele lor; nu își vor mai întemeia
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
funcțiilor salariate. Este industria în ochii noștri împiedicată să se dezvolte, administrația prea centralizată, învățământul jenat de monopolul universitar? Nimic nu ne împiedică să refuzăm banii care alimentează aceste obstacole, această centralizare, aceste monopoluri... Vedeți, domnilor, nu voi aștepta niciodată fericirea patriei mele de la o schimbare violentă a formelor sau a depozitarilor puterii; ci din buna noastră credință de a-i seconda în exercițiul util al atribuțiilor lor esențiale și de la fermitatea noastră în a-i restrânge. Trebuie ca guvernul să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Și limbajul promotorului Asociației pariziene nu avea mai puțină înălțime și forță decât cel al ministrului lui Ludovic al XVI-lea. Nu se întâmpla oare ca, la trei sferturi de secol distanță, același spirit să reclame, în numele justiției, libertatea și fericirea genului uman? Bastiat a fost numit secretar general al Asociației pariziene, care s-a constituit sub președinția domnului duce d'Harcourt, și, la puțin timp după aceasta, redactor-șef al jurnalului Liberul schimb 70. Comitetul Asociației se baza pe zelul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
hârtii adecvate persoanei și evenimentului Cadoul trebuie să-l bucure pe cel care-l primește. Trebuie să fie util și frumos. Să râdem cu Mia! Este ziua de naștere a bunicii. Nepotul îi face urări: Dragă bunico, îți doresc sănătate, fericire și mulți bani ca să-mi poți cumpăra și mie un calculator! IV.6. CADOURI „NEPOTRIVITE” Mia își amintește cu neplăcere despre o întâmplare trăită chiar de ea. Fiind invitată la ziua unei vecine, i-a luat cadou o carte interesantă
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
oprise apa din cale, Vântul tăcuse din lin murmur. Câinele numai mai cu durere Stând lângă dânsul, căta în jos Și ca s-aducă lui mângâiere, Glas câteodată scotea milos. După acest cânt de Orfeu, poetul face păstorului melancolic teoria fericirii stării naive, iar păstorul, cu o mare abundență de lacrimi (tic al secolului XVIII), mărturisește că pricina jalei e o păstoriță. Înserarea e romantică și lamartiniană, dar priveliștile poetului francez sunt transcrise diminutiv și sărac. Sonoritatea corală, tunetul naturii, arhitectura
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sânge și lividități. Drama lui Moțoc, soi de Polonius, curtean lingușitor și poltron, predat de vodă furiei populare, formează un al doilea act puternic. Dezorientarea vulgului și hotărârea lui irațională de a cere "capul lui Moțoc" sunt de o rară fericire. Mai departe urmează lupta de exterminare a Lăpușneanului, a cărui zvârcolire lasă impresia unei solide creațiuni literare. ANTON PANN Anton Pann (1797-1854) era din tagma psalților, pricepuți în "ifose" și "aghioase", în "tereremuri" și "nenenale" sub semnul vestitului Cucuzel dela
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-ngrozitor, Nilul alb cărui se-nchină un cumplit negru popor. Călătoare scumpe mie!... Au lăsat în a lor cale Asia cu-a sale râuri, Cașemirul cu-a sa vale, Au lăsat chiar Ceylanul, mândra insulă din rai, Și revin cu fericire pe al țării dulce plai! Alecsandri a presimțit parnasianismul (și nu s-ar putea ști în ce măsură l-a cunoscut), mergând instinctiv în sensul contemporanilor lui Gautier și Ménard. Impasibilitatea asiată a mandarinilor printre lacuri placide și plante exotice l-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
reuniune la o damă de modă provincială. Mai departe, elegante române în epoca domnitorului Carol I ies la Șosea: " Caleașca de Viena cu cai ungurești, cu vizitiu cu cocardă, cu șireturi de fir la pălărie și la cusături este supremul fericirii elegantelor. Este nobil și de bun ton ca o damă să se învîrtească pe Șosea cel puțin de două ori, de la havuz până la rondul cel mare, răsturnată pe un fund de mătase albastră, vânătă sau galbenă; apoi să se coboare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sensibilă este natura absolută a lucrurilor și întîia condiție a artei este ridicarea deasupra oricărei idividualități până la starea de subiect cunoscător pur; prin această ascensiune la contemplarea ideii intuitive, Arta aduce liniștirea sufletului (adică atenuarea egoismului), ceea ce e totuna cu fericirea. Însă Schopenhauer era rasist: ideile platonice revelîndu-se în concret iar ideea metafizică de nație (pe care o admitea) încorporîndu-se în națiunile istorice, o literatură universală nu există decât prin mijlocirea individualității etnice. Prin urmare Maiorescu va deveni primul formulator, încă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în 1873, din Leconte de Lisle, Th. Gautier, J. Richepin. Versurile originale, puține (Sfinx egiptean, Melancolia lui Dürer), au făctură franceză. Dacă poezia Un bal, semnată cu inițiala P., e de el, ea zugrăvește bine indolența poetului: Simt o mare fericire de-a sta singur în tăcere, Deși stricta convenință mă silește-a fi la bal, Căci sunt leneș de natură și mă legăn cu plăcere Într-o dulce somnolență pe al visurilor val. Miron Pompiliu (1848-1897), șeful "caracudei", adică al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de serioasă. În Iubire, idilicul e lipsit de pedanterie. Poetul se întîlnește cu o fată de țară: (Frumos îi mai miroase părul, Miroase toată ca o floare)... și culege dimineața un fir de păr feminin pe haină, semn al realității fericirii: În sat cocoșii prind să cânte, Deasupra stelele clipesc. Mișcarea lumii - întreruptă - Reintră-n mersul ei firesc. Și când a doua zi, pe haină, Mirat, găsesc un fir de păr, Pricep că visul ce visasem S-a petrecut în adevăr
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pluvioase visează țărmurile meridionale: La nord, în țările ploioase, Cu melancolice popoare, Sunt visători ce plâng și sufăr De nostalgii de soare... Și, rar, când cerul le trimite O rază caldă, o zâmbire, În loc să cânte, să renască, Ei mor de fericire... în vreme ce marinarul bătrân, abia întors pe uscat, pleacă din nou, devorat de chemările acvatice. Ninsorile cad monotone, punctate de funebrele ciori și însoțite de țipete sinistre: Cîrduri-cîrduri, ciori de toamnă Pleacă... Desfrunzite crengi de arbori De sub vifor se apleacă... Cârduri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
totul de individualitate, redus la o caricatură mitologică. Dintre povești, Norocul dracului e cea mai realistă. Producerea imaginilor e fantastică, structura lor e materială. Delavrancea a cultivat și idilicul cu aceeași metodă a vibrației retorice în surdină. În Bunicul, Bunica, fericirea apare ca o euforie și totul e văzut extatic ca printr-un ochi excitat de opiu. Binicul, căzut într-o stare de dulce imbecilitate, se scarpină fără gânduri printre flori. Din toată activitatea dramatică a lui Delavrancea nu s-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Ioan Al. Bassarabescu (*1871), prin eroi cu existență mediocră, impiegați p.t.t., șefi de stație, văduve dând camere mobilate, oameni în fine care nu suferă fiindcă nu doresc și nici nu bănuiesc o existență deosebită de a lor. Problema fericirii este rezolvată de Domițian prin obținerea postului de telegrafist, Cănuță are un singur "vis de aur": să ajungă președinte de tribunal; "apoi pensia și... nimic - ca și tata". Idealul domnului Tudorache este să dea "un dejun", al sublocotenentului Ionescu, o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
romanțe muzicabile, printre care prea cunoscuta Fă-ne, Doamne (" Cînd eram copii, odată,/ Mii de sărutări mi-a dat;/ Astăzi nu-mi mai dă nici una: Ea-i femeie, - eu bărbat"), Artur Stavri producea poezii fără sânge, caracteristice prin aerul de "fericire" împrumutat de la Duiliu Zamfirescu, Ioan S. Nenițescu (1854-1901) bolintineaniza școlărește ("La Sarmisegetuza stă mândrul Decebal,/ Ce-a frânt popoare multe de jos și de pe cal"), Ion Gorun, Constanța Hodoș făceau un fel de jurnalistică umanitară romanțată, inte-resîndu-se de clasa umilă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
orășelului, ci fiindcă bărbatul ei nu vine exact la masă. Însemnările lui Neculai Manea ne pune înainte un om cu impuls regresiv, în căutare de "sihăstrii". Apa morților ne prezintă o femeie care și-a făcut o imagine exagerată despre fericirea casnică într-un târg de 18.000 locuitori, privit ca un loc de pierzare, ca o îngrămădire neliniștitoare pentru suflet. Cu timpul, păstrând aceleași situații fundamentale, nuvelistica lui M. Sadoveanu capătă un aer voios, idilic. Căutarea singurătății numai e o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care natura le oferă omului. La crâșmă oamenii vin să se veselească de mirosul și gâlgâirea vinului, iar solitudinea e interpretată ca vârstă de aur și natura ca un izvor de lapte și miere. Eroii plutesc într-o stare de fericire statornică, aducând laude roadelor pământului care nu cer nici o sforțare din partea individului. Naivitatea schilleriană ia forme pantagruelice. Balta colcăie pe dedesubt de pește și pe deasupra de rațe, pădurea foiește de cerbi. Scriitorul a ajuns la un concept al fericirii naturale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de fericire statornică, aducând laude roadelor pământului care nu cer nici o sforțare din partea individului. Naivitatea schilleriană ia forme pantagruelice. Balta colcăie pe dedesubt de pește și pe deasupra de rațe, pădurea foiește de cerbi. Scriitorul a ajuns la un concept al fericirii naturale, prin care și-a împrospătat paleta, eliminând liniile melancoliei și înlocuindu-le cu tonurile flamande ale vitalității, refăcând în Moldova de azi Olanda pictorilor de acum câteva secole, cu oameni în zdrențe, umflîndu-se cu vin și contemplând cu ochi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai mare apropiere de starea de natură. Hanu-Ancuței este capodopera idilicului jovial și a subtilității barbare. Formal, scrierea e un fel de Decameron în care câțiva obișnuiți ai unui han spun anecdote, în sine foarte indiferente. Esențială este starea de fericire materială înfăptuită de oaspeți. Ei trăiesc la modul Canaanului, ospătând numai cu carne friptă și bând vin, însă după o rânduială care cere inițiere. Vinul e adus de Ancuța în cofăiel plin, cu ulcică mereu nouă. Înainte ca povestitorul să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tragedie grozavă acoperind toate evenimentele politice. Frații Jderi și Izvorul-Alb au o intrigă ceva mai vie, timpul istoric fiind domnia lui Ștefan cel Mare. Cu toate acestea, interesul artistic e de altă natură. Suntem într-o eră idilică, de o fericire mitică, în care voievodul, ca un semizeu, călăuzește noroadele cu puteri în cer și pe pământ. Divanul său e un mic Olimp. Domnul umblă prin țară să împartă dreptate supușilor și e întîmpinat cu clapon cu vin, opărit cu unt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în continuarea liricii lui Macedonski, însă cu ondulații mai diafane, potrivite anemiei blânde a ftizicului: Privește!!... Cerul semănat cu stele - Chip purtător de zâmbet și de vise - Înseninează pământești abise, De mult ce caută cu drag la ele; Și toată fericirea lui senină O-ntipărește pe pământ și moare - Și iarăși lutul omenesc tresare, Tinzîndu-și dornic brațele-n lumină... Surâzi, șoptești, tot sufletul aieve-i - S-a risipit cu mirosul din floare. ORESTE Poeziile lui Oreste Georgescu (1891-1918) sunt niște versificații
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bal, când e aproape gata, iar soția aruncă în capul bărbatului un lighean cu apă. Compunerile care exprimă, pe urmele lui Caragiale și Sadoveanu, umorul inocenței, în care se evoacă într-o limbă plină de mireasma moldoveniei și a scripturilor fericirile oamenilor simpli sunt cele mai merituoase. În Timotheiu mucenicul este fermecător stilul biblic prin care preotul și ascultătorul său își îndreptățesc libațiile. Bucata memorabilă a lui Pătrășcanu e Înzăpădiți, analiză a euforiei ebrietății, înrudită cu aceea din schița Călătorului îi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
teatral piesa suferă de prea multă mașinărie scenică. Dezertorul e o piesă vie, ocazională, care folosește în chip original mediul mahalagesc pentru un eveniment sublim. A doua tinerețe (istorie dramatică a unui sexagenar exasperat de nevastă, trăind o clipă de fericire cu o tânără Assunta) are un dialog viguros și o violență de gesturi justificată prin decorul napoletan. Comedia are însă un aer de lucru factice și stilizat în sensul grotesc și baroc al pieselor lui Crommelinck. Alte piese ale lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
curăți fiindcă înlăuntrul lor "s-au împăinjenit imaginile". Alte scrieri, Voica, Steaua robilor, apărute unora ca dovezi ale unei puteri excepționale de analiză nu ating intențiile, care în general se rezumă la propoziția că femeia are dreptul să-și caute fericirea chiar printr-o desăvârșită libertate sexuală. CAMIL PETRESCU Camil Petrescu este în roman un anticalofil, partizan al dicteului automat, în marginile permise de gen, dușman al caracterologiei clasice și fixe. Bergsonian și proustian, înțelege să cultive fără stânjenire "fluxul amintirilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trântite descarcă un foc de pușcă, ciorile speriate izbucnesc "carbonizînd livada și cerul, cu o explozie de negru sonor", ochii Olguței sunt negri "ca două capete de rândunică ieșite din cuib". Prin adânca incursiune în sufletul copilăresc, prin atmosfera de fericire și prin prospețimea recepției, Ulița copilăriei și întîiul volum din La Medeleni sunt opere de valoare durabilă și adevăratele înfăptuiri ale scriitorului. Din prejudecăți epice unii au preferat pe celelalte două următoare din La Medeleni, care se întemeiază, ca și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]