31,086 matches
-
Valea Mexica, din timpul căruia a început perioada regilor azteci, și al cărui nume a fost folosit pentru numirea orașului înființat. Tenochtitlan acoperea o suprafață estimată de a fi între 8 și 13,4 km², situată în marginea vestică a lacului endoreic, ușor sărat și puțin adânc Texcoco. Capitala era conectată cu uscatul prin drumuri construite pe diguri, care conectau orașul în toate direcțiile punctelor cardinale. Digurile erau întrerupte de poduri mobile pentru a permite fluiditatea traficului acvatic. Podurile putea fi
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]
-
Podurile putea fi ridicate, sau chiar demontate rapid, în cazul unui atac care necesita apărarea orașului. Drumurile de acces ale orașului însuși constau din drumuri terestre dublate de canale navigabile, astfel încât oricare din punctele orașului erau acccesibile în multiple forme. Lacul Texcoco era cel mai mare din cele cinci lacuri endoreice și, ca atare, mai sărate decât alte tipuri de lacuri (spre exemplu cele de deversare) care se găseseau în secolul al 14-lea în Valea Mexica. În timpul regimului lui Moctezuma
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]
-
cazul unui atac care necesita apărarea orașului. Drumurile de acces ale orașului însuși constau din drumuri terestre dublate de canale navigabile, astfel încât oricare din punctele orașului erau acccesibile în multiple forme. Lacul Texcoco era cel mai mare din cele cinci lacuri endoreice și, ca atare, mai sărate decât alte tipuri de lacuri (spre exemplu cele de deversare) care se găseseau în secolul al 14-lea în Valea Mexica. În timpul regimului lui Moctezuma I, a fost construit digul Nezahualcoyotl, care separa zona
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]
-
orașului însuși constau din drumuri terestre dublate de canale navigabile, astfel încât oricare din punctele orașului erau acccesibile în multiple forme. Lacul Texcoco era cel mai mare din cele cinci lacuri endoreice și, ca atare, mai sărate decât alte tipuri de lacuri (spre exemplu cele de deversare) care se găseseau în secolul al 14-lea în Valea Mexica. În timpul regimului lui Moctezuma I, a fost construit digul Nezahualcoyotl, care separa zona lacului pe care era construit orașul de restul lacului. Digul, care
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]
-
endoreice și, ca atare, mai sărate decât alte tipuri de lacuri (spre exemplu cele de deversare) care se găseseau în secolul al 14-lea în Valea Mexica. În timpul regimului lui Moctezuma I, a fost construit digul Nezahualcoyotl, care separa zona lacului pe care era construit orașul de restul lacului. Digul, care fusese designat, conform surselor timpului, de însuși Nezahualcoyotl, și care avea o lungime estimată între 12 și 16 km, a fost terminat complet în 1450. Rolul său era de a
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]
-
tipuri de lacuri (spre exemplu cele de deversare) care se găseseau în secolul al 14-lea în Valea Mexica. În timpul regimului lui Moctezuma I, a fost construit digul Nezahualcoyotl, care separa zona lacului pe care era construit orașul de restul lacului. Digul, care fusese designat, conform surselor timpului, de însuși Nezahualcoyotl, și care avea o lungime estimată între 12 și 16 km, a fost terminat complet în 1450. Rolul său era de a separa apa mai sărată a restului lacului, situată
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]
-
restul lacului. Digul, care fusese designat, conform surselor timpului, de însuși Nezahualcoyotl, și care avea o lungime estimată între 12 și 16 km, a fost terminat complet în 1450. Rolul său era de a separa apa mai sărată a restului lacului, situată la est de oraș, de apa din jurul orașului Tenochtitlan, pentru a menține nivelul acesteia de salinitate la nivelul obișnuit al apei potabile. Două acvaducte duble, fiecare din ele mai lungi de patru kilometri, construite din pământ ars, printr-o
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]
-
Alpilor, regiunea Walliser are o climă mai blândă decât clima munților învecinați din nord și sud. Această climă a favorizat zona de pădure, care aici urcă la altitudini mai mari. Elveția prin structura topografică a reliefului are cca. 1500 de lacuri glaciare (formate în perioada glaciară din Europa). După mărime se pot enumera "Lacul Geneva" (580.03 km²) situat la granița cu Franța fiind în Elveția 60 % din suprafața lacului."Lacul Boden" (Lacul Constanța) cu suprafața de 536.00 km² situat
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
nord și sud. Această climă a favorizat zona de pădure, care aici urcă la altitudini mai mari. Elveția prin structura topografică a reliefului are cca. 1500 de lacuri glaciare (formate în perioada glaciară din Europa). După mărime se pot enumera "Lacul Geneva" (580.03 km²) situat la granița cu Franța fiind în Elveția 60 % din suprafața lacului."Lacul Boden" (Lacul Constanța) cu suprafața de 536.00 km² situat la granița cu Germania și Austria, pe teritoriul Elveției fiind numai 23.73
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
mari. Elveția prin structura topografică a reliefului are cca. 1500 de lacuri glaciare (formate în perioada glaciară din Europa). După mărime se pot enumera "Lacul Geneva" (580.03 km²) situat la granița cu Franța fiind în Elveția 60 % din suprafața lacului."Lacul Boden" (Lacul Constanța) cu suprafața de 536.00 km² situat la granița cu Germania și Austria, pe teritoriul Elveției fiind numai 23.73 %, "Lacul Maggiore" cu 193 m altitudine (locul cel mai jos din Elveția) fiind 19.28 % pe
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
Elveția prin structura topografică a reliefului are cca. 1500 de lacuri glaciare (formate în perioada glaciară din Europa). După mărime se pot enumera "Lacul Geneva" (580.03 km²) situat la granița cu Franța fiind în Elveția 60 % din suprafața lacului."Lacul Boden" (Lacul Constanța) cu suprafața de 536.00 km² situat la granița cu Germania și Austria, pe teritoriul Elveției fiind numai 23.73 %, "Lacul Maggiore" cu 193 m altitudine (locul cel mai jos din Elveția) fiind 19.28 % pe teritoriu
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
structura topografică a reliefului are cca. 1500 de lacuri glaciare (formate în perioada glaciară din Europa). După mărime se pot enumera "Lacul Geneva" (580.03 km²) situat la granița cu Franța fiind în Elveția 60 % din suprafața lacului."Lacul Boden" (Lacul Constanța) cu suprafața de 536.00 km² situat la granița cu Germania și Austria, pe teritoriul Elveției fiind numai 23.73 %, "Lacul Maggiore" cu 193 m altitudine (locul cel mai jos din Elveția) fiind 19.28 % pe teritoriu elvețian, restul
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
Geneva" (580.03 km²) situat la granița cu Franța fiind în Elveția 60 % din suprafața lacului."Lacul Boden" (Lacul Constanța) cu suprafața de 536.00 km² situat la granița cu Germania și Austria, pe teritoriul Elveției fiind numai 23.73 %, "Lacul Maggiore" cu 193 m altitudine (locul cel mai jos din Elveția) fiind 19.28 % pe teritoriu elvețian, restul în Italia. Se mai pot aminti lacurile Neuenburgersee (215.20 km²), Vierwaldstättersee (113.72 km²) și Zürichsee (88.17 km²). Două fluvii
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
km² situat la granița cu Germania și Austria, pe teritoriul Elveției fiind numai 23.73 %, "Lacul Maggiore" cu 193 m altitudine (locul cel mai jos din Elveția) fiind 19.28 % pe teritoriu elvețian, restul în Italia. Se mai pot aminti lacurile Neuenburgersee (215.20 km²), Vierwaldstättersee (113.72 km²) și Zürichsee (88.17 km²). Două fluvii mari europene au izvorul în Elveția și anume Rinul și Ronul.Ambele fluvii izvoresc din Masivul Gotthard care este și o cumpănă a apelor.Rinul
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
estul Masivului Gotthard, Rinul Posterior își are izvorul situat în sud în Pădurea Rinului din Tessin lângă Pasul Bernadino. Rinul curge prin localitățile mai mari Schaffhausen, Basel la granița cu Liechtenstein și Austria (prin landul Voralberg) până ce se varsă în Lacul Boden, lângă Constanța părăsește lacul curgând mai departe pe teritoriul Germaniei curge spre nord vărsându-se în Marea Nordului. Ronul izvorăște din partea vestică a Masivului Gotthard (Rhônegletscher) (Ghețarul Ronului) curge prin cantonul Wallis vărsându-se în Lacul Geneva, părăsește lacul lângă
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
își are izvorul situat în sud în Pădurea Rinului din Tessin lângă Pasul Bernadino. Rinul curge prin localitățile mai mari Schaffhausen, Basel la granița cu Liechtenstein și Austria (prin landul Voralberg) până ce se varsă în Lacul Boden, lângă Constanța părăsește lacul curgând mai departe pe teritoriul Germaniei curge spre nord vărsându-se în Marea Nordului. Ronul izvorăște din partea vestică a Masivului Gotthard (Rhônegletscher) (Ghețarul Ronului) curge prin cantonul Wallis vărsându-se în Lacul Geneva, părăsește lacul lângă orașul Geneva părăsește Elveția vărsându
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
până ce se varsă în Lacul Boden, lângă Constanța părăsește lacul curgând mai departe pe teritoriul Germaniei curge spre nord vărsându-se în Marea Nordului. Ronul izvorăște din partea vestică a Masivului Gotthard (Rhônegletscher) (Ghețarul Ronului) curge prin cantonul Wallis vărsându-se în Lacul Geneva, părăsește lacul lângă orașul Geneva părăsește Elveția vărsându-se pe teritoriul Franței în Marea Mediterană.Cu excepția râurilor din Engadina (ital.Engadina Grădina Innului din cantonul Graubünden) și a celor din Tessin (Tilcino), toate celelate râuri ale Elveției se varsă în
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
în Lacul Boden, lângă Constanța părăsește lacul curgând mai departe pe teritoriul Germaniei curge spre nord vărsându-se în Marea Nordului. Ronul izvorăște din partea vestică a Masivului Gotthard (Rhônegletscher) (Ghețarul Ronului) curge prin cantonul Wallis vărsându-se în Lacul Geneva, părăsește lacul lângă orașul Geneva părăsește Elveția vărsându-se pe teritoriul Franței în Marea Mediterană.Cu excepția râurilor din Engadina (ital.Engadina Grădina Innului din cantonul Graubünden) și a celor din Tessin (Tilcino), toate celelate râuri ale Elveției se varsă în Rin sau Rhône
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
Marea Mediterană.Cu excepția râurilor din Engadina (ital.Engadina Grădina Innului din cantonul Graubünden) și a celor din Tessin (Tilcino), toate celelate râuri ale Elveției se varsă în Rin sau Rhône.Râul Inn izvorește la sud de St. Moritz (Engadin) trecând prin lacul Silser prin Tirol și se varsă la Passau în Dunăre care se va vărsa în Marea Neagră pe teritoriul României. Tessin sau Tilcino izvorăște din partea sudică a Masivului Gotthard curge spre sud trece prin Lacul Maggiore, se varsă în Pad care
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
de St. Moritz (Engadin) trecând prin lacul Silser prin Tirol și se varsă la Passau în Dunăre care se va vărsa în Marea Neagră pe teritoriul României. Tessin sau Tilcino izvorăște din partea sudică a Masivului Gotthard curge spre sud trece prin Lacul Maggiore, se varsă în Pad care la rândul lui se varsă pe teritoriul Italiei în Marea Mediterană.Râul care are lungimea cea mai mare pe teritoriul Elveției este Rinul cu 375 km urmat de Aare (izvor în Masivul Gotthard) cu 295
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
câteva depresiuni sub forma unor golfuri, cum sunt Luncavița, Saun, Greci, Dorobanțu ș.a. care pe unele sectoare sunt delimitate de inselberguri. Spre latura estică, se desfasoara Depresiunea Nalbant, care ocupă circa 9% din spațiul podișului Dobrogei de Nord, zona complexului lacului Razim e mărginita de câmpiile Nucarilor și Ceamurliei. Climă se manifestă printr-un regim temperat cu pronunțat continentalism unde verile sunt secetoase, iar iernile sunt friguroase și lipsite de umiditate. Temperatura medie anuală variază între 10.5°C și 11
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
și într-o anumită măsură, în procesul de vegetație al culturilor agricole. În aria Munților Măcinului cade cea mai mare cantitate medie/ an de precipitații (circa 500 mm/an) din Dobrogea, iar în Depresiunea Nălbant și în porțiunea marginala a lacului Razim, aceasta scade circa 400 mm/an. Cele de la baza unor deluvii, au debite reduse și sunt extrem de fluctuante. Principalele râuri din Dobrogea de Nord sunt: Taița (57 km), Telita (48 km), Slavă (38,3 km), care se varsă în
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Razim, aceasta scade circa 400 mm/an. Cele de la baza unor deluvii, au debite reduse și sunt extrem de fluctuante. Principalele râuri din Dobrogea de Nord sunt: Taița (57 km), Telita (48 km), Slavă (38,3 km), care se varsă în Lacul Razim și râurile Cerna, Aiorman, Jijila-Sarniar, care se varsă în Dunăre. Lacurile din această zonă se împart după geneză: Prin varietatea și fertilitatea lor, joacă un rol important pentru dezvoltarea culturii agricole. În depresiunea interioară și pe galcisurile de versant
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
au debite reduse și sunt extrem de fluctuante. Principalele râuri din Dobrogea de Nord sunt: Taița (57 km), Telita (48 km), Slavă (38,3 km), care se varsă în Lacul Razim și râurile Cerna, Aiorman, Jijila-Sarniar, care se varsă în Dunăre. Lacurile din această zonă se împart după geneză: Prin varietatea și fertilitatea lor, joacă un rol important pentru dezvoltarea culturii agricole. În depresiunea interioară și pe galcisurile de versant ale Dobrogei de Nord au o largă răspândire cernoziomurile carbonatice vermice și
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Secția de Arheologie, Secția de Artă, Secția de Etnografie și Arta Populară. Alte obiective turistice sunt:Monumentul Independenței, Biserica Catedrală “Sf Nicolae”, Biserica “Sf. Gheorghe”, Primăria Veche, Statuia ecvestra a lui Mircea cel Bătrân, Bustul lui Spiru Haret, faleză Dunării, lacul Ciupercă, lacul Zaghen, Pădurea Bididia. Orașul Babadag, menținat documentar în 1263 drept Vicus Novus, avea să decadă sub stăpânire bizantina pentru a renaște mai apoi, turcii folosindu-l drept reședința a pașalelor și a înalților demnitari. Din acele timpuri au
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]