27,930 matches
-
uneori cu sprijin financiar și militar străin), în timp ce răzvrătiții erau numiți stîngiști sau comuniști. De Gaulle s-a ridicat împotriva regimului militar conservator francez în numele națiunii franceze. El a înfăptuit o "lovitură de națiune" (așa cum alții înfăptuiesc lovituri de stat), preferînd legitimitatea legalității. În timpul celei de a doua președinții, a fost nevoit să guverneze împreună cu conservatorii, care (după cum demonstrează ultimele cercetări) s-au descotorosit de el în 1969; deoarece, după evenimentele din mai 1968, voia să facă o naționalizare rapidă ca să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nous. Bourget a analizat în opera sa cauzele accentuatei crize sociale și intelectuale (Essais de psychologie contemporaine, 1883) și a luptat împotriva cultului științei și a celui al naturalismului, recomandînd valorile burgheze consacrate în estetică (Drames de famine, 1900). El prefera romanul psihologic celui moralizator (Le Disciple, 1899). Essai sur le génie al lui Séailles l-a influențat pe Iorga, dar nu în aceeași măsură ca lucrarea Problèmes de l'esthétique contemporaine a lui Guyau asupra definirii frumosului. Guyau s-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
însoțeau pe străzi. În ciuda tuturor acestora, Iorga rămînea distant și rezervat. Dintre miile lui de colaboratori, chiar și dintre cei intimi, doar cîțiva utilizau familiarul tu atunci cînd i se adresau. Cu toată disponibilitatea lui de a fi printre oameni, prefera grupurile mici sau singurătatea. Se simțea întotdeauna izolat sau rău înțeles; așa cum afirma Șeicaru, Iorga a rămas un călugăr devotat unui singur cult: istoria românilor 129. Iorga s-a adresat elitei României într-un areticol scris în limba franceză (ceea ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
principalele vinovate de răscoala țăranilor 187. Iorga a reacționat inventînd numele "Tachi-Mochi". A primit multe scrisori de simpatie, dar scrisorile pline de ură erau mult mai multe. A apelat la ministrul învățămîntului ca să oprescă atacurile îndreptate împotriva lui; ministrul a preferat însă "să nu se amestece în chestiunile presei". De la Iași, Cuza îl implora pe Iorga "să aibă grijă de el"188. Presa americană, cea engleză, franceză, germană și austriacă (în mod exagerat) îi desemnau pe Iorga și pe Cuza drept
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Moise, era considerat de Iorga drept un individ simpatic, care se înțelegea bine cu românii. Iorga și-a găsit aici un adăpost la care se referea întotdeauna cu acest termen. El a devenit centrul activităților sale pentru tot restul vieții. Prefera atmosfera sămănătoristă de la Văleni, fugind de la București ca să rămînă la Mama Terra, a cărei atingere însemna viață pentru el. Putea trăi aici printre cărțile lui, căci, fără cărți, "o asemenea retragere la țară ar fi o sinucidere"195. Dar Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Avioanele germane au început să bombardeze orașul. Iorga a protestat împotriva acestor bombardamente crude, violente și fără discriminare care făceau multe victime civile, printre care femei și copii 47. Considera totuși rușinos să se refugieze într-un adăpost antiaerian 48, preferînd să lucreze în Biblioteca Academiei Române de științe în timpul raidurilor; în timpul acestor raiduri și bombardamente a făcut el cercetările pentru următoarea sa carte, L'Histoire des relations entre la France et les Roumains (Iași, 1917). Pe la începutul lui decembrie, asupra subdezvoltatei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-și evacueze familia de la Iași: Aceasta a fost cea mai dificilă decizie din viața mea"96. El nu avea deloc intenția să plece. Odessa începea să joace rolul unei eventuale capitale de refugiu (deși, după cum relatează Iorga, unii ar fi preferat Harkovul pentru că se afla la o distanță de circa o mie cinci sute de kilometri). Lingouri de aur și unele relicve istorice au fost de asemenea trimise în Rusia spre depozitare. Pe la sfîrșitul lunii iulie, în partea de sud a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
părăsească teritoriul cuprins între granițele Ungariei istorice, făcîndu-le promisiuni democratice, dar nu a reușit, cu toate că recomandările referitoare la persoana sa erau impecabile. Ungaria era cea care avea probleme cu credibilitatea față de naționalitățile ei și mai ales față de naționalitatea română. Românii preferau unirea cu conaționalii lor. La mijlocul lui martie 1919, colonelul Vyx i-a înmînat o notă lui Károlyi, prin care îl anunța că liniile de demarcație care trasau înaintarea trupelor cehe, române și iugoslave (trasate în multe cazuri peste zone locuite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și-a prezentat guvernul la Palat, la 1 decembrie 1919. În zilele următoare, profesorul Iorga a fost ales prin aclamații Purtător de Cuvînt al Primei Adunări a României Mari. Inițial, naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și liberalii l-ar fi preferat ca purtător de cuvînt pe politicianul ardelean Goldiș; dar entuziasmul deputaților țărăniști l-au dus pe Iorga în fotoliul purtătorului de cuvînt 25. Iorga s-a dus personal (ca un gest simbolic) la închisoarea Văcărești și l-a eliberat pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu-și dezvoltase propriul Partid Naționalist Democrat, Cuza și adepții lui au fondat Partidul Naționalist Democrat din România de sub șefia lui A. C. Cuza sau Partidul Naționalist Democrat Creștin. Dar această nouă formațiune avea puține șanse. Cuza era încă deputat, dar prefera să se retragă din politică decît să renunțe la antisemitism. Astfel că Partidul Naționalist Democrat condus de Iorga și ziarul său, "Neamul românesc", și-au văzut de treabă. Devenise clar că Iorga avea nevoie de un propagator mai influent și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cînd Brătienii erau. Din cauza afecțiunii sale personale față de Carol și a urii sale față de clanul Brătianu, precum și datorită bunecunoscutei lui încăpățînări, Iorga refuza să înfrunte realitatea faptică. Aceasta îl privea drept în față, dar el refuza să recunoască că greșea. Prefera să nu-și amintească anumite lucruri care se întîmplaseră în trecut și le ignora pe cele care urmau să se întîmple în viitor. Liberalii se bizuiau pe dinastie. Din cauza respectului lor, nu făcuseră public adevărul despre Carol (pe care îl
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Brandsch era un ungur, dr. Árpád Bitay 63. Bitay, intelectualul ungur favorit al lui Iorga, manifesta interes față de cultura română și de trecutul comun al ungurilor și românilor din Transilvania. Nu era însă mulțumit de faptul că Iorga îl preferase pe Brandsch ca șef al departamentului pentru minorități, întrucît numărul ungurilor era aproape de patru ori mai mare decît al sașilor. Preferința lui Iorga era determinată de faptul că Adunarea Sașilor, care avusese loc la începutul anului 1919 la Mediaș, hotărîse
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
menționat cu furie o paradă desfășurată la Sibiu în timpul căreia s-a strigat "Heil Hitler!" și faptul că sașii din Brașov au arborat zvastica 105. Într-o scrisoare adresată unui intelectual român din Sibiu, Toma Cornea, apreciind remarca acestuia că preferă un evreu unui saș hitlerist, Iorga scria: "Ați sesizat unde se află adevăratul pericol". Continua spunînd că el era în egală măsură împotriva unei "dictaturi mussoliniene, cît și a uneia hitleriste și a influențelor acestora asupra naționaliștilor români"106. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga a luat notă de poziția Germaniei, scriind că Berlinul i-a dat o contralovitură revizionismului maghiar. Acest lucru se datora lui Alfred Rosenberg, ideologul naziștilor. Iorga continua, explicînd că Berlinul îndreptase greșelile Romei și afirmînd că el ar fi preferat calea inversă, dar că s-ar putea ca acest lucru să fie la fel de benefic pentru toată lumea 136. Celălalt vecin important, Polonia, figura pe lista prioritară a intereselor manifestate de Iorga. Lui Iorga nu-i plăceau iluziile de grandoare ale Poloniei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a încercat încă din 1932 să-l convingă pe regele Carol să ia măsuri împotriva evreilor, propunînd deportarea tuturor evreilor în Uganda, ba chiar în Madagascar 147. Cu toate acestea, din cauza naivității și a legăturilor sale cu regele, Iorga îi prefera pe goga-cuziști Legiunii sau lui Maniu. Nu se poate sesiza nici în orientarea lui Codreanu și nici în cea a goga-cuziștilor vreo preferință față de Mussolini în defavoarea lui Hitler. Constituia oare linia aceasta o alternativă realistă pentru România Atît goga-cuziștii cît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nici în orientarea lui Codreanu și nici în cea a goga-cuziștilor vreo preferință față de Mussolini în defavoarea lui Hitler. Constituia oare linia aceasta o alternativă realistă pentru România Atît goga-cuziștii cît și legionarii erau atît de ahtiați după puterea politică încît preferau să nu citească Mein Kampf a lui Hitler sau să analizeze teoriile lui Rosenberg. După discreditarea politicii și a economiei, exemplul german și italian părea să ofere mai multe speranțe. Iorga își dădea seama de ceea ce ar însemna aceasta pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Giurescu a fost publicată de Fundația Regală, dar acesta a fost numit administrator al tuturor fondurilor bănești ale Fundației. Giurescu, Panaitescu și Iorga au continuat polemicile în cotidienele bucureștene, dîndu-și replici unul altuia prin intermediari de felul lui Stelian Popescu. "Prefer, scria Iorga, să nu-i răspund profesorului Giurescu; curajul lui de a nega și de a justifica și vulgaritățile din atacurile sale fac imposibilă orice discuție. Iar fostul prefect TzigaraSamurcaș (colaborator al nemților) și Panaitescu îl urmează"179. În aprilie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga constă în sistemul aplicat de el. Aceasta a fost cauza interpretării sale evident falsă a izvoarelor istorice, a ascunderii unor fapte importante sau a banalizării adevăratei semnificații a acestora". Sau, în altă parte: "Ca să poată ascunde adevărul, autorul român preferă să recurgă la propriile lui ipoteze arbitrare și artificiale". Mai mult, Dománovszky susținea că "pentru a afirma spiritul unui savant, capacitatea de sinteză a acestuia trebuie să fie analizată chiar mai îndeaproape decît felul în care utilizează el documentele". Lucrarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asemenea plebiscit ar rezolva problema Sileziei. După care își amintea cum îi maltrataseră ungurii pe românii din Transilvania, încheindu-și pamfletul printr-un refuz categoric de a lua în considerație revizuirea statului Transilvaniei 204. Iorga recurgea întotdeauna la un procedeu preferat în Europa de sud-est, adică ridiculizarea numelor oponenților săi politici. Dacă originea acestora nu corespundea națiunii ai cărei partizani erau aceștia (ceea ce era cazul mult prea multor istorici maghiari), numele lor erau expuse ridicolului, fostele lor nume fiind și ele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
însoțită de valuri de sălbăticie antisemită fățișă. Asemenea atrocități s-au înregistrat pentru prima oară în istoria recentă și în Germania. Iorga avertiza: Chiar și un om cu sînge rece, care nu se lasă purtat de nici o pornire, este de preferat entuziasmului gata să țîșnească distrugător în întuneric"6. Acest nou val de violență antisemită a însemnat pentru România reînnoirea incidentelor brutale din universități. Studenții asigurau mult prea des participarea celor mai abjecte elemente ale societății românești. Toate acestea s-au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cei care încearcă să-i "educe pe eroi" sau "studenții care le dau lecții profesorilor"". Părerea lui era că universitățile românești, profane și subjugate (de nazism) la vremea aceea, ar trebui să ia exemplu de la Lincoln. Numai că tineretul român prefera în 1937 să-și caute modele mai curînd în Codreanu, Hitler și Mussolini decît în Abraham Lincoln. Iorga explica aceasta prin faptul că adolescentul român al acelui timp nu raționa. În România, care avea prin 1937 mult prea mulți "mîntuitori
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Codreanu și de orientarea pronazistă a Legiunii. Legiunea (mai ales Codreanu) se bucura de simpatia personală a lui Hitler. Pe lîngă "locuințele de serviciu" germane, este posibil ca SS-ul să fi simpatizat cu Legiunea, în vreme ce tradiționalul Minister de Externe prefera să aibă relații cu România pe căi oficiale. Hitler promova interesele naționale ale Germaniei, încercînd din această perspectivă să arbitreze diferitele tendințe. Sud-estul Europei (ierarhia nazistă îl intitula Südostraum) era o sursă de materii prime, Rohstoffszone, pentru Hitler. (România avea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o agenție germană aflată în solda Germaniei", nu există nici o dovadă sigură în privința aceasta. Așa cum arată studiul lui Armein Heinen, putem să nu ținem cont de ea. "Autofinanțarea este condiția preliminară a oricărei mișcări naționaliste extremiste"19, afirmă Heinen. Hitler prefera să-i facă curte regelui Carol decît să coopereze cu Legiunea, în ciuda simpatiilor lui platonice. Acesta este motivul pentru care nu încuraja revizionismul maghiar. Carol avea o bună șansă de a deveni proconsulul lui Hitler; tocmai din cauza simpatiilor sale prooccidentale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
inflexibilă a lui Iorga. Românii (inclusiv Iorga) nu acceptau să se angajeze de bunăvoie în "autocritică" sau să stabilească în ce măsură contribuia tratamentul aplicat evreilor la refuzul lor de a se asimila și la căutarea disperată a unor soluții staliniste! Ei preferau să-i considere pe evrei drept o minoritate demnă de dispreț, parazită și neloială de care trebuia să se descotorosească printr-un mijloc sau altul, cu cît mai repede, cu atît mai bine. Iar acum (în 1937), excesele "noilor naționaliști
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să încheie o alianță defensivă cu URSS). Iorga a rămas de neclintit, explicîndu-i regelui că "Rusia rămîne Rusia. Nu putem și nu trebuie să ne aliem cu ea. Dacă Franța ne-ar cere să încheiem o astfel de alianță, am prefera să rupem relațiile cu ea decît să acceptăm!" Iorga l-a avertizat pe rege că, din cauza sistemului partinic, România se deplasează spre dreapta "cu iuțeala unor cai în galop". L-a întrebat pe rege ce s-ar întîmpla dacă Legiunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]