28,267 matches
-
puține schimbări producîndu-se sub acest aspect. Dacă a existat o modificare semnificativă în atitudinile sale, aceasta s-a produs în privința chestiunii evreiești.) Antisemit destul de convins la început, Iorga va abandona antisemitismul după Războiul cel Mare. De altfel, el numea primul deceniu al secolului al XX-lea "încheierea (stabilirii) crezului meu politic și social", un crez de care nu s-a despărțit nicidată. A sosit momentul să ne familiarizăm cu Iorga în multiplele sale ipostaze: cu naționalismul, gîndirea istorică, jurnalistica și idealurile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cultural, acesta reprezentînd varianta sa de revoluție culturală. Naționalismul lui Iorga era un concept moral. Puteai deci să fii liberal sau naționalist, conservator sau naționalist, și așa mai departe. Naționalismul exclude orice alte partide sau doctrine politice 27. În primul deceniu al secolului al XX-lea, Iorga avea respect față de democrație, dar ulterior și-a pierdut încrederea în ea (cel puțin în privința realităților românești). Părerea lui ca și a lui Eminescu era că democrația este o piedică în calea naționalismului cultural
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Unită din Transilvania decît pentru Ortodoxie; spera însă tot timpul că o astfel de nouă religie comună bazată pe naționalismul cultural va deveni cea mai bună chezășie a frăției umane 29, deoarece, după părerea lui Iorga, politica României (din primul deceniu al secolului nostru) reprezenta o anomalie istorică. Întrucît societatea este organică, partidele politice sînt hrăpărețe și se destramă. Așa cum se afirma cu eleganță în ziarul lui Iorga, nu avea de ales decît între Sodoma și Gomora. Dar societatea românească era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
destramă. Așa cum se afirma cu eleganță în ziarul lui Iorga, nu avea de ales decît între Sodoma și Gomora. Dar societatea românească era prea egoistă ca să înfăptuiască unitatea națională apelînd la naționalismul cultural și realizînd astfel solidaritatea națională. În primul deceniu al secolului al XX-lea, România nu deținea o masă semnificativă de naționalități. Problema lui Iorga era prezența unui mare număr de evrei (și înstrăinarea culturală a elitei). El făcea distincție între politica națională și cea naționalistă. Politica națională presupune
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vecinii, la care cineva a protestat: "Nu poate fi adevărat!" Atunci, ea a ripostat: "Nu-i adevărat, dar e destul de adevărat!" Situația poate fi răsturnată: a-i considera pe toți naționaliștii drept conservatori nu corespunde întru totul realității. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, avem unele îndoieli în a pune semnul egal între naționalism și conservatorism. Referitor la antisemitismul lui Iorga pînă la primul război mondial, ne putem face o imagine despre natura complexă a chestiunii evreiești din România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ale jurnalisticii lui Iorga. Ca istoric, și-a intensificat activitățile, iar scrisul său a devenit mai viguros și mai clar. În 1907, în 1912, în 1913, în timpul anilor de război (în special între 1916 și 1919) și în anii '30, deceniul crucial al acestui secol din punct de vedere politic, Iorga a muncit febril. Randamentul său este inegal calitativ și ca intensitate, așa cum era și de așteptat de la o persoană avînd reacții diverse, filosofia romantică, stilul impresionist și vastul său intelect
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
își deschidea Universitatea de Vară. Dar înainte de a discuta despre Universitatea de Vară a lui Iorga, să examinăm deteriorarea tot mai accentuată a situației din Austro-Ungaria. Maghiarizarea forțată din Transilvania (și din alte părți) a atins punctul culminant în acest deceniu și era îndreptată nu numai împotriva românilor, ci și a altor naționalități. Contele Albert Apponyi, ministrul maghiar al învățămîntului, a instituit "legile Apponyi", contrarii politicii prevăzătoare a lui Farens Deák și Josef Eötvös. Măsurile lui însemnau maghiarizarea învățămîntului primar. Atunci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Neamului românesc" dedicat Basarabiei, Iorga scria: "știm că între Prut și Nistru trăiesc români; nimeni nu le poate răpi drepturile străvechi, iar gloria Moldovei este încrustată în fiecare piatră"211. Dar adevărata luptă se ducea în Transilvania, unde, cu două decenii în urmă, Memorandiștii inițiaseră o acțiune eșuată pentru drepturile naționale ale românilor. Pentru a o înțelege, trebuie să analizăm activitatea lui Iorga în cadrul Ligii culturale și a Universității lui de Vară de la Vălenii de Munte. Înainte de 1907, Iorga își petrecuse
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dar, a avertizat el, nu efectuăm nici o livrare după vînzare". E greu de digerat o asemenea afirmație, după cum greu de digerat este și atitudinea apusenilor care aveau să justifice Ialta sau să-l sprijine pe Ceaușescu. Iorga îi va ataca decenii la rînd pe Stere și pe Tzigara-Samurcaș pentru colaborarea lor cu Puterile Centrale. Dar ei își au locul lor în istoria românilor. Nu sînt Roland sau Bayard, cavalerul fără teamă și prihană. În istoria românilor nici nu prea era loc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost dus la "Monitorul oficial". Basarabeanul Buzdugan și Secretarul Ambasadei Statelor Unite, Andrews, l-au asigurat pe Iorga că rușii vor rămîne liniștiți și nu va fi nici o repetare a evenimentelor de la St. Petersburg sau a altora 89. Probleme nerezolvate de decenii sau poate de secole au fost rezolvate în cîteva ore. Chiar și femeile urmau să fie împroprietărite, deoarece (cum spunea Iorga) dăduseră dovadă de înțelegere și curaj atît în luptă cît și în politică 90. Dar, după părerea lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
afirmația aceasta, adăugînd că "este un om lipsit de orice simț sau abilitate politică"57. Prin 1922, șansele politice ale lui Iorga se diminuaseră. Nu-și asumase conducerea generației tranșeelor și nu-și făcuse nici un aliat important. În următoarele două decenii, oamenii (mai ales intelectualii) îl ascultau cu respect pe Iorga. Orice intelectual străin îl vizita în mod ritual cînd vizita România, ca și aproape orice ambasador străin. Familia regală îl invita permanent la Palat, deși, cu puțini deputați în Cameră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Binecunoscuta politică de a crea urgent și cu orice preț o burghezie stabilă. Dar, din cauza marii noastre grabe, n-am acceptat procesul lent și i-am înlocuit pe cetățeni cu niște nemernici"106. Cuvinte profetice: ce păcat că, după un deceniu, cea mai mare parte a partizanilor declarați ai lui Goga vor proveni din rîndul acestor elemente. Aici trebuie căutate rădăcinile fenomenului (atît de adecvat denumit de către Armein Heinen) "Noul naționalism"107. Un naționalism al secolului al XX-lea semănînd vag
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evreu Aristide Blank. Ajungem astfel poate la cel mai dureros episod din viața lui Iorga: "Afacerea Blank". Aristide Blank, președintele Băncii Marmorosch Blank & Co., conducea cea mai mare instituție financiară din România, care finanța Vechiul Regat al României de cîteva decenii bune, mult înainte de Primul Război Mondial. El avea relații strînse cu Partidul Liberal, cu Brătienii și cu Al. Constantinescu (viitorul președinte al Băncii Naționale) etc. Aristide Blank făcea tot posibilul ca să fie în relații bune cu toate partidele politice. După
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scopul era "formarea unui nou suflet românesc cu ajutorul femeilor"150. Strădania aceasta nu a prea dat rezultate. Deși școala misionară urma să-și deschidă cursurile în august 1922, doar o candidată se înscrisese la ele în noiembrie 1923151. În primul deceniu al perioadei interbelice, Iorga a organizat mai multe congrese internaționale și a participat la cîteva altele. Fiind un bizantinolog de renume, și-a împlinit acum un vechi vis: convocarea la București a Primului Congres Internațional de Studii Bizantine, în aprilie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
20. Dat fiind că Germania fusese înfrîntă, iar Rusia era la pămînt, Franța ajunsese cea mai mare putere de pe continentul european. Dar exista ceva artificial în situația aceasta, și măsura în care ea era iluzorie avea să devină limpede în deceniul următor. În ciuda îndelungatelor sejururi ale lui Iorga în Franța, el nu a observat impactul fantastic pe care îl avusese războiul asupra psihologiei franceze, considerînd încă o dată dorințele sale drept realități. Cu tot eșecul timpuriu al politicii duse de țară, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
maghiară nu este decît o chestiune de carele cu boi disponibile". Avea să vină și timpul cînd Stalin va avea șansa să aplice metoda aceasta și în Basarabia, modificînd "marea și indestructibila realitate". Care erau părerile lui Iorga în acest deceniu despre Europa și despre Lume? După încercările din timpul războiului, atunci cînd a apărut ideea Statelor Unite ale Europei, Iorga a fost în principiu de acord. El considera cooperarea economică dintre statele europene ca fiind corespunzătoare unui asemenea țel, dar că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
primit scrisori și de la soțiile acestora 177. Relațiile lui Iorga cu Italia înainte de marșul spre Roma al lui Mussolini (și după aceea) sînt elocvente. Evoluția acestor relații prezintă interes mai ales prin prisma felului în care vor evolua acestea în deceniul următor. Se știe cît de mult conta pentru el frăția latină. Nu există în scrierile lui Iorga nici o menționare a mediului din care provenea Mussolini. Nu a menționat niciodată faptul că acesta fusese marxist și că era un socialist foarte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și susținerii existenței României Mari, el a făcut eforturi gigantice ca să întărească imaginea țării sale peste hotare. Iorga a publicat cărți minunat tipărite și ilustrate (mai ales în limba franceză) despre arta populară românească, arhitectură, icoane etc. Dacă pe parcursul acestui deceniu noile contribuții ale lui Iorga au fost puține, el și-a folosit pentru acestea materialele acumulate și cunoștințele. Din cauza presiunilor efortului supraomenesc, întîlnim aceleași greșeli ca și mai înainte: inexactități și greșeli mărunte. Poate că erau mai multe din acestea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îl consideră de o importanță cardinală pentru un istoric: instinctul evenimentelor istorice (atît trecute cît și actuale) și concluziile care trebuie trase pentru viitor. Instinctul acesta și capacitatea de analiză a istoriei l-au însoțit permanent pe Iorga. În timpul acestui deceniu, Iorga a scris cîteva cărți de istorie pentru programa școlară a liceelor. De la unire, Iorga a scris, a rescris sau a republicat mai multe cărți despre viețile și faptele marilor eroi naționali ca să-i însuflețească pe cititori. Iorga a scris
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe tronul României. NOTE ÎNFRUNTÎND TRAGEDIA Cei mai buni sînt lipsiți de convingere, iar cei mai răi sînt plini de intensitate pasională. Yeats, 1939 Anii '30 au constituit o perioadă de restriște pentru intelectuali. W. H. Auden a numit-o "Deceniul decăderii". În 1932, Iorga se referea la ea, numind-o "un Sabat al vrăjitoarelor pentru omenire", adăugînd că "nici măcar întunecatul Ev Mediu nu a găsit omenirea într-o stare atît de jalnică cum este cea de acum"1. Iorga și-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
contemporanilor săi din România, una dintre cele mai bune ființe umane, nu se încadra în cea de a doua parte a dictonului lui Yeats. Nu a fost niciodată lipsit de convingeri, cu toate că acestea nu erau întotdeauna cele mai bune. Acest "deceniu decăzut" a abătut o aspră critică asupra lumii lui Iorga. El a înlăturat ultimele relicve ale secolului al XIX-lea, lăsînd puțin loc perspectivei umanitare în mijlocul noilor "ideologii"2. Odată cu ridicarea Germaniei naziste și a Uniunii Sovietice, lumea "Sistemului de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
menținut doar atît timp cît Germania și Rusia erau la pămînt, s-a prăbușit. România Mare urma eventual să fie sfîrtecată. Iorga vedea acest moment apropiindu-se. Manifesta o animozitate deosebită față de orice manifestare de refacere a Germaniei și Rusiei. Deceniul acesta va trage clopotele de îngropăciune pentru iluziile lui Iorga referitoare la o lume sămănătoristă. Chiar și în literatură, sămănătorismul a devenit irelevant și mai contestat ca oricînd. În privința scrierii istoriei, pînă acum, istoria românilor era (în România) destul de mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la problema evreiască și a altor minorități erau atît de aspru criticate din afară cît și contrazise de realitățile interne existente în România. Tineretul și o mare parte a corpului studențesc s-au îndepărtat de fostul "Apostol" în acest extenuant deceniu vulcanic, ceea ce a dus la confruntări politice în care Iorga nu dădea întotdeauna cele mai bune replici, ca să nu mai vorbim de soluții constructive. De altfel, aceste confruntări nu erau singurele cărora trebuia să le țină piept. În cele din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
regim discreditat. Iorga a adoptat o poziție lipsită de orice echivoc împotriva stîngii, pe care o identifica cu inamicul național numărul unu. Dar a trebuit să ia poziție împotriva unui atac mult mai agresiv din partea dreptei radicale. În timpul acestui ultim deceniu al vieții sale a depus Iorga cele mai supraomenești eforturi pentru apărarea României, luînd atitudine împotriva nazismului și a comunismului. El prețuia mai presus de orice valorile unei înțelegeri gen secolul al XIX-lea a lumii occidentale. Tot în timpul acestui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al vieții sale a depus Iorga cele mai supraomenești eforturi pentru apărarea României, luînd atitudine împotriva nazismului și a comunismului. El prețuia mai presus de orice valorile unei înțelegeri gen secolul al XIX-lea a lumii occidentale. Tot în timpul acestui deceniu nefast a comis Iorga cele mai grave erori de judecată și a manifestat cele mai mari inconsecvențe, atît politice cît și personale, chiar și în științele istorice și în literatură. Vehemența luărilor de poziție ale lui Iorga în jurnalistica sa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]