29,398 matches
-
-o pe un trupușor firav care parcă se rupe cu fiecare lovitură? De ce păsările zboară de pe crengile bătrâne ale copacilor atunci când aud acele suspine tulburătoare ale unor copii nevinovați, a căror greșeală este însăși fericirea la care visăm cu toții? De ce destinul se încăpățânează să pedepsească tocmai pe acești micuți, care nu speră decât la o viață în pace? De ce nu ne gândim că acești copii maltratați vor reprezenta viitorul, viitor care ne va include și pe noi? De ce nu ne așteptăm
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92950]
-
amprenta necruțătoare a tristeții a rămas adânc gravată în sufletele oamenilor, distrugându-le. Iar potopul a distrus vise, speranțe, a răpit vieți, dar a arătat fiecăruia dintre cei asupra căruia s-a abătut că este doar un figurant pe scena destinului.
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92951]
-
Trăim fără a avea un scop clar definit și asta pentru că viața noastră este în sine o umbră. Ori din umbră nu ne putem desface pe noi înșine. Brâncuși a înțeles această filosofie aparent simplă și a aplicat-o propriului destin, pe care, precum lutul, l-a modelat după propriile-i exigențe. Timpul perfecționează spiritul românesc” afirma Constantin Brâncuși fără să își imagineze măcar, dimensiunea colosală la care avea să ajungă întregul său destin. Brâncuși continuă să existe în noi, prin
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]
-
aparent simplă și a aplicat-o propriului destin, pe care, precum lutul, l-a modelat după propriile-i exigențe. Timpul perfecționează spiritul românesc” afirma Constantin Brâncuși fără să își imagineze măcar, dimensiunea colosală la care avea să ajungă întregul său destin. Brâncuși continuă să existe în noi, prin operele sale. Încă nu știu dacă numele său este deasupra sculpturilor pe care le-a realizat sau viceversa. De fapt nici nu știu dacă îl putem separa pe Brâncuși de creația sa. El
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]
-
spiritualitatea ei; el o gândește, el o scrie, el îi dă hîrtia, cerneala, tiparul, îi adună foile, i le coase, e le leagă; el o citește. În conspirația intelectului față de natură, cartea solidarizează azi 2 miliarde de suflete împotriva unui destin, care cu variantele lui a rămas același. Omul se isprăvește și cartea lui de-abia începe. Uite, mii de inimi și minți trăiesc lîngă tine, în rafturile tale. Pînă la cărți, rămînea mărturie cimitirul. L-a învins biblioteca. Cartea ție
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
varii criterii către care optăm. Să existe și un „de la sine” al acestei deveniri? Este, probabil, întrebarea cea mai importantă la care ar trebui să răspundem, când vine vorba despre întrebarea „noi ce ar trebui să facem?”. Ne putem împlini, destinul pământean, aflând ceea ce ne este dat să fim? Bine, dar cum, ținând cont că până și pentru a ne realiza natura avem nevoie de un minim efort, de chinul deliberat al devenirii? Vocea înțelepciunii ne spune că naturii proprii nu
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
o ideologie despre controlul teritoriului. Gândirea geografică realizează proiecții imaginative, cartografice, militare, economice, istorice ori, într-un sens general, culturale. De asemenea, face posibilă construirea a diferite moduri de cunoaștere, toate depinzând într-un fel sau altul de percepția și destinul unei anumite geografii"51. Cartografierea Europei polarizate între Apus și Răsărit sau Orient, este un joc al puterii, după cum este construit și Orientalismul ca discurs al expansiunii și dominației imperiale, temă de predilecție pentru studiile post-coloniale și subalterne (urmând filiera
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
culturală, măsurabilă, definibilă și evaluabilă. Balcanii implică certitudine și îndoială, realitate și mit, fapte și imagini, ideologie și imaginație, construcție politică și invenție textuală, istorie traumatizantă și poezie înduioșătoare, loc și condiție, închisoarea și dorința de a scăpa din prinsoarea destinului. Balcanii sunt atât un stereotip negativ cât și o metaforă: sunt folosiți disprețuitor pentru a se face referire la fața întunecată, respinsă a Europei și nostalgic pentru a se face referire la străbunii pierduți ai Europei războinicii ei barbari și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
toate acestea, ei continuă să caute România adevărată, iar această căutare devine în același timp o căutare psihologică (a Celuilalt și, în același timp, a sinelui angajat într-o experiență inițiatică) și o investigație polițistă cu privire la un personaj al cărui destin este în strânsă legătură cu autorul și cu România. Oscilația între registrele Orientalismului, Balcanismului și Europenismului complică analiza imaginilor apusene despre România comunistă sau post-comunistă, în cărți precum: Room Service. Povestiri din Europa de Est (Room Service. Berättelser fran det östra Europa
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
nu ale conducătorilor care, cu mare "cinste și onoare" îi reprezintă. Iată pericolele generalizărilor și reprezentărilor superficiale de care ne-am bucurat și ne bucurăm și acum, dar pe care le asimilăm cu mare comoditate. Un oftat de resemnare în fața destinului ireparabil care ne apasă! Și ne privim tăcuți, cu duioșie chiar, recunoscân-du-ne în oglinda tuturor spațiilor cărora le aparținem din punct de vedere istoric și imaginativ. Spații heterotopice care înlocuiesc spațiul real al viețuirii noastre! Imaginile britanice din romanele și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
bântuiți pentru totdeauna de spectrele istoriei, de tiranii întorcându-se în viața lor sub diferite deghizări, de genele lor balcanice sau orientale, barbare sau primitive, românii nu au mari speranțe pentru viitor. Nici o revoluție nu poate să le schimbe acest destin absurd, un clișeu comun în reprezentările apusene și în auto-reprezentările românești. Iată de ce reprezentările acestea despre România nu sunt povești cu happy end. Iubirea sfârșește în moarte, adevărul cochetează cu minciună, normalitatea cu paranoia, speranța cu sinuciderea, evidența cu conspirația
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Iubirea sfârșește în moarte, adevărul cochetează cu minciună, normalitatea cu paranoia, speranța cu sinuciderea, evidența cu conspirația, iar visele de libertate în coșmaruri. În ceea ce-i privește pe românii care apar în aceste cărți, ei încearcă să se facă față destinului lor imuabil, uneori într-o disperată căutare a identității, alteori târându-și existența ca niște marionete ori încercând să se elibereze de un prezent instabil și mohorât, nu foarte diferit după căderea comunismului, fie în lumea liberă, fie într-un
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Julian Barnes a primit premii literare importante pentru romane precum (Flaubert's Parrot (1984), England, England (1998), Arthur & George (2005). 292 Mad Forest (Pădurea nebună) surprinde în imagini fascinante România comunistă, în timpul și imediat după Revoluția din 1989. Piesa urmărește destinul a două familii, cea a lui Bogdan și cea a lui Mihai, comunicarea verbală (sau lipsa acesteia, în prima scenă), simbolizând presiunea psihică și morală la care erau aceștia supuși. Nu numai comunicarea este suprimată, ci personalitățile celor oprimați. Actul
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
respectat cerința Creatorului de a nu mușca din mărul cunoștinței binelui și răului, sunt izgoniți și puși în situația de a munci pentru a-și asigura cele necesare traiului. Vom insista asupra mitului căderii omului, considerându-l important pentru înțelegerea destinului nostru, al zbaterilor și eșecurilor sau împlinirilor noastre ca specie 16, dar și pentru înțelegerea remanențelor de tipul ,,vremurile de altădată" au fost tot timpul mai bune decât cele prezente. De fapt, oamenii au considerat mereu că numai vremurile trecute
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dezaprobator. Credința noastră comună este aceea că nu se poate ca pe pământ lucrurile să fi stat dintotdeauna atât de rău. De fapt, prin pierderea dumnezeirii omul se află pus în situația de a-și construi propriul univers și propriul destin. Egal cu Creatorul său, nici nu are o altă șansă. Lumea omului nu va fi asemănătoare celei a lui Dumnezeu din simplul motiv că omul nu este perfect. Drumurile omului nu sunt și drumurile lui Dumnezeu 17. Ca ființă nesupusă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
său, nici nu are o altă șansă. Lumea omului nu va fi asemănătoare celei a lui Dumnezeu din simplul motiv că omul nu este perfect. Drumurile omului nu sunt și drumurile lui Dumnezeu 17. Ca ființă nesupusă ne vom lua destinul în mâini pornind într-o aventură a cunoașterii și împlinirii vieții, așa cum am putut-o gândi ca ființă imperfectă și blestemată. Poate că numai privind din această perspectivă vom înțelege mai bine răul din noi și răul dintre noi. Există
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
problemele puse de capitalism care rămân la ordinea zilei așa cum au fost ridicate și cuprinse temeinic de doi uriași ai sociologiei istorice, Karl Marx și Max Weber. Prima dintre probleme se referă la locul și însemnătatea capitalismului în natura și destinul acestei faze a aventurii umane numită ,,modernitate". Cealaltă problemă este mai explicit istorică: cum se face că acest regim al economicului (capitalismul) a răsărit în Europa începând cu o dată anume și nu în altă parte, ori în alt moment"28
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este elementul religios, cultural. Capitalistul lui Marx este un om lacom și rău, în permanentă căutare de profituri și care îi exploatează pe ceilalți. Capitalistul lui Weber este un ascet, care caută banul pentru că munca și dezvoltarea fac parte din destinul său. Capitalistul lui Marx este lacom și rău, iar capitalistul lui Weber este muncitor și strânge averile ca o cale prin care îi face pe plac lui Dumnezeu. În general, pentru Marx, oamenii sunt răi și nu merită libertatea. Este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
practică, să construiască social în mod intenționat, asumat, o lume pe care au considerat-o perfectă. Din acest punct de vedere socialismul va fi utopia supremă și utopia perfectă. Socialismul nu este o construcție realizată ca reflex al asumării unui destin social al omului și adaptării sale la mediu, ci este construcția ,,după carte", conformă câtorva mituri care au dominat și domină specia umană, printre care cel mai important este acela al egalității între oameni. În politică, dar și în teoria
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care le numim revoluții sau războaie. Singura lume care nu a ținut cont de această lege a fost socialismul. Poate că tocmai din această cauză părea atât de nenatural, atât de nefiresc, în contextul contactului cu viața umană și cu destinul uman. Marxiștii au făcut eroarea de a împărții istoria umană în moduri de producție pe care le-au descris cu ajutorul unor caracteristici și criterii pe care le pretindeau a fi clare. Se întâmpla așa tocmai pentru a pune bazele viitoarei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că numai o parte a oamenilor este chemată pentru a fi mântuită - își pot avea sensul doar ca mijloc pentru scopul preamăririi de sine a măreției lui Dumnezeu"151. Pentru protestantul de rând nu există posibilitatea comunicării cu divinitatea, iar destinul său este învăluit în taine care nu îi sunt accesibile 152. Orice ființă este despărțită de Dumnezeu printr-o prăpastie de netrecut. Din această cauză Weber consideră că în ,,ne-omenia sa patetică, această învățătură trebuie să aibă pentru starea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nivelul de prosperitate al acelei țări. În același fel, după același tipar, se întâmplă și cu oamenii. Un om liber deține șanse mai mari de a deveni un om împlinit, fie și numai pentru faptul că poată să-și împlinească destinul așa cum dorește. Una dintre lucrările care surprind corelația dintre nivelul de libertate economică și măsura în care un stat poate deveni prosper prin libertate este ,,Liberalismul economic"159. Autorii procedează la o comparație între zece state cu un indice mare
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
reprezintă o a doua tinerețe în care omul își poate pune în valoare pasiunile, construindu-și o viață plină, pe care alți oameni din alte părți ale lumii doar o visează. Omul liber în căutarea fericirii și a propriului său destin, acesta este modelul lumii în care trăim noi. De ce aici și nu în altă parte se întâmplă această minune? Iată o întrebare complexă la care mulți istorici, specialiști în cultură și civilizație au încercat să răspundă 210. Sunt mai multe
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
iar cei care sunt mai ,,înalți" sunt tăiați fără milă, fără remușcări și fără regrete. O lume românească prizonieră propriilor și infinitelor sale egoisme și răutăți. Starea asta nu s-a schimbat prea mult și ne costă în fiecare clipă destine, bani, eficiență și nu în ultimul rând liniște și bunăstare. Odată cu libertatea au fost și sunt mulți oameni care au plecat din țară după bani, dar și după liniște... mai ales după liniște... A doua întâmplare pe care doream a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și pentru că omul sărac era sărac pentru totdeauna, iar omul bogat era bogat pentru totdeauna. Sărăcia ca și bogăția erau rezultatul unui statut social etern, dat și imposibil de schimbat. Omul liber are posibilitatea de a-și asuma și schimba destinul. Egalitatea de șanse nu este o vorbă în vânt. Dacă i-am descrie unui tânăr indian, membru al celei mai sărace caste, posibilitățile pe care le are un tânăr occidental la naștere, ar crede că îi vorbim despre raiul pe
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]