29,295 matches
-
pescuia toată ziua și banii îi folosea pentru pacică (tabac). Toată ziua pufăia dintr-o pipă lungă, pe care singur și-a făcut-o din lemn, din luncă. Pentru că nu avea nici o palmă de grădină sau livadă, copiii duceau mereu dorul merelor. Așa se întâmplă că în câteva dimineți mama să-i observe culegând mere din livada noastră. Pentru ei devenise un obicei. Livada noastră s-a transformat într-un fel de sursă de aprovizionare cu mere pentru copii. Odată, fiind
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Atunci, un băiat mai isteț, se ducea la cancelarie și întreba: Doamna învățătoare, ce facem? Că s-au terminat orele. Veniți și dați-ne teme pentru mâine! Faceți rândul și plecați acasă. Lăsați temele pentru altădată! Ce, v-a apucat dorul așa de tare de teme? Noi, fără niciun rând, plecam într-o hărmălaie, ce nu deranja pe nimeni. Când se apropiau sărbătorile de iarnă sau sfârșitul anului școlar, începeau pregătirile pentru serbare. Doamnele învățătoare dădeau sarcini unor elevi mai mari
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
A scris versuri despre tot ce o înconjura, despre omul ei drag, despre Marea Călătorie la vârsta destrămării, despre colegele ei, cu care a păstrat mereu legătura, despre cei apropiați care, fiindu-le sortit destinul, plecau pe drumul veșniciei... Cartea "Doruri mici în noaptea mare", 2006, este plachetă de versuri, o bună pricină pentru a o determina pe autoare să-și depene imaginile păstrate cu atâta sfințenie din copilărie. "Amintiri de prin Costișa", 2007, evocă oameni și locuri de demult, din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
puteau fi transportate. Tuturor bunicilor li s-a promis că dacă situația se va îmbunătăți, vor fi lăsați să se întoarcă acasă, ceea ce nu s-a mai întâmplat cu bunicul Leon, om voinic și sănătos care s-a stins de dor, după 2 ani. În orașul Rm. Sărat, într-o locuință închiriată, am simțit din plin trecerea de la un trai fără griji la unul sărăcăcios, cu lipsuri de tot felul. Toată lumea din jurul nostru era săracă, dar noi eram și mai săraci
UN REFUGIU TRIST. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nona Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1671]
-
sublimă, gest de prietenie, dorință nestăvilită de cunoaștere, de dragoste, de armonie. Vom iubi această țară pe care autoarea Floarea Cărbune ne-o aduce cu multă dragoste prin paginile volumului prezent. Apoi, ne vom mira când ni se va face dor (!?) și vom fi surprinși să constatăm că doamna cu zâmbet de soare și nume de floare, ne-a purtat cu atâta dibăcie în lumea acestei țări minunate, încât vom avea senzația că noi, am mai trecut pe acolo. Floarea Cărbune
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și este „Japanese iris festival”...Irișii, de toate culorile și în zeci de nuanțe... îmi încântă ochiul avid de frumusețe. IULIE-luna cărții. „Fumizuki” (numele vechi) și „Shichigatsu” (denumirea modernă). A venit vara, e cald și mi-e sete, Mi-e dor de-o halbă de bere cu gheață... Fierbinte mi-este trupul și inima dulce. Kampai! Iulie este numit „luna cărții” sau „luna scrisorilor”. Se spune că, în această perioadă, femeile și bărbații compun poezii dedicate stelelor Vega și Altair al
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
cules ia calea fabricilor de bere. Deja cel pus la fermentat în luna septembrie este gata de filtrare. Au trecut cele 30 de zile necesare pentru a se transforma într-un lichior gustos și aromat. Miroase a proaspăt și a dor de viață. Zilele s-au micșorat, iar nopțile s-au lungit spre bucuria petrecăreților. Castanele culese pe lună plină te îmbie, fierbinți și gustoase, la fiecare colț de stradă. La o cupă de sake încălzit merge Saury (pește), o delicatesă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
cum a fost tratată în avion. A primit cadouri, a fost răsfățată cu mâncare specială pentru copii și i s-a dat tot ceea ce a dorit. Ca de fiecare dată, după lungile ore de zbor, am ajuns la Narita cu dor și cu bucuria revederii celor dragi nouă. Cu emoții intense, am străbătut culoarul de la scara avionului până la vama de care am trecut cu bine. Și de astă dată, am rămas uluită de felul cum arăta aeroportul. Părea, ori chiar era
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
întrucât, a doua zi, urma să mergem la Kamogawa, iar el trebuia să-și facă bagajul la fel ca noi, ceilalți. M-am culcat devreme, gândindu-mă la excursia de a doua zi. Mai fusesem la Kamogawa, dar mi-era dor să-l revăd. Asakusa Miercuri, 20. 08. 2008 Am dormit bine, trezindu-mă odihnită și cu chef de excursie. La ora 9: 00 am coborât la micul dejun împreună cu Alex și Dragoș. Am mâncat copios, desfătându-mă apoi cu suc
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
așa de lungi. Când te însoțește și un copil, timpul trece altfel. În cursul zborului am dormit, odihnindu ne, cât de cât...Ca de fiecare dată, Cristina și Oto san ne-au așteptat în Narita. Revederea a fost pe măsura dorului, ochi înrourați și inimă bucuroasă... Avionul era foarte aglomerat, întrucât japonezii din Franța, cei stabiliți acolo, dar și cei plecați în vacanță la Paris, se reîntorceau pe insulă, deoarece, între 13 și 16 august, se desfășoară Festivalul Obon sau Festivalul
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
pe hol și, când a ieșit din lift, i-am făcut o poză în costumul de cercetaș, altfel nu m-ar fi lăsat să-l pozez . S-a și speriat! Nu știa că sunt pe post de „paparrazi”. Mi-era dor de el, dar nu știam ce gesturi îmi mai sunt îngăduite. Japonezii nu se îmbrățișează. Când îi îmbrățișăm pe prietenii japonezi, la venirea sau la plecarea din Japonia, rămân surprinși, chiar și acum după atâtea întâlniri. Dimi se consideră japonez
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
fierbinți din porumb verde. Ca băutură am preferat un ceai fierbinte cu mult lapte... Yokohama 25. 08. 2009 Încă de ieri ne-am făcut planul pentru vizita la Yokohama. Trebuie s-o văd pe Emiko de care mi-era tare dor. La ea, mă simt ca acasă. Așezat la sud de Tokyo, Yokohama este un oraș frumos și un mare port al Japoniei. Dacă în sec. al XVIII-lea nu era decât un sat de pescari, azi, Yokohama se înscrie în
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
necontenit de tendințele de expansiune ale coroanei france, și a primit-o cu toată bună voința pe sărmana fugară. Acolo și-a sfârșit zilele frumoasa Bertranda de Montfort, după ani de pocăință și reculegere. N-a trăit prea mult, sărmana. Dorul după fiul ei și evenimentele dureroase pe care le-a trăit au pus capăt vieții ei zbuciumate. E Îngropată sub o stâncă de lângă grota din Sainte Baume, unde se spune că a dus o viață ascetică și de penitență marea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nu v-ați gândit să cereți o audiență? Ar fi fost o bucurie pentru mine să vă primesc, o clipă de strălucire În viața cenușie pe care o duc! Femeia mușcă din momeală și-l privi cu ochi plini de dor: — N-am Îndrăznit... Stăpâne, am auzit Întâmplător con vorbirea Înălțimii Voastre cu ducesa. Bineînțeles că n-am vrut să trag cu urechea, vă rog să nu mă pedepsiți... Eram la ducesă când ați intrat și voiam să ies, dar n-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și gata, a rămas ca-n două săptămâni căruța să fie gata. La întoarcere, drumul a fost ușor, mergeam mereu la vale. Astfel am putut observa un Centru Social la Bâra și peisaje de care iarna avea să-mi fie dor. Odată ajuns acasă am constatat uitându-mă în oglindă, că fața mea era nici roșie, nici maro, avea o culoare nedefinită, din cauza soarelui puternic. Trebuie spus că nici după trei ani, tranzacția nu s-a mai făcut. LA BRAD - 2004
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
2010 de dimineață (7,15 min.), am plecat pe bicicletă pe E85, spre Cârligi. Înainte de Filipești, indicatoarele rutiere mi-au presemnalizat drumul spre destinația stabilită. Sincer să fiu, aveam oarecari emoții care creșteau pe măsură ce mă apropiam, fiindcă mulți vorbesc cu dor și duioșie despre locul venirii lor pe lume, numai eu nu mai fusesem pe acolo, nu mă legau de el nicio amintire proprie. Atent la indicatoare am trecut de CASA DE CULTURA RADU BELIGAN, (prin anagramarea denumirii satului GALBENI, component
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Dar au fost îndeplinite două cerințe fundamentale: înhumarea și prohodul lapidar și sinistru al bunicii. Odihnește-te în pace, sărmane Haiduc! Opto sit tibi terra levis Doresc să-ți fie țărâna ușoară. În cea ce mă privește: "Plâng pe zarea dorului Cu lacrima norului Mi-au secat pleoapele Și-n inimă apele." (L. Blaga) Și-a luat unealta ucigașă, apoi, cu o voce calmă și chiar bucuroasă, ca și cum i-ar fi reușit o afacere deosebit de profitabilă, a zis: De-amu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sau a laptelui proaspăt din șiștar îi simt și acum... A.B.Ce prieteni ați dori să revedeți? (mă refer la cei plecați în lumea dedincolo) ce le-ați spune acum? Ce amintiri vă vin acum în minte? Mi-e dor de prietenul din copilărie Ioan Micaș, cu el am bătut cărările din lunca Homorodului și potecile pădurilor. El a devenit zețar, la "Someșul", singura tipografie atunci în oraș. Culegea literele de plumb una câte una din căsuțele de pe mesele zețăriei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
epocă. Noi ne-am numit încă de la început "Cercul literar", care într-o primă formă de organizare, sub patronajul profesorului nostru Lucian Blaga, păstra însă legături strânse cu viața universitară, iar revista scoasă de noi la începutul lui 1941, "Curțile Dorului", două numere, era una studențească și împrumuta din creația mentorului nostru chiar numele. Ne găseam imediat după refugiu, iar numele acesta era menit, în noile, dureroasele circumstanțe istorice, să țină treaz gândul la ținuturile pierdute. Curând după aceea, ne-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cercetarea sociologică a literaturii... Planeta sărăcește, resursele pier... A.B.Pentru că luna aceasta împliniți o anume vârstă, redacția revistei "Porto Franco" vă urează mai întâi "La mulți ani!". Aș dori să începem dialogul nostru cu o simplă întrebare: Vă este dor de locurile natale? M-am născut în frumosul oraș Târgoviște, într-o casă ce se află și astăzi în picioare, printr-un fericit noroc, la distanță de 200 de metri de casa în care s-a născut Grigore Alexandrescu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aplauze. Am coleg și pe inginerul Smith, venit cu soția și fetița tocmai din Uniunea Sud Africană. Mă asigură că oricând pot găsi bun plasament În țara sa, dar gândul meu este tot la Bărăganul ialomițean; deseori acasă cânt de dorul său. De ce tot cânți, mă Întreabă La Mont. De dor, domnule La Mont. E foarte frumos la dvs., dar foarte curios, sincer Îți spun, dorul de țară nu mă părăsește. Am coleg și pe Mister Willy Jones. E venit din
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și fetița tocmai din Uniunea Sud Africană. Mă asigură că oricând pot găsi bun plasament În țara sa, dar gândul meu este tot la Bărăganul ialomițean; deseori acasă cânt de dorul său. De ce tot cânți, mă Întreabă La Mont. De dor, domnule La Mont. E foarte frumos la dvs., dar foarte curios, sincer Îți spun, dorul de țară nu mă părăsește. Am coleg și pe Mister Willy Jones. E venit din California. A studiat la Universitatea din Dixon și acum rămâne
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În țara sa, dar gândul meu este tot la Bărăganul ialomițean; deseori acasă cânt de dorul său. De ce tot cânți, mă Întreabă La Mont. De dor, domnule La Mont. E foarte frumos la dvs., dar foarte curios, sincer Îți spun, dorul de țară nu mă părăsește. Am coleg și pe Mister Willy Jones. E venit din California. A studiat la Universitatea din Dixon și acum rămâne aci pentru un an. Mama sa a ținut să-l Însoțească. E văduvă, Îl are
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de ea să dăruiască acel simbolic - dar plin de semnificații - prasad. Am încercat s-o împac, dar răul era făcut. Reușisem să stric seara tuturor. Împrospătându-mi, acum, amintirile, bănuiesc că o prinsesem într-un moment delicat, mai pământean, al dorului de cei foarte dragi de acasă și, probabil, al îndoielilor în ceea ce privește reușita experimentului din punct de vedere medical. Diana mi-a făcut și ea câteva meritate reproșuri și, astfel, ne-am despărțit toți, indispuși iremediabil în acel sfârșit de zi
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ce nu mai puteau fi controlate în explozia de bucurie ce mă invadase... Povestea: În timpurile din urmă, nu foarte îndepărtate, un om, un suflet ardea în interior din dorința de a se întoarce în țara natală. Era mistuit de dorul meleagurilor în care deschisese ochii, tânjea după îmbrățișarea mamei și forța proteguitoare a tatălui. Voia să audă și să-și vorbească din nou limba moștenită de la iluștrii strămoși. Tot ce-i fusese oferit și obținuse prin naștere îi era interzis
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]