28,559 matches
-
face valoarea poeziei. Întristatul ia poza tuberculosului într-un pat de sanatoriu, dând mâinilor un gest stilizat: ..și ca să ne simțim mai bine vom împleti mâinile în chip de frăținătate. Morții iau poziții smerite de sfinți adormiți în duh de fericire, iar bolnavii se îngrămădesc să-i vadă, cuvioși ca niște arhangheli prerafaeliți: Asară mi-a murit vecinul de pat, acum odihnește în capelă, în straie albe stângaci îmbrăcat. Bolnavii care au venit să-l vadă l-au compătimit cu ochi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întristarea din cer, din miriști, de pe ramuri... Cum ritmic picură din strașini și moare focul în cămin, Ca niște șiruri lungi de umbre, lin, amintirile revin, Ți se perindă-ncet prin minte comoara vremilor apuse, Șiragul lacrimilor scumpe și-al fericirilor răpuse... Apar în raza amintirii și se preschimbă cu încetul... Încet ia pana lui docilă și... Iată-l inspirat poetul. EMANOIL BUCUȚA Adevăratul intimist în înțelesul propriu al cuvântului este Emanoil Bucuța, care-și cântă micul univers casnic, femeia dormind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pustiu Aș vrea să știu să pictez, Să fiu un artist chinez Și cu cerneală de aur să scriu Un poem despre zăpadă. De la Igena Floru a rămas o singură piesă remarcabilă, Fără reazăm, dramă a unei femei în căutarea fericirii, jignită de infidelitățile soțului și ale amantului, prin care a crezut că poate compensa ariditatea casnică. Nota specifică piesei este interioritatea dramei, constând într-o vulnerare sufletească iremediabilă. Lucreția Petrescu a stârnit entuziasmul lui I. Al. Brătescu-Voinești prin piesa Păcatul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Însă trăind, în stilul lui Edgar Poe, într-o continuă blândă euforie, are nota lui personală. Poezia sa e un delir infatuat în ton sacerdotal și profetic în care tocmai enormitățile sunt grațioase: Noi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodată Fericirea, Noi n-am avut alt soare decât Umilința. Prerafaelit ca și Edgar Poe, el inventează nume proprii stranii, Asena, Elra, Iwa, Maria-Maria, Eumene, Romola, și trăiește într-un mediu noros, populat cu heruvimi și îngeri: După o moarte - după încă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dreapta. Dedesubt, pe două rânduri precizarea: 1859, 24 IANUAR. Inscripția circulară consemnează: ALEKSANDRU IOAN I PRINȚUL MOLDO-ROMANU. Revers: Mărcile Moldovei și Valahiei întrunite, acoperite de coroană, încadrate de cununi de lauri. Dedesubt, în cinci rânduri: PRIN UNIRE VORU AJUNGE LA FERICIRE”{\cîte 73}. Ilustram medalia în figurile 59 av și 59rv cu imagini scanate după planșa 2 din studiul catalog de medalistica tematica semnat de doamnele Katiusa Pârvan și Mariana Neguțu, pe care il recomandăm călduros celor interesați{\cîte 74}. Într-
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
se poate constata, aceasta medalie (fig. 68av și 68rv) prezintă, în raport cu prima, următoarele particularități: Al.I.Cuza are titlul de „DOMNITORIULU ROMÂNIEI” și nu „PRINȚUL MOLDO-ROMANU”; inscripția de pe avers nu mai continua cu „PRIN UNIRE VORU AG(J)UNGE LA FERICIRE”, ci cu „UNIREA DA POTERE”, reprezentarea alegorica de pe revers este absolut diferită, iar inscripția este „V-XXIV JANUARIE / MDCCCLIX” și nu „1859, 24 IANUAR”. Chiar dacă forțăm puțin notă interpretărilor, putem presupune că cea de a două medalie este realizată în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
treisprezece ani în revista craioveană „Flamura”. A mai colaborat la „Viața socială”, „Ramuri”, „Pagini dunărene”, „Viața militară”. A fost distins cu diverse premii, acordate de revistele „Ramuri” și „Viața militară” sau de Asociația Scriitorilor din București (pentru romanul Nimic despre fericire, 1984). După perioada de detenție a semnat cu pseudonimul Andrei Rotaru. Debutând târziu, la patruzeci și trei de ani, R. se dovedește încă de la primul volum - Dincolo de așteptare (1967) - un prozator matur, stăpân pe mijloacele de expresie. Nuvelele cuprinse aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
familii. Cartea, plină de sugestii și întrebări dramatice, conduce spre o concluzie unică: personalitatea de excepție, tiranică în formele ei de manifestare, îi anulează pe cei din jur, chiar atunci când toate acțiunile izvorăsc din cele mai lăudabile intenții. Nimic despre fericire (1984) este un roman de dragoste al cărui final îl constituie actul răpirii Transilvaniei de către horthiști. Sunt analizate destinele unor tineri siliți să își plieze existențele în funcție de un implacabil eveniment istoric, cu totul străin lor. În iarbă, cu fața la soare (1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
reușește să își reia drumul firesc al profesiunii, eșecul marcându-i și viața intimă. SCRIERI: Dincolo de așteptare, București, 1967; Verdictul, București, 1970; Lumină și piatră, București, 1972; Oameni și oameni, București, 1973; Păsările mari nu cântă, București, 1976; Nimic despre fericire, București, 1984; În iarbă, cu fața la soare, București, 1989. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Verdictul”, RL, 1970, 15; Radu Ciobanu, „Verdictul”, O, 1970, 4; Valentin F. Mihăescu, Un roman al eșecului, LCF, 1977, 23; Romulus Vulpescu, „Păsările mari nu cântă”, RL, 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
Dana Dumitriu, „Verdictul”, RL, 1970, 15; Radu Ciobanu, „Verdictul”, O, 1970, 4; Valentin F. Mihăescu, Un roman al eșecului, LCF, 1977, 23; Romulus Vulpescu, „Păsările mari nu cântă”, RL, 1977, 32; Popa, Dicț. lit. (1977), 468-469; V. Tudor, „Nimic despre fericire”, TR, 1985, 12; Marius Petrescu, Într-un registru „egal cu sine”, LCF, 1989, 50; Radu Ciobanu, Un roman cu medici și despre medici, T, 1990, 3; Nicolae Balotă, Povestea unei vieți, CC, 1990, 2; Virgil Leon, Conversații cu Banu Rădulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
tărie sufletească soldaților din tranșee prin articolele sale. În parlament pronunță discursuri de îmbărbătare memorabile, ca acela din 14 decembrie 1916, în care se opune retragerii din fața armatei germane („Să ne mănânce câinii pământului acestuia mai curând decât să găsim fericirea, liniștea și binele din grația străinului dușman”) și, citând o aserțiune a lui Petru Rareș, prevestește înfăptuirea idealului național: „Vom fi iarăși ce am fost și mai mult decât atât.” După deschiderea Universității din Cluj savantul răspunde fără ezitare solicitării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
1982, 6; Nicolae Manolescu, Apropiere și distanță, RL, 1982, 25; Grigurcu, Între critici, 165-168; Simion, Scriitori, III, 159-168; Lucian Alexiu, Literatura ca istorie personală, O, 1984, 9; Tașcu, Poezia, 110-120; Braga, Sensul, 148-151; Grigurcu, Existența, 99-103; Florin Mugur, Schițe despre fericire, București, 1987, 208-214; Tihan, Apropierea, 159-162; Micu, Limbaje, 77-85; Tudor Opriș, 500 debuturi literare, Galați, 1991, 113-114; Octavian Soviany, Ostentativa cenușăreasă, APF, 1992, 9-10; Traian T. Coșovei, „O variantă înșelătoare a ființei mele”, CNT, 1993, 1; Nicolae Manolescu, „Blânda metafizică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
și André Vornic, Paris, 1991; On Clowns: The Dictator and the Artist, tr. Irina Livezeanu, Joel Agee, Anselm Hollo și Alexandra Bley-Vroman, New York, 1992; ed. (Despre clovni: dictatorul și artistul), Cluj-Napoca, 1997; Compulsory Happiness, tr. Lynda Coverdale, New York, 1993; ed. (Fericirea obligatorie), Cluj-Napoca, 1999; Casa melcului (Dialoguri), București, 1999; Întoarcerea huliganului, Iași, 2003. Repere bibliografice: Petrescu, Scriitori, 112-117; Cristea, Domeniul, 283-286; Titel, Pasiunea, 73-76; Vlad, Lectura, 182-187; Georgescu, Volume, 62-71; Raicu, Practica scrisului, 255-263; Iorgulescu, Scriitori, 210-214; Florin Mugur, Profesiunea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
a gazetarului. "Fabrica de palavre" din Dealul Mitropoliei oferă jurnalistului prilejul dezvoltării unor adevărate comedii caragialești, iar personajele politice au toate datele eroilor dramatici: Cine a fost de față la ședința de sâmbăta trecută, 1 aprilie, a Camerei, a avut fericirea de a vedea o a doua edițiune, revăzută, însă nu îndreptată, a adunărei din balamucul vienez. Când am aflat cele petrecute în Dealul Mitropoliei am gândit deocamdată că, fiind 1 aprilie, este vorba numai de o glumă, cum se obicinuiește
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
diferite lucruri din cauză că banii constituie o sursă limitată. În 4 această situație, cantitatea de bunuri pe care oamenii o pot avea ca fiind limitată, constituie sursa de conflict în familie, între prieteni, colegi. * Nevoile de natură psihologică sunt: iubirea, libertatea, fericirea, respectul de sine, corectitudinea. Alterarea acestor nevoi produce conflicte interioare care, la rândul lor, pot provoca conflicte interioare și cu alți factori sau persoane. 3. Procesul conflictului După Robbins, procesul conflictului poate fi descris ca fiind o succesiune de cinci
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
face să uiți de tot ce e rău!”. Din păcate, această boală a mortalității induse benevol nu se manifestă doar la tinerii inconștienți, ea se răspândește la toți oamenii străzii, adunați în grupuri. Din păcate, aceștia cred că ei trăiesc fericirea vieții consumând drogurile fiindcă așa le spune un “om”, unul care îi aprovizionează cu prostie și cu moarte.... Hopa! Am spus prostie și moarte? Voiam să spun droguri însă este același lucru..... M-am gândit bine și am reușit să
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Danis Claudiu, Iancău Raluca Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2031]
-
pentru că nu oferă înțelesuri deja fixate, ci un mod sinuos al posibilității și uneori chiar al abandonului sensului: "scriem poate mai puțin pentru a materializa o idee, decât pentru a duce la bun sfârșit o misiune ce-și conține propria fericire. Scriitura are un fel de vocație a lichidării; [...] scriitorul însuși nu o poate percepe ca temelie, ci mai degrabă ca abandon necesar"284. În această situație, scriitorul este un "experimentator public", condus nu de dezideratul conținuturilor, ci de cel al
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Baudrillard "morală a satisfacției pure". În aceeași măsură, Gilles Lipovetsky 366, de pildă, va dezvolta o etică a postdatoriei, la fel cum Zygmunt Bauman 367 va fundamenta o etică postmodernă. Lipovetsky descrie societatea postmorală, aflată sub domnia valorilor narcisic-hedoniste ale fericirii personale, în care plăcerile sunt perfect legitime, iar subiectul funcționează în "circuit integrat", având o autonomie totală. Această descriere a subiectului postmodern corespunde complet portretului individului contemporan, realizat de Baudrillard, care arată cum subiectul clasic s-a transformat în in-divisum
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
blestem al abundenței" și de un set de posibile măsuri care să conducă la scăderea consumului, Lipovetsky consideră că nu am transgresat această a treia etapă a consumului și că nu ne aflăm în "post-hiperconsum". Chiar dacă un reviriment în definirea fericirii umane (care să nu treacă neapărat prin acumulare, bogăție, standing etc.) și a conceperii ierarhiei bunurilor și a valorilor este unul posibil, se pare că totuși el nu aparține prezentului, ci unui viitor încă îndepărtat. Aceste reflecții sunt concordante cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
LEMERT, Charles C., "Post-Structuralism and Sociology", în Steven Seidman (ed.), The New Postmodern Turn. New Perspectives on Social Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, pp. 265-281. LIPOVETSKY, Gilles, Amurgul datoriei, trad. de Victor-Dinu Vlădulescu, Editura Babel, București, 1996. LIPOVETSKY, Gilles, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum, trad. de Mihai Ungurean, Editura Polirom, Iași, 2007. LIPOVETSKY, Gilles, L'Ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris, 1983. LYON, David, Postmodernitatea, trad. de Luana Schidu, Editura DuStyle, București, 1998. LYOTARD
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pentru care consumul este definit ca un limbaj ce creează posibilitatea comunicării, decât de perspectiva baudrillardiană, care prezintă un fenomen al consumului excesiv și de necontrolat. 385 Jean Baudrillard, Simulacres et simulation, Galilée, Paris, 1981, p. 116. 386 Gilles Lipovetsky, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum, trad. de Mihai Ungurean, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 29. 387 Ibidem, p. 8. 388 A se vedea "From the Society of the Spectacle to the Realm of Simulation. Debord, Baudrillard and Postmodernity", în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de așa ceva. După exemplul tatălui vostru Rehab, adică al fericitului Francisc, ca adevărați rehabiți, dând uitării cele lăsate în urmă, să vă avântați către cele de dinainte (cf. Fil 3,13) și, luptând așa cum arată regulile, să puteți primi coroana fericirii veșnice (cf. 2Tim 2,5) (p.158). B) Cezar din Heisterbach Lucrarea, dedicată arhiepiscopului Henrich († 1238), povestește viața și martiriul Sfântului Enghelbert (1225), episcop de Köln în perioada 1217-1225. Ea a fost scrisă de un călugăr cistercian, pe nume Cezar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Valea Spoletană, fără să ne transmită emoțiile și sentimentele sale, pentru «a cere un ministru și un lector» pentru Saxonia (nr. 58). «Reîntorcându-se în Germania, a trecut pe la fratele Toma de Celano», lăsându-ne pe noi să ne imaginăm fericirea primilor doi „cuceritori” ai germanilor. Esența întâlnirii lor se concentrează în întregime pe relicvele Sfântului Francisc pe care fratele Toma le oferă prietenului său și care vor fi pentru el izvor de noi experiențe (nr. 59). Se va reîntoarce în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sădit Ordinul Fraților Minori în Germania, care a reușit să rămână timp atât de îndelungat și fără întrerupere în țara al cărei tată sau bunic se simte; asta reiese din Prolog, când începe să «povestească» fraților lucrurile de la început. Din fericire pentru noi, rațiunea, insistența fraților și buna dispoziție a fratelui Baldovin l-au determinat în cele din urmă să-și dicteze și pentru noi memoriile, iar aceasta este ultima imagine pe care o avem despre acest simpatic, întreprinzător și înțelept
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
oferiți pomeni pioase din bogățiile ce v-au fost dăruite de Domnul și ajutoare dictate de recunoștința carității, și astfel voi, pentru aceasta și pentru alte opere bune ce le veți săvârși, în urma inspirației divine, să puteți ajunge la bucuriile fericirii veșnice. Noi, într-adevăr, încredințându-ne milostivirii lui Dumnezeu cel Atotputernic și mijlocirii sfinților apostoli Petru și Paul, tuturor acelora care vor participa printr-un ajutor la această operă, acordăm cu îndurare o indulgență de patruzeci de zile din pocăința
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]