31,086 matches
-
Arheologie, Secția de Artă, Secția de Etnografie și Arta Populară. Alte obiective turistice sunt:Monumentul Independenței, Biserica Catedrală “Sf Nicolae”, Biserica “Sf. Gheorghe”, Primăria Veche, Statuia ecvestra a lui Mircea cel Bătrân, Bustul lui Spiru Haret, faleză Dunării, lacul Ciupercă, lacul Zaghen, Pădurea Bididia. Orașul Babadag, menținat documentar în 1263 drept Vicus Novus, avea să decadă sub stăpânire bizantina pentru a renaște mai apoi, turcii folosindu-l drept reședința a pașalelor și a înalților demnitari. Din acele timpuri au rămas Moscheea
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
cărpinița, mojdreanul. În rezervațiile botanice se numără parcurile de liliac de pe Valea Oilor de la Babadag (0,35 ha) pe langă localitatea Fântână Mare (0,30 ha). Dealul Pietrosul de la Agighiol (167 m, 9,70 ha). E situat la nord de lacul Razim și reprezintă unul dintre celebrele puncte fosiliere din țară, incluzând o bogată fauna de amoniți triasici, specifici domeniului alpin. Alcătuit exclusiv din calcare, cenușii și negre, dealul adăpostește peste 100 de specii de amoniți, cefalopode, conodonte și brahiopode. Fauna
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
briozoare, moluște, crustacei și ostracode. Asociația din Dealul Bujoarele e de tip renan și are afinități cu Koblontianul din perimetrul Bosforului, constituind o verigă importantă pentru stabilitatea paleogeografiei Devonianului din această parte a Europei. Cuprinde un pinten calcaros ce domină lacul Razim și adăpostește o vegetație specifică stepei păstrată pe masivele calcaroase N- Dobrogene. Această vegetație e derivată din unități de tipul Stipo (ucrainiacae) și Festucetum (valesiacae), Stipetum capillate și din unități ale aiaantei Pimpinello-Thymion. Aria protejată Munții Macin este situată
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de 450 m, deci destul de mare iar creasta stâncoasa a Culmii Pricopanului reproduce la o scară mai mică, semeția caracteristică a crestelor Carpaților meridionali (munții Făgăraș). Între orașul Macin și localitatea Greci , pe un fost braț al Dunării, există două lacuri mici și sărate - Lacul Sărat și Lacul Slatina, un frumos lac de agrement,lângă care funcționează popasul turistic Culmea Pricopanului. seele marcate sau de pe drumuri, sunt formate din elemente ale potențialului turistic natural (peisaj,rezervații naturale,monumente ale naturii), precum și
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
destul de mare iar creasta stâncoasa a Culmii Pricopanului reproduce la o scară mai mică, semeția caracteristică a crestelor Carpaților meridionali (munții Făgăraș). Între orașul Macin și localitatea Greci , pe un fost braț al Dunării, există două lacuri mici și sărate - Lacul Sărat și Lacul Slatina, un frumos lac de agrement,lângă care funcționează popasul turistic Culmea Pricopanului. seele marcate sau de pe drumuri, sunt formate din elemente ale potențialului turistic natural (peisaj,rezervații naturale,monumente ale naturii), precum și de elemente ale potențialului
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
creasta stâncoasa a Culmii Pricopanului reproduce la o scară mai mică, semeția caracteristică a crestelor Carpaților meridionali (munții Făgăraș). Între orașul Macin și localitatea Greci , pe un fost braț al Dunării, există două lacuri mici și sărate - Lacul Sărat și Lacul Slatina, un frumos lac de agrement,lângă care funcționează popasul turistic Culmea Pricopanului. seele marcate sau de pe drumuri, sunt formate din elemente ale potențialului turistic natural (peisaj,rezervații naturale,monumente ale naturii), precum și de elemente ale potențialului turistic antropic (monumente
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Pricopanului reproduce la o scară mai mică, semeția caracteristică a crestelor Carpaților meridionali (munții Făgăraș). Între orașul Macin și localitatea Greci , pe un fost braț al Dunării, există două lacuri mici și sărate - Lacul Sărat și Lacul Slatina, un frumos lac de agrement,lângă care funcționează popasul turistic Culmea Pricopanului. seele marcate sau de pe drumuri, sunt formate din elemente ale potențialului turistic natural (peisaj,rezervații naturale,monumente ale naturii), precum și de elemente ale potențialului turistic antropic (monumente istorice și de arhitectură
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
localizate în orașul Macin sau pe șoseaua națională de la poalele munților. În orașul Macin există un hotel modern, iar pe șoseaua națională Tulcea-Măcin, sunt două popasuri turistice care au posibilități de cazare în căsuțe, respectiv popasul turistic Culmea Pricopanului, lângă Lacul Sărat, la 5 km de Macin, popasul turistic Căprioara, în apropierea Pasului Carapelit, la 35 km de Macin și Hanul Grecilor la 10 km de Macin. Pe valea Luncavița (Cetățuia) în locul numit "La Scapeți" funcționează localul turistic Valea Fagilor. În afara
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Râul Cerna (numit uneori și Cerna Hunedoreana sau Cerna Ardeleana) izvorăște din Munții Poiana Rusca, străbate Ținutul Pădurenilor, alimentează Lacul Cinciș, trece prin orașul Hunedoara și se varsă în Râul Mureș. Râul Cerna este unul dintre afluenții principali ai Mureșului, el având un debit mare la vărsarea lui în acest râu, la vest de orașul Simeria. Originea cuvântului « "Cerna" » provine
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
orașului Hunedoara, iar ultimul segment se termină odată cu vărsarea râului în Mureș. În aval de Lunca Cernii traversează Cheile Cernii, apoi șesul aluvial pe care se află satele Hășdău și Dăbâca, pentru a ajunge printr-o vale săpata adânc, în lacul de acumulare Cinciș. În continuare, albia Cernei urmărește zona marginala a reliefului muntos, în dreptul comunei Teliucu-Inferior și iese în dreptul municipiului Hunedoara. În cursul superior, Cerna primește că afluenți principali Cernișorița (Lătoroasa), Negoiul, Valea Băltii (Bunila) și Vălărița. În aval de
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
de acumulare Cinciș. În continuare, albia Cernei urmărește zona marginala a reliefului muntos, în dreptul comunei Teliucu-Inferior și iese în dreptul municipiului Hunedoara. În cursul superior, Cerna primește că afluenți principali Cernișorița (Lătoroasa), Negoiul, Valea Băltii (Bunila) și Vălărița. În aval de lacul de acumulare Cinciș, colectează apele a doi importanți afluenți: Valea Govâjdiei și Valea Zlaști-care se varsă în Cerna în apropiere de Castelul Corvineștilor. În aval de Hunedoara, Cerna primește drept afluenți Valea Peștișului, Valea Cristurului și Valea Ursului. Teritoriul străbătut
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
În aval de Hunedoara, Cerna primește drept afluenți Valea Peștișului, Valea Cristurului și Valea Ursului. Teritoriul străbătut de răul Cerna se compune din unități montane, cărora le sunt intercalate întinse spații depresionare cu caracter colinar. Valea Cernei, de la izvoare până la Lacul de acumulare Cinciș-Cerna este strâmta și adâncă, adică din cauza munților ce se apropie tot mai mult de albia râului, formând adevărate chei și defileuri. Între Teliucul-Inferior și Hunedoara, albia străbate un defileu stâncos. De la confluenta cu acest râu, albia Cernei
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Upupa epops) și corbul (Corvus corax), pasăre cuprinsă că piesa principala și în blazonul Huniazilor. În zona pădurilor de șes până la cele de munte se întâlnește și stăncuța(Corvus monedula), gaița(Garrulus glandarius), cinteza(Fringilla coelebs), pițigoiul(Parus caeruleus). La lacul de acumulare Cinciș s-au statornicit ratele sălbatice, iar în pădurile din apropiere au început să apară fazani. Fauna ichtiologică este reprezentată prin păstrăv (Salmo trutta fario) care ajungea până în zona municipiului Hunedoara, retrăgându-se -în acest moment- mult în
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
De asemenea, lângă mănăstire se află un izvor, despre apa căruia se spune că este făcătoare de minuni. Acesta izvorăște de sub altarul bisericii și iese la suprafață la poalele colinei pe care este așezată mănăstirea. Apa lui formează un mic lac. La izvor se află un monument refăcut în anul 1945 și un altul construit în 2007. Legenda spune că Vlad al IV-lea Călugărul s-a tămăduit de o boală de stomac de care suferea bând din apa izvorului.
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
puneau în evidență legătura dintre apele de suprafață și cele subterane și preconizând sisteme de reîmprospătare a apelor subterane din resursele de suprafață. De asemenea, el s-a preocupat și de gospodărirea debitelor solide, care aveau influență atât asupra colmatării lacurilor de acumulare, cât și asupra proceselor morfologice ale albiilor. O a doua contribuție teoretică importantă a lui Andrei Filotti a fost cea a unei abordări sistemice, în care se punea accentul pe definirea modului de conlucrare între diferitele elemente ale
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
nici până în prezent, iar în privința atenuării undelor de viitură, pentru mulți ani exploatarea nu a ținut seama de situația apelor mari din bazinul Siret și ca atare, în cursul viiturilor din anii 1970 au fost înregistrate cazuri în care exploatarea lacului a dus chiar la mărirea viiturilor de pe Siretul inferior. Situația se schimbase radical în anii 1960, un exemplu reprezentativ fiind cel al Barajului Vidraru. Bazat pe studiile de gospodărire a apelor efectuate după noile metodologii, barajul a fost promovat de la
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
Studiile efectuate erau elaborate pe baza unor metodologii pe care fie Andrei Filotti le elaborase direct, fie la definitivarea cărora avusese un aport esențial. În plus, a contribuit direct la soluțiile propuse în diferitele proiecte, în special în selecționarea amplasamentelor lacurilor de acumulare. Până în 1959, gospodărirea apelor avea o viziune statică. Ea se concentra asupra investițiilor, având ca obiect alegerea lucrărilor de amenajare a apelor necesare pentru a realiza un anumit efect. După alegerea lucrărilor, sarcina gospodarului de ape era considerată
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
legate de combaterea inundațiilor. Activitatea lui Andrei Filotti nu s-a limitat la coordonare, el având o contribuție directă la alegerea soluțiilor unor sisteme importante de gospodărire a apelor dintre care pot fi menționate sistemul Paltinul de pe Doftana, sistemul de lacuri de acumulare din bazinul Bahlui pentru apărarea municipiului Iași, sistemul de amenajare a Siretului inferior și canalul magistral Siret-Bărăgan, lacul de acumulare Tărlung pentru alimentarea cu apă a orașului Brașov, sistemul de gospodărire a apelor din bazinul Jiului mijlociu, bazat
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
alegerea soluțiilor unor sisteme importante de gospodărire a apelor dintre care pot fi menționate sistemul Paltinul de pe Doftana, sistemul de lacuri de acumulare din bazinul Bahlui pentru apărarea municipiului Iași, sistemul de amenajare a Siretului inferior și canalul magistral Siret-Bărăgan, lacul de acumulare Tărlung pentru alimentarea cu apă a orașului Brașov, sistemul de gospodărire a apelor din bazinul Jiului mijlociu, bazat pe lacul de acumulare Rovinari, sistemele de combatere a inundațiilor din bazinele Mureșului superior și Bârladului, sistemul de gospodărire a
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
acumulare din bazinul Bahlui pentru apărarea municipiului Iași, sistemul de amenajare a Siretului inferior și canalul magistral Siret-Bărăgan, lacul de acumulare Tărlung pentru alimentarea cu apă a orașului Brașov, sistemul de gospodărire a apelor din bazinul Jiului mijlociu, bazat pe lacul de acumulare Rovinari, sistemele de combatere a inundațiilor din bazinele Mureșului superior și Bârladului, sistemul de gospodărire a apelor din zona Miercurea Ciuc și altele. Atacarea unor domenii noi de actitivate era posibilă doar cu un efort considerabil de cercetare, pentru
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
de alte organisme internaționale și executate de diferite agenții ale Națiunilor Unite. Proiectele a căror execuție Andrei Filotti a urmărit-o direct erau tot din domeniul amenajării resurselor de apă. Dintre acestea sunt mai reprezentative: Planul de amenajare al bazinului lacului Ciad, Planul de amenajare al apelor din Senegal, Sistemul informațional hidrologic din Bangladesh, Alimentări cu apă rurală din Madagascar și altele. În studiile pe care le-a coordonat, Andrei Filotti a încercat să introducă concepte moderne noi, chiar dacă uneori trebuiau
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
rurală din Madagascar și altele. În studiile pe care le-a coordonat, Andrei Filotti a încercat să introducă concepte moderne noi, chiar dacă uneori trebuiau adaptate ținând seama de necesitățile unor țări în curs de dezvoltare. Planul de amenajare al bazinului lacului Ciad a fost executat de Comisia Bazinului Lacului Ciad - Lake Chad Basin Commission (LCBC) cu sediul la N’Djamena, la care participau Camerun, Ciad, Niger și Nigeria, iar apoi Republica Centrafricană, condus cu o competență deosebită de șeful de proiect, Yaya
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
care le-a coordonat, Andrei Filotti a încercat să introducă concepte moderne noi, chiar dacă uneori trebuiau adaptate ținând seama de necesitățile unor țări în curs de dezvoltare. Planul de amenajare al bazinului lacului Ciad a fost executat de Comisia Bazinului Lacului Ciad - Lake Chad Basin Commission (LCBC) cu sediul la N’Djamena, la care participau Camerun, Ciad, Niger și Nigeria, iar apoi Republica Centrafricană, condus cu o competență deosebită de șeful de proiect, Yaya, un expert din Burkina Faso. LCBC - condusă de secretarul
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
ea poate fi aplicată și în alte condiții. Planul de amenajare nu neglija nici punctul de vedere tradițional, dar cuprindea o singură propunere de amenajări de gospodărire a apelor, anume derivarea unor debite din bazinul râului Oubangui în spre bazinul lacului Ciad. Pentru a ilustra noul mod de abordare a gospodăririi apelor se pot cita unele dintre recomandările planului de amenajare: Acest plan a constituit o ruptură cu principiile tradiționale ale planurilor de amenajare, corespunzând unei viziuni noi a gospodăririi apelor
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
orașului Baia Sprie, județ Maramureș, frecventată de turiști tot timpul anului, atât vara, pentru drumeții și înot, cât și iarna, pentru pârtia de schi. Este un vârf din Munții Gutâi, cu altitudinea de 1246 metri, la poalele căruia se află lacul și cabana. Este un lac artificial aflat la poalele Vârfului , la altitudinea de 730 m Localizare geografică: Suprafața: 4 ha. Stadiul trofic al Lacului Mogoșa este oligo-mezotrof iar starea sa igienico-sanitară este foarte bună. Este o cabană aflată la poalele
Mogoșa () [Corola-website/Science/306427_a_307756]