27,810 matches
-
fi aplicabile regulile aceluiași tip de mandat, numit și în acest caz „mandat în caz de inaptitudine” sau „mandat de inaptitudine”. În Codul civil al provinciei Quebec, tutela și curatela sunt două instituții cu reglementare diferită decât cea prevăzută de legiuitorul român și privesc alte cazuri decât cele menționate în noul Cod civil. De aceea, reglementarea mandatului în caz de inaptitudine în legislația provinciei Quebec, deși primește aplicabilitate și în caz de tutelă și în cel de curatelă, vizează situații diferite
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
prevăzut în articolul 487 și explicat și prin articolul 488 din noul Cod, este mult mai detaliat decât conținutul prevăzut în Codul civil din Quebec în articolul 599. Acesta din urmă prezintă într-o manieră mult sintetizată reglementările realizate de legiuitorul român. Subliniem și faptul că, articolele 503 alineatul 1 și 507 din noul Cod român reprezintă o preluare fidelă a dispozițiilor articolului 600, alineatul 1și 2 din Codul civil din Quebec. Ne referim la faptul că părinții exercită împreună autoritatea
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
2 din Codul civil din Quebec. Ne referim la faptul că părinții exercită împreună autoritatea părintească, iar în cazul în care unul dintre soți nu o poate exercita, din motivele prevăzute expres, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească. De asemeni, legiuitorul român, prin articolul 503 alineatul 2, preia conținutul articolul 603 din Codul civil din Quebec, stabilind o prezumție legală față de terții de bună credință în exercițiul autorității de către unul dintre părinți. În strânsă legătură cu această noțiune este menționat principiul
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
aceste autorități țin cont de ele în hotărârile pe care le iau. Totodată, aceste proceduri trebuie să se desfășoare într-un timp rezonabil, astfel încât interesul superior al copilului și relațiile de familie să nu fie afectate. Prin noul Cod civil, legiuitorul statuează acest principiu, după modelul legislațiilor moderne, prinzându-l în opera de codificare, ca principiu de bază a societății românești, extinzând sfera de reglementare, depășind cadrul în care vorbim despre copilul aflat în dificultate. Cu privire la conținutul concret al acestui principiu
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
Apreciem că acest principiu se va raporta întotdeauna la societatea în cadrul căreia va fi analizat, chiar dacă vom încerca să prezentăm comparativ diferite legislații ce îl consacră. Astfel, având în vedere studiul comparativ pe care l-am propus, putem spune că legiuitorul din provincia Quebec consacră acest principiu în cadrul Codului său civil, prin articolele 32, 33 și 34, într-un capitol distinct intitulat „ Du respect des droits de l’enfant”. Interesul superior al copilului este cunoscut sub denumirea de „le meilleur intérêt
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
despre compensația ce poate fi primită în moment de divorț, separare sau nulitate a căsătoriei, iar în aliniatul al doilea reglementează prestația compensatorie fondată pe baza contribuției regulate a unuia dintre soți la activitatea celuilalt. Apreciem deosebit de utilă prezentarea din partea legiuitorului român a celor două noțiuni, în cadrul a două categorii distincte de articole, ceea ce conduce la evitarea confuziilor ce s-ar putea crea. Principiul pluralității regimurilor matrimoniale consacrat de articolele 312-320 din noul Cod îl găsim și în Codul civil din
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
matrimonială este consacrată în articolele 329 și următoarele din noul Cod, pornind de la aceleași principii existente și în Codul civil din Quebec, cu excepția „clauzei de preciput” consacrată prin articolul 333 care nu există în legislația provinciei canadiene, fiind preluată de legiuitorul român din Codul civil francez. În principiu, apreciem că puterea de lege și libertatea convenției părților vor crea o bogată jurisprudență în România, așa cum există în toate țările în care este reglementată această convenție de mariaj, printre care se numără
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
ca și în cadrul Codului civil din Quebec. Cu privire la mandatul convențional, dispozițiile articolului 314 din noul Cod civil sunt identice cu dispozițiile articolului 443 din Codul civil din Quebec. În ceea ce privește mandatul judiciar, acesta se stabilește în aceleași condiții reținute și de legiuitorul din Quebec, în articolul 444. Astfel, în cazul în care unul dintre soți nu-și poate manifesta voința, instanța va încuviința reprezentarea în administrarea regimului matrimonial. În plus, conform articolului 315 aliniatul 2 din noul Cod, mandatul va înceta de
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
cartea funciară este echivalentul „déclaration de résidence familiale” prevăzută în articolul 407 din Codul civil din Quebec. Aceasta instituție este reglementată în articolele 441 - 447 din noul Cod civil, în cadrul capitolului destinat filiației. În ceea ce privește conținutul articolului 443 din noul Cod, legiuitorul român a avut ca sursă de inspiraței Codul civil din Quebec, articolul 539. În acest sens, se reține că nimeni nu poate contesta filiația copilului pentru motive ce țin de reproducerea asistată medical, cu excepția soțului mamei care nu a consimțit
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
se reține că nimeni nu poate contesta filiația copilului pentru motive ce țin de reproducerea asistată medical, cu excepția soțului mamei care nu a consimțit la reproducerea asistată. Au fost preluate și dispozițiile articolului 542 din Codul civil din Quebec. Astfel, legiuitorul român, în articolul 445 consacră confidențialitatea informațiilor în cadrul reproducerii umane asistată medical cu terț donator. În cadrul aceluiași articol, după modelul reglementărilor din Quebec, se prevăd expres anumite excepții. Menționăm, în primul rând, cazul în care, din lipsa unor informații considerate
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
astfel concepute poate să se prevaleze de acest drept, în situația în care faptul de a fi privat de informațiile pe care le cere poate să prejudicieze grav sănătatea sa ori pe cea a unei persoane care îi este apropiată. Legiuitorul român prevede în mod expres, pentru părinții care doresc să recurgă la reproducerea asistată medical cu terț donator, necesitatea exprimării unui consimțământ în formă autentică. În Quebec, această cerință nu este reglementată expres însă, reproducerea asistată este consacrată ca un
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
face obiectul unor dispoziții speciale, proprii fiecărei situații cum ar fi exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului sau contractul de mandat. Această instituție este o reglementare nouă în sistemul legislativ român, fiind preluată din Codul civil al provinciei Quebec din Canada. Legiuitorul, în noul Cod, definește administratorul, în articolul 792 ca fiind „persoana care este împuternicită, prin legat sau convenție, cu administrarea unuia sau mai multor bunuri, a unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu care nu îi aparține”. Sunt reglementate două
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
Administrarea bunurilor altuia” a fost preluată din Codul civil al provinciei Quebec, preluare făcută cu respectarea aproape în totalitate a textului acestuia. Apreciem că prin copierea de dispoziții legislative străine și traducerea lor mai mult lingvistică și mai puțin juridică, legiuitorul român reclamă din partea mediului juridic din țara noastră o atenție deosebită în aplicarea lor în cadrul societății românești și, de ce nu, chiar o analiză a modului în care aceste dispoziții sunt interpretate în doctrina și jurisprudența țării de origine. Pe de
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
parte, asa cum se prevede și în noul Cod civil român, prin articolele 792, alineatul 3 și 794, dispozițiile acestui titlu reprezintă dreptul comun în materie, care se aplică în toate cazurile de administrare a bunurilor altuia. Alături de reglementările generale, legiuitorul român face referiri directe la „administrarea bunurilor altuia”, în diferite materii cum ar fi: fiducia, tutela minorului, curatela. Analiza acestora este importantă pentru a stabili relația lor cu instituția administrării. Legiuitorul folosește uneori expresia „acționează în calitate de administrator”, alteori „se impune
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
cazurile de administrare a bunurilor altuia. Alături de reglementările generale, legiuitorul român face referiri directe la „administrarea bunurilor altuia”, în diferite materii cum ar fi: fiducia, tutela minorului, curatela. Analiza acestora este importantă pentru a stabili relația lor cu instituția administrării. Legiuitorul folosește uneori expresia „acționează în calitate de administrator”, alteori „se impune investirea cu drepturile și obligațiile unui administrator” sau „potrivit regulilor care cârmuiesc administrarea”. Astfel de expresii conduc la efecte juridice diferite asupra cărora ar trebui să ne referim în fiecare caz
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
minorului atât în ceea ce privește persoana, cât și bunurile acestuia. Administrarea bunurilor minorului se va face conform articolului 142 care menționează că tutorele are îndatorirea de a administra cu bună-credință bunurile acestuia, acționând în calitate de administrator însărcinat cu simpla administrare. În aceste condiții, legiuitorul impune ca dispozițiile Titlului V din Cartea a III-a, și anume cele referitoare la administrarea bunurilor altuia, să se aplice în mod corespunzător, cu excepția situațiilor în care în capitolul destinat exercitării tutelei se prevede altfel. Conform articolului 164, „persoana
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
se prevede altfel. Conform articolului 164, „persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească”, caz în care va fi instituită tutela. În această situație, legiuitorul român prevede în articolul 171 că, în măsura în care legea nu prevede altfel, se vor aplica regulile referitoare la tutela minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani. Deci, ne aflăm în fața unui caz de administrare simplă a bunurilor altuia. În
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
în articolul 171 că, în măsura în care legea nu prevede altfel, se vor aplica regulile referitoare la tutela minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani. Deci, ne aflăm în fața unui caz de administrare simplă a bunurilor altuia. În cazul curatelei, legiuitorul prevede, prin articolul 183 alineatul 1, că se vor aplica regulile de la mandat, cu excepția cazului în care, la cererea persoanei interesate ori din oficiu, instanța de tutelă va hotărî că se impune investirea curatorului cu drepturile și obligațiile unui administrator
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
care constatăm că vorbim din nou despre calitatea de administrator al curatorului. Prin articolul 2468 din noul Cod se prevăd condițiile prin care un creditor care are o ipotecă asupra bunurilor unei întreprinderi poate prelua aceste bunuri ipotecate în vederea administrării. Legiuitorul prevede că administrarea bunurilor preluate poate fi realizată de către creditor sau o altă persoană desemnată de acesta sau de instanța de judecată. În articolul 2470 se menționează în mod expres că persoana ce răspunde de administrarea bunurilor are calitatea de
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
persoana ce răspunde de administrarea bunurilor are calitatea de administrator al bunurilor altuia însărcinat cu administrarea deplină, conform dispozițiilor articolelor 800 și 801 din noul Cod, deci ne aflăm în fața unui veritabil administrator. În domeniul succesiunilor, legatul este considerat de legiuitorul român, în articolul 792, ca izvor al regimului juridic al administrării bunurilor altuia. Din păcate însă, atunci când vorbește despre legate, în articolele 1054 - 1073, legiuitorul nu face nici o altă precizare referitoare la acest regim al administrării. Pe de altă parte
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
Cod, deci ne aflăm în fața unui veritabil administrator. În domeniul succesiunilor, legatul este considerat de legiuitorul român, în articolul 792, ca izvor al regimului juridic al administrării bunurilor altuia. Din păcate însă, atunci când vorbește despre legate, în articolele 1054 - 1073, legiuitorul nu face nici o altă precizare referitoare la acest regim al administrării. Pe de altă parte însă, prin noile reglementări referitoare la executorul testamentar, în articolele 1077 - 1082, legiuitorul stabilește pentru acesta dreptul de administrare a patrimoniului succesoral pentru o perioadă
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
altuia. Din păcate însă, atunci când vorbește despre legate, în articolele 1054 - 1073, legiuitorul nu face nici o altă precizare referitoare la acest regim al administrării. Pe de altă parte însă, prin noile reglementări referitoare la executorul testamentar, în articolele 1077 - 1082, legiuitorul stabilește pentru acesta dreptul de administrare a patrimoniului succesoral pentru o perioadă limitată de doi ani, menționându-se însă că executorul testamentar răspunde ca un mandatar în legătură cu executarea dispozițiilor testamentare. Această dispoziție legală nu transformă executorul într-un mandatar, ci
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
fiduciarul are o existență de sine stătătoare, recunoscută de către lege; el nu este nici administrator al bunurilor altuia și nici beneficiar al administrării, ci lui i se aplică doar anumite reglementări privind „administrarea bunurilor altuia” în cazurile menționate expres de către legiuitor român.
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
pe care Morsi ar încerca să le producă. Într-un interviu, el a declarat că preferința lui a fost o perioadă interimară în care să domine un sistem prezidențial-parlamentar mixt, care ar putea deschide calea pentru un sistem în care legiuitorul să aibă dominația completă. La 10 iulie 2012, Morsi a reconvocat Parlamentul dominat de islamiști, care fusese dizolvat de către Suprema Curte Constituțională la 14 iunie 2012. Potrivit agenției oficiale de știri din Egipt, Morsi a ordonat înstalarea imediată în funcție
Mohamed Morsi () [Corola-website/Science/326720_a_328049]
-
a fi vărsat". Simbolizează Foametea. Are asupra sa o balanță, indicând felul în care pâinea a fost cântărită in timpul foametei. Este singurul călăreț, a cărui aparență este acompaniată de un glas. Calul negru mai este interpretat ca fiind un "Legiuitor".Poate fi si un simbol al bogăției si a puterii distructive a diferențelor dintre clase asupra unei societăți. Calul gălbui este numit Moartea. Este singurul călăreț care nu este descris purtând o armă sau un alt obiect. In schimb, el
Cei patru călăreți ai Apocalipsei () [Corola-website/Science/325559_a_326888]