30,256 matches
-
em>2013</em>)</p> (...) A fost evidență lipsa participării mai largi în luarea de decizii esențiale, lipsa planificării comune sau a gândirii culturii ca valoare, nu ca produs de export. Nu au existat gândire sau perspective locale, conexe comunităților. Proiectul Grădini efemere, aparent conceput că o dovadă a cooperării cu activiști locali (care lucreaza zilnic ca voluntari), s-a încheiat cu excluderea celor din urmă - care făceau parte din noua ONGuri, în total - pentru ca, în practică, aceștia nu au putut să
O carte poștală din Marsilia - fragmente* () [Corola-website/Science/296108_a_297437]
-
a încheiat cu excluderea celor din urmă - care făceau parte din noua ONGuri, în total - pentru ca, în practică, aceștia nu au putut să influențeze nicio decizie. Acești oameni au refuzat în cele din urmă să ia parte la crearea unor grădini temporare ale artelor cu suma de 420 000 de euro, grădini care aveau să dispară după 2013. Petrecerea a fost splendida și bogată, ca o nuntă pentru organizarea căreia părinții mirilor au făcut credit pe niște ani buni. Timp de
O carte poștală din Marsilia - fragmente* () [Corola-website/Science/296108_a_297437]
-
noua ONGuri, în total - pentru ca, în practică, aceștia nu au putut să influențeze nicio decizie. Acești oameni au refuzat în cele din urmă să ia parte la crearea unor grădini temporare ale artelor cu suma de 420 000 de euro, grădini care aveau să dispară după 2013. Petrecerea a fost splendida și bogată, ca o nuntă pentru organizarea căreia părinții mirilor au făcut credit pe niște ani buni. Timp de o noapte, masa a fost plină și băuturile au adus o
O carte poștală din Marsilia - fragmente* () [Corola-website/Science/296108_a_297437]
-
supărare</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">,</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> am început să ne distrugem grădină, aveam o grădină foarte frumoasă. Am facut pachete și ne-am mutat la unchiul meu. Noroc că a intervenit Centrală Evreilor, unde tata era salariat, si am fost readuși în casa în 24 de ore. Însă ne-au lăsat să
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">,</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> am început să ne distrugem grădină, aveam o grădină foarte frumoasă. Am facut pachete și ne-am mutat la unchiul meu. Noroc că a intervenit Centrală Evreilor, unde tata era salariat, si am fost readuși în casa în 24 de ore. Însă ne-au lăsat să locuim numai în
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
cine e vinovat... </spân></spân></spân></p> Prima casă de care îmi amintesc - e vorba de anul 1920 și ceva. Casă avea o curte lungă, 40-50 de metri, cu un gard de lemn în față. În fundul curții era o mică grădină cu pomi, corcoduși erau pe-atunci. Locuiam în curtea aceea șase chiriași. Trei pe stânga și trei pe dreapta. Proprietăreasa și cinci chiriași. Amănunt: doi chiriași creștini, proprietăreasa și doamna Victoria, și patru evrei. Evreii vorbeau idiș acolo, dar doam
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
Casă în care m-am născut era pe str. Unității nr. 53, cartierul evreiesc din Dudești. Casă propriu-zisă era relativ înaltă, solidă, construită din cărămidă, contrastant oarecum cu casele din jur. Avea o poartă de fier, o curte și-o grădină. Inițial, când m-am născut eu, pana ne-a rechiziționat din casă, intrarea era printr-o marchiza. Marchiza era cu gresie și avea acolo un arabesc, de care nu-mi aduc aminte, si in intrarea această există un tablou</spân
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
o fereastră cu un transperant </spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">de lemn cu care se putea acoperi complet. O fereastră mare și o fereastră mai mică care dădea spre grădină unde se vedeau niște trandafiri foarte frumoși. Lângă patul părinților era pătuțul meu, si era și o canapea pe care dormea sora mea. Ulterior am renunțat la canapea. Casă avea cinci camere în afară de holul asta, există dormitorul 1, urma dormitorul
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
țuci și dulapuri și un răcitor. Pe vremea aceea se cumpără gheață. Așa funcționa răcitorul.</spân></spân></spân></p> Mai mi-aduc aminte, dar vag: curtea era pietruita, avea două guri de apă cu furtun cu posibilitatea să udam această grădină. Mama se ocupă și ținea foarte mult la ea. Aveam pe langă trandafiri o sumedenie de flori, de diverse feluri. Magazia era la început văruita, de lemn pe exterior, dar văruita în interior și avea un aspect foarte frumos. Magazia
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
citesc ca în limba română. c = românescul ț (caro [țaro] = țar) ĉ = românescul c urmat de e sau i (ĉerizo [cerizo] = cireașă) g = românescul ghe sau ghi (geologio [gheologhio] = geologie) ĝ = românescul g urmat de e sau i (ĝardeno [geardeno] = grădină ĥ = h gutural; sunet inexistent în limba română i nu este niciodată scurt (maizo [ma-izo] = porumb) j = i scurt ca în românescul cai (kaj [cai] = și) ĵ = românescul j (ĵargono [jargono] = jargon) ŝ = românescul ș (ŝtofo [ștofo] = stofă) u nu
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul orașului, precum Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Și în centrul orașului există un lac, în Parcul Cișmigiu. Acest lac, fostă baltă în vechiul oraș medieval, este înconjurat de Grădina Cișmigiu, inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lângă Cișmigiu în București mai există și alte parcuri mari: Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului) și Grădina Botanică (cea mai mare din România și care cuprinde peste 10
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
Acest lac, fostă baltă în vechiul oraș medieval, este înconjurat de Grădina Cișmigiu, inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lângă Cișmigiu în București mai există și alte parcuri mari: Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului) și Grădina Botanică (cea mai mare din România și care cuprinde peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut și ca Parcul Titan sau Parcul IOR), precum și multe parcuri mai mici și spații verzi
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiatul din 1798 indica 30.030 de locuitori, în timp ce cel din 1831 număra 10.000 de case și 60.587 de locuitori). Încet-încet apar o serie de instituții de interes (Teatrul Național, Grădina Cișmigiu, Cimitirul Șerban Vodă, Societatea Academică din București, Societatea Filarmonică din București, Universitatea din București, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Grădina Botanică din București, Ateneul Român, Banca Națională, cinematografe) și inovații în materie de tehnologie și
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
și 60.587 de locuitori). Încet-încet apar o serie de instituții de interes (Teatrul Național, Grădina Cișmigiu, Cimitirul Șerban Vodă, Societatea Academică din București, Societatea Filarmonică din București, Universitatea din București, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Grădina Botanică din București, Ateneul Român, Banca Națională, cinematografe) și inovații în materie de tehnologie și cultură (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice). Municipiul București a fost până la instaurarea regimului comunist în România reședința
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
realizate în colaborare cu Jacobs House . Casele usoniene (The "Usonian Homes") erau tipic mici, cu un singur nivel, fără garaj, sau prea mult spațiu de stocare. Erau, de obicei, realizate în forma literei L pentru a se potrivi în jurul unei grădini terasate construite pe loturi de pământ ieftine, care aveau forme ciudate, ca rezultat al împărțirii unei suprafețe de teren în loturi de dimensiuni și forme variabile. Casele erau realizate în spiritul conceptului arhitectural predominant la Wright și arhitecturii sale organice
Frank Lloyd Wright () [Corola-website/Science/298431_a_299760]
-
În camera ei, Rosina este sigură că contele nu o mai iubește. Susanna, Figaro și Rosina, plănuiesc să-i facă contelui o farsă: Susanna îi va scrie contelui o scrisoare în care îl invită pe acesta la o întâlnire în grădină, însă va merge doar Cherubino, abia venit din armată, îmbrăcat în hainele cameristei Susanna. Pajul vine și îi cântă contesei o serenadă, acompaniat de Susanna cântând la chitara contelui. Dar, se auzi vocea lui Almaviva! Susanna și Rosina erau cuprinse
Nunta lui Figaro () [Corola-website/Science/298468_a_299797]
-
un adolescent (Cherubino) i-a distrus florile. Figaro spune că el este vinovatul, dar contele nu credea. Marcellina, Bartolo și Basilio, amână iar nunta celor doi. Susanna îi scrie contelui un bilet în care îl invită la o întâlnire în grădina palatului, seara. Contesa este nevoită să se ducă ea, dar îmbrăcată în hainele Susannei. Mai târziu, Marcellina și Bartolo află că Figaro era de fapt fiul lor, iar contele este obligat să îl lase pe valetul său să se căsătorească
Nunta lui Figaro () [Corola-website/Science/298468_a_299797]
-
dar îmbrăcată în hainele Susannei. Mai târziu, Marcellina și Bartolo află că Figaro era de fapt fiul lor, iar contele este obligat să îl lase pe valetul său să se căsătorească cu Susanna. În timpul căsătoriei, Susanna îi dă biletul. În grădina palatului, Barbarina caută acul cu care a fost sigilat biletul cameristei. Contele i-a cerut Barbarinei acul pentru a i-l da Susannei în semn că ar fi primit biletul. Figaro o vede pe Barbarina și curând află povestea cu
Nunta lui Figaro () [Corola-website/Science/298468_a_299797]
-
acestor mentalități în noi, reprezintă diferite modalități de dezvoltare a culturii, a societății și a identității omenenești; ele nu sunt totdeauna ușor de împăcat și astfel se explică în parte contrazicerile umane. În mentalitatea francmasonică, civilizația este comparată cu o grădină care trebuie în permanență să fie întreținută, ca să nu redevină un maidan plin de scaieți și de buruieni, și aceasta, atât la nivel individual (buna purtare, buna creștere), cât și la nivel colectiv. În România Francmasoneria este organizată în mai
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
și forma sa era diferită: era creată ca și un patrulater vast încercuit de porticuri, cu timpul fiind inserat în porticul laturii din spate. Zona centrală nu era de fapt pavată ca și o piață, ci era sistematizată ca o grădină, cu vase de apă și piedestaluri pentru statui, care o făceau un adevărat muzeu în aer liber. Monumentul era ridicat ca și o sărbătorire a cuceririi Ierusalimului. Într-una dintre aule aflate în spatele porticurilor a fost afișată "Forma Urbis Severiana
Forurile Imperiale () [Corola-website/Science/298484_a_299813]
-
spital de urgență” al "ens"-ului ce se regăsește în ea, al omenirii întregi [...]. Puterea de a dăinui a unui popor prin istorii - după cum subliniază criticul / istoricul literar Ion Pachia Tatomirescu - nu o constituie „banii”, ci constă în cultivarea „sfintei grădini” a limbii sale, a valorilor poeziei sale și ale tuturor artelor sale, în capodoperele / monumentele sale culturale, pe care le lasă moștenire urmașilor și, astfel, întregii umanități» (TGrp, 443):" Și forța ni-i aici, nu nicăierea, / În artă și-n
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
în număr de 12 (simplă numerotare). Cartierul se întinde pe o esplanada pietonala de 31 de hectare la un nivel mai ridicat față de solul natural. Spațiul public al esplanadei, în mare parte acoperit cu dale de beton, conține de asemenea grădini suspendate și fântâni. Peste 60 de opere artistice contemporane fac din La Défense un adevărat muzeu în aer liber. La Défense nu este un centru de afaceri izolat ci se află într-o zonă largă de la vestul Parisului în care
La Défense () [Corola-website/Science/307005_a_308334]
-
primită a evenimentelor din timpul asediului. Cântărețul american Billy Joel a scris cântecul "Leningrad" care se referă la blocadă. Ghizii care însoțesc turiștii care vizitează Peterhoful aflat în vecinătatea Sankt Petersburgului, amintesc că este încă periculos să te aventurezi în grădinile palatului pe timp de furtună, deoarece fulgerele sunt atrase de schijele obuzelor germane înfipte în trunchiurile copacilor. Regizorul Andrei Tarkovski a inclus nenumărate scene și aluzii la asediul Leningradului în filmul autobiografic "Oglinda". Autoarea britanică Helen Dunmore a scris un
Asediul Leningradului () [Corola-website/Science/306999_a_308328]
-
în 1969 la Pitești și două basoreliefuri pentru fațada Institutului de botanică din capitală. A contribuit la detalii din iconostasul Bisericii Cașin, este autorul busturilor lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Sahia și George Coșbuc din parcul Carol I. La Câmpulung, în Grădina Publică, se află sculpturile sale "N. Bălcescu" și "Autoportret". Tot în localitate mai sunt "Țăranca din Muscel" și grupurile statuare de la Cimitirul Flămânda și de la intrarea în stadion. Din patrimoniul Muzeului de Artă din Constanța fac parte patru lucrări realizate
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
specii de plante din Moldova. Lucrarea, care din nefericire a rămas doar în manuscris, s-a pierdut ulterior, păstrându-se doar ierbarul la Muzeul de Istorie Naturală din Iași. În 1856, împreună cu Nicolae Istrati și Anastasie Fătu, a pus bazele Grădinii Botanice din Iași. Iosif Szabo, împreună cu Jacob Czihak, a redactat "Heil und Nahrungsmittel Farbstoff, Nutz und Hausgerathe welche die Ost-Romanen Moldauer und Wallachen aus dem Pflanzenreiche Gewinnen", prima lucrare de farmacologie din literatura română. Iosif Szabo a fost un activ
Iosif Szabo () [Corola-website/Science/307163_a_308492]