4,030 matches
-
imense și ele) și două cancelarii. Într-una dintre ele mi-aduc aminte, stătea mai tot timpul domnul Averescu, directorul școlii (greșesc cumva ?). Îl am în minte pe acest domn Averescu drept un om sobru, înalt, fără a fi gras, îmbrăcat tot timpul elegant dar puțin comunicativ. Nu l-am auzit niciodată făcându-ne observații. Treceam pe lângă el, când era cazul, cu sfială, dar el parcă nici nu ne vedea. Nu era simțit ca director. De aceea, poate, adevăratul director al
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pe care le purtau. Erau târgoveți, copii de avocat. De fapt, coleg de clasă cu noi era doar Țucu, cel mai mare dintre frați, celălalt, Cocu, era cu un an mai mic. Din câte îmi amintesc, erau copii frumoși, bine îmbrăcați și cu educație peste medie. Era firesc. Veneau dintr-o familie de intelectuali. Nu prea am avut de-a face cu ei. Știu doar că Țucu era mai cuminte, mai așezat, dar parcă și cam bolnăvicios, în timp ce Cocu mai călca
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
datorită faptului că ele, sărăcuțele, nu se prea amestecau în jocurile noastre băiețești. Așadar, nu-mi prea aduc aminte de ele. E adevărat, de Cela Zdrincu, parcă-parcă... era o târgoveață care, evident, se ținea cu nasul pe sus, o știu îmbrăcată frumos, curat și era frumușică. Mă înșel? Dacă mă gândesc bine, avea tot dreptul să ne privească oarecum de sus, pe noi, țăranii. Taică-său avea o cârciumă (unii îi spuneau restaurant) cu dever mare, lângă pod, aproape de primărie, și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de pretutindeni. Exponenții acestei specii aurorale sunt, în general, profesori americani, sau formați în ambianța americană. Ușor de recunoscut datorită unor ticuri comune, ei au reușit să impună standarde didactice și comportamentale universale. Mai întâi, sunt, toți, hiper-relaxați (engl. „informal“). Îmbrăcați sport, vindecați de orice reflexe „catedratice“, colocviali până la argou, ei țin să se prezinte auditoriului ca niște băieți pragmatici, ușor abordabili, fără fasoane. Gesticulează amical, adoptă poziții destins-întâmplătoare, te tutuie, îți fac cu ochiul, înfruntă problemele dificile cu o voioșie
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cu note în catalog iar la sfarsitul vacanței, fiecare venea cu carnetul de elev, semnat de preotul din localitate pentru prezență la slujbele din biserică, cu ocazia tuturor sărbătorilor religioase. În timpul liceului, în fiecare dumineca dimineață, ne încolonam în fața școlii, îmbrăcați aproape toți în costume naționale curate și participăm la liturghia de la biserica elevilor care este și astăzi pe Calea Cernăuțiului, în centru. Acolo era pe atunci unicul loc oficial unde ne puteam vedea direct colegele de la liceul de fete, care
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
în coloana regională ce-i va duce în capitală. Așa s-a nimerit că au găsit un compartiment gol. Numai că ni aci la Ucea li se urcă în aceeași despărțitură un tovarăș de drum, un negru, african sadea, dar îmbrăcat întocmai ca pe la noi și agrăind, după cum vom vedea, cel mai neaoș dialect de pe Olt. Odată intrat în compartiment, harapul nostru a dat binețe după cuviință, și-a scos desagii de pe umăr și i-a aruncat fain frumos în cușeta
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Am nimerit un timp foarte urât.. Lasă timpul, că se schimbă. Să vezi ce frumos va fi în Grecia, ai fost atât de bucuroasă că mergem în excursie și acum nu-ți place, căuta să mă înveselească fiică-mea. -Ne-am îmbrăcat ca la Polul Nord, afară-i ploaie și urât că-ți trece tot cheful. După o bună bucată de timp, ajungând în zona Focșaniului, priveliștea s-a schimbat prin hectarele de vii despre care știam că sunt renumite prin strugurii, mustul
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
când ziua părăsește noaptea și când melancolia se face vers119. Melancolia e o noapte a sufletului 120. Un îndrăgostit cuprins de melancolie vorbește încet pentru că descoperă o plăcere în a-și desfășura gândul 121 spune Stendhal. Și[-s] cu neguri îmbrăcate/ Lac, dumbravă și pădure./ Stele palid tremurânde/ Ard prin negurile sure.// Lumea-n rouă e scăldată,/ Lucioli pe lacuri sboară./ Luna umbrei, umbra lunei/ Se amestec, se-nfășoară122. În Literatură și senzație, Jean-Pierre Richard surprinde starea de melancolie în chiar rotundul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și gene lungi negre. Ochii cei albaștri ai copilului erau așa de străluciți, de un colorit atât de limpede și senin, încât păreau că privesc cu inocența, cu dulceața lor mai femeiască asupra spectatorului. Cu toate că acel portret înfățișa un chip îmbrăcat bărbătește, însă mâinile cele dulci, mici, albe, trăsăturile feței de o paloare delicată, umedă, strălucită, moale, ochii de o adâncime nespusă, fruntea uscată și femeiește-mică, părul undoind, cam pre lung, te-ar fi făcut a crede că e chipul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ta, de-o viață, obținută prin renunțări la binefacerile vieții și multe economii, poate cu lacrimi și opreliști făcute, se pierde în neant. De regretat după tine nu mai are cine s-o facă, te duce primăria la groapa comună, îmbrăcat, dezbrăcat, cum o fi, pentru salubrizare, iar dacă nu ți-ai procurat din timp coșciugul, te bagă într-un sac de plastic aruncat într-o mașină, îți iei adio de la casă - dacă ai avut-o - că mulți n-au făcut
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
acest câine nemâncat Care nici atât nu putea Să roadă o coajă de pâine. Ce păcat! Călina În anii trecuți a fost internată și Călina, de fiul ei. O femeie de 75-80 de ani, mărunțică, slăbuță, cu o vorbă caldă, domoală, îmbrăcată curat ca la țară, cu fustiță și bluzică, flaneluță, cu băsmăluță curată, se împăca foarte bine cu colegele sale, o privire blândă și iertătoare, care nu ținea cont că de multe ori era ironizată, mă rog, de „doamne, sic”, cărora
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ține minte. Vino la biserică, Atunci când e lume multă, Că atunci și Dumnezeu Păcatul tău îl ascultă. Popa avea el un scop... Ca să afle lumea toată, Să mă dea în judecată. Când l-am auzit așa, Iată, într-o duminică, Îmbrăcat tare frumos Am pornit încet pe jos, M-am dus la biserică, Popa crezând că sunt prost. Popa vrea martori, măi frate, Să mă ierte de păcate. Iese popa din altar, și ce zice: -A venit Ion aice Și ce
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și punea data, 23 septembrie 2013. Maria Lângă patul meu era o biată asistată în vârstă, cred că avea 78-80 de ani. Maria, și nu-mi pot aminti cum se mai numea. Era o femeie blândă, mă îndrăgea tare mult, îmbrăcată modest, ca de la țară, cu baticul pe cap, cu o voce înceată, pentru a nu-i auzi toate asistatele durerea ei. Îmi povestea că ea nu a lucrat niciodată, soțul era ceferist și se planificau frumos în gospodărie. Toată ziua
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
a putea fi recunoscuți mai lesne de către cei care ne așteaptă lângă biroul de informații, la aeroport. Într-adevăr, lângă ușile de la intrare în aeroport, la un pas de biroul de informații, ne așteptau două doamne. Distinse, de vârstă medie, îmbrăcate simplu. Ne-au oprit și ne-au zâmbit. Din România? A întrebat una din ele, surprinzător, chiar în limba noastră. Le-am confirmat. Și ele s-au prezentat, scurt și simplu. Gertrude și Mariana. Apoi ne-au invitat să mergem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mici, muzee, catedrale cu turlele înalte, statui din piatră sau metal și copaci seculari. Și toate zidurile orașului, cele de demult ca și cele mai recente, sănătoase, îngrijite, fără coșcoveli, zgârieturi sau mâzgăleli. Pe străzi, oameni puțini, de toate vârstele, îmbrăcați modest, fără cravate și fără pantaloni la dungă impecabilă; cei mai mulți sunt în blugi și jerseuri colorate și descheiate la gât, tăcuți și reci. Mașini puține, chiar foarte puține, la această oră de duminică și nici una care să staționeze pe carosabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
catran. Măicuțele sunt în trapeză, la masă și rugăciune. Slujba s-a terminat. Intrăm și ne închinăm. Chiar înainte de-a termina, în urma noastră a intrat cineva și ne așteaptă în pridvor. E o măicuță subțire, sfioasă, nespus de frumoasă, îmbrăcată toată în negru și îmbrobodită pe sub bărbie cu un tulpan de aceeași culoare, ca și mantia monahală. Se repede spre "șerif" și dă să-i sărute dreapta, ca unui preot dar el și-o retrage. Fiți bineveniți în Casa Domnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
bani / Și stânca fără ciobani". Bițu era mândru de ea. Simțea că lumea îl privea și cu o anumită admirație și cu invidie; și că îl și compătimea, tocmai fiindcă era altfel decât ea. Tăcut. Rușinos. Introvertit. Modest. Prea obișnuit îmbrăcat. Nu prea umblat. Venit din mediul rural. Tobă de carte. Ambițios. Inteligent. Cu o voință de oțel. Pus pe fapte mari. Încrezător. Cu opt ani mai mare decât Corina. Fusese acceptat totuși de Corina din cel puțin două motive serioase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de petreceri, alteori. Dansul nu-i plăcea. Mânca pe unde apuca, ce găsea, unde putea. După ce s-a însurat, multe și mărunte dintre metehnele sale vechi s-au schimbat. Casa îi era casă. Masa masă. Umbla mai curat. Mai bine îmbrăcat. Se rădea zilnic. Mergea la petreceri. După ce servea câteva pahare își depășea timiditatea și dansa. Corina râdea și-l încuraja. Îl voia și vedea alt om în societate, așa cum îi cerea și funcția ce-o îndeplinea. Oricum, după decesul Corinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ei pe plajă și să te bagi În sufletul lor, așa că fără Laur nu știu cum ar fi scos-o la capăt sezonul ăsta. — ... care io am considerat că am tot dreptu’ pă munca mea, da’ când m-a văzut Gilbert așa Îmbrăcat, nu-i mai spun vere că s-a făcut de zece ori mai negru decât e el de felu’ lui și nici una nici alta a sărit cu cuțitu’ la mine să-mi ia gâtu’. Că el strânge de se omoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
din fundul curții, iar fereastra era crăpată. Când am Împins-o la perete și am tras perdeaua, o duhoare dulceagă tulbură pentru o secundă răcoarea Înserării și mă Învălui. Dormeau Îmbrățișați strâns În Întuneric Într-unul din cele două paturi, Îmbrăcați așa cum Îi văzusem pe plajă. A trebuit să strig ca să-i trezuesc, Întâi pe Neli, care strigă la rându-i la văr-miu și-l izbi În șale ca să-i dea drumul. O strângea În somn Între picioarele Încleștate, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
o neașteptată poftă de viață. Eram ca un ins renăscut. Anterior trăisem clipe umilitoare în care chiar să ridic un braț sau un picior îmi era aproape cu neputință și de multe ori, seara, am fost nevoit să mă culc îmbrăcat. Nu mai eram în stare să fac nici un efort fizic. Devenisem indiferent la impresia deplorabilă pe care și-o putea face cineva despre mine. Nu-mi păsa nici de ceea ce va spune Aia, pe care abia o cunoscusem. Sigur că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pădure de coloane de piatră și lemn a luat locul arborilor, substituindu-se peisajului natural. În fiece sanctuar sunt făclii aprinse care accentuează intensitatea liturgică a meditației. Am observat și unele locuri sub cerul liber în care tineri și tinere, îmbrăcați și ei tot în in alb, se înșiruiau hieratic în fața unui maestru care-i învăța doctrina lui Zalmoxis. Dintre acești novici aveau să se aleagă apoi viitorii preoți, îmi spusese Aia la Tomis. Eram atent să nu-mi scape nici un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
o bază de tratament complexă. Capacitatea unei mofete este de maximum 30-50 persoane deodată cunoscînd că durata unei proceduri este de cca 25-30 minute și nu este în general urmată de o altă procedura asociată obligatorie. Baia mofetica se face îmbrăcat ușor cu efecte confecționate din țesături mai rare din bumbac sau lana, pentru a permite contactul cat mai complet cu gazele mofetariene. Ventilarea spațiilor de balneație se face combinat și anume: prin suprafețe deschise prevăzute cu jaluzele reglabile și prin
NORMA TEHNICA nr. 4 din 10 martie 1979 privind principii şi condiţii balneotehnice pentru exploatarea şi valorificarea gazelor terapeutice - mofetele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125542_a_126871]
-
o bază de tratament complexă. Capacitatea unei mofete este de maximum 30-50 persoane deodată cunoscînd că durata unei proceduri este de cca 25-30 minute și nu este în general urmată de o altă procedura asociată obligatorie. Baia mofetica se face îmbrăcat ușor cu efecte confecționate din țesături mai rare din bumbac sau lana, pentru a permite contactul cat mai complet cu gazele mofetariene. Ventilarea spațiilor de balneație se face combinat și anume: prin suprafețe deschise prevăzute cu jaluzele reglabile și prin
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
an din viața mea, măcar să încerc să văd dacă mi-ar fi plăcut să studiez la acea facultate, deci mi-am luat inima în dinți și am mers la decan și l-am rugat să îmi permită să mă transfer. Îmbrăcată sărăcuț, cu un pulover turcuoaz, pantaloni maro și un batic galben pe cap, m-am dus timorată dar cu zâmbetul pe buze, și i-am spus că sunt o tânără care tocmai a intrat la facultate, că am dat la
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]