4,538 matches
-
căutate de noi: până într-acolo încât se vor găsi oameni care să-și formeze ideea depre frumos din aceleași liniamente din care noi am vrea să compunem urâțenia; la fel, nu trebuie să ne îndoim că spiritele popoarelor au înclinații diferite unele de altele, și sentimente total deosebite în privința frumuseții lucrurilor spirituale cum este poezia." Prin refuzarea unităților de timp și de loc, prin dorința lor de a amesteca genurile și prin grija de a adapta piesa gustului publicului, primii
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
genului, care tinde să concureze opera foarte în vogă în Franța din a doua parte a secolului al XVII-lea, are la bază amestecul de declamație, muzică și cânt. Tragedie-balet. Gen aristocratic, provenit din tradiția baletelor de curte, născut din înclinația pentru spectacolele coregrafice sub Ludovic XIV. Ex: pentru Psyché, în 1671, Molière și Corneille își împart textul, Lulli scrie muzica, Quinault livretul. Tragi-comedie. Gen dramatic necunoscut în Antichitate, creat de Garnier, în 1582, cu Bradamante, înflorind în Franța mai ales
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în fiecare etapă condiții prielnice pentru proliferarea formelor literare de defulare a revoltelor acumulate, de compensare în plan ideal a înfrângerilor din planul concret material, pot fi explicații pentru propensiunea către satiră a scriitorilor români, în afara cauzelor care țin de înclinațiile și personalitatea fiecăruia, considerat ca individualitate. La toate acestea se adaugă și proliferările satirice comandate, derivate din necesitățile ideologice care au subordonat literatura în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial. Proza satirică înregistrează o nouă culme la începutul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
răspuns cu "Așa cum ne învață tovarășul Stalin...", fie că era vorba de al doilea sistem de semnalizare sau de psihicul la animalele cu sistem nervos ganglionar"75. Caragiale a pus în circulație memorabil și figura veleitarei, a personajului feminin cu înclinații literare ironizabile (Țal, O conferință). În piesa lui D.D. Pătrășcanu Cine răspunde, descendentele "Muzelor Daco-Romane"76 își exhibă invidiile legate de succesele literare în dispute de mahala soldate cu provocări la duel ale nevinovaților soți, în scene care amintesc și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
că pe Ismail tatăl său îl ține captiv pentru a-l feri de "corupția moravurilor noastre electorale"59, precauție care se poate referi nu doar la o firească grijă părintească, de asigurare a unui mediu nepervertit, ci și la cunoașterea înclinațiilor spre perversitate și corupție ale fiului, doar astfel ținute în frâu. Aflăm însă că Ismail izbutește să evadeze și, asemenea unui politician saltimbanc, se gătește și se "agață de grinzi"60, adică face un fel de balet politic prin care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
unele grupuri de tineri, însă mai ales ca fenomen colectiv, atunci când intermediul dintre adolescență și maturitate impune opțiunile și deciziile fundamentale. Când un grup uman se reunește (îndeosebi grupurile recoltate dintre tineri sau dintre oamenii cu afinități ideologice și cu înclinații similare spre un grad oarecare de fanatism sau spre o formă de repulsie socială protestatară fără un obiect definit, mulțumindu-se prin urmare cu un ideal mitic, însă de anticipație, adică de mitologie utopică), acel grup își construiește mitologia în jurul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
devenise o a doua natură a ei; era o noua viață pe care o trăia în afara pereților casei, într-o adevarată libertate. Nică o învăța cum trebuie să iubeasca lucrurile, cu ce tulburare a sufletului, cu abnegație și blândețe, cu înclinația lor naturală, cu deprinderile și destinul lor. Căpriorului îi plăcea fânul, îl mânca cu o plăcere tainică, savurându-l ca pe ierburile proaspete vara. Anuca se așeza lângă el și-l privea cu un fel de bucurie în tot corpul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
că Mexicul a fost cucerit nu numai prin sabie, ci și prin iubire. barocul și cactușii Mexicul ar fi descoperit și singur barocul. Arhitecții nu trebuiau decât să privească în stradă, să se inspire din limbajul ei. Barocul corespunde perfect înclinațiilor naturale ale mexicanului, gustului său pentru podoabe și ceremonii, și se armonizează de minune cu soarele strălucitor, cu pământul fierbinte din care țâșnesc cactuși de formele cele mai bizare sau păduri unde arborii și lianele se amestecă. Discipolii tropicali ai
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
aer plutește o febră subversivă, de veritabil sud tropical. Și parcă insomnia junglei se prelinge până aici. Mâine, în sfârșit, voi vedea și eu de aproape cum arată o junglă. Vom fi în mijlocul ei. Curios e că, fără să am înclinații de explorator și nici gusturi exotice, jungla mi-a solicitat totdeauna imaginația. Nu în sensul că aș fi dorit să văd una de aproape sau să fac câțiva pași printre trunchiurile căzute la pământ acaparate de ierburi și de liane
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
explicat însă că nu-i momentul potrivit, poate la sărbătorile de iarnă și n-a mai insistat, dar n-a uitat, cum nu prea a fost văzut ieșind cu femei se crede despre el că ar avea alt gen de înclinații, nici interesul lui pentru copii nu e neglijat de gurile rele, viața lui intimă nu mă interesează atâta vreme cât nici el nu atentează la intimitatea mea, Lena trece des pe la el, e o fată de șaisprezece ani, așa spune ea, culeasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Horrall întrebă calm: — Russ, ce părere ai? Crezi că are vreo legătură cu uciderea fetei? — Slabe șanse, domnule comandant, răspunse Millard cu o voce îngroșată. Filmul a fost făcut în noiembrie și, din spusele Martilkovei, mexicanul nu pare să aibă înclinații criminale. Trebuie totuși să-l verificăm. Poate că individul i-a arătat filmul altcuiva și acelui altcineva i s-a pus pata pe Betty. Propun să... Lee trase un șut în scaunul pe care stătuse și strigă: — Cui pizda mă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
asta-i cea mai bună cale de-a obține rezultate. Am devenit un duo eficient pe stilul polițistul bun / polițistul rău și mi-am dat seama că-l înfrânez pe Fritzie, că sunt un factor de echilibru care-i atenuează înclinația mărturisită de a-i răni pe infractori. El mă respecta cu o oarecare circumspecție din pricina felului în care îl rănisem pe Bobby De Witt și, după câteva zile de parteneriat temporar, ne distram vorbind amîndoi stricat în germană ca să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Puse telefonul la loc În furcă Înainte să Încheie cu „Imediat după ce vine aici Lordul Provost și ne-o ia sus pe gratis.“ Logan luă de pe masă carnețelul acoperit cu mâzgăleli și examină tabloul cel vesel. Nu știam că ai Înclinații artistice, Gary. Gary rânji. — Sandy Alunecosul: cineva a aruncat pe el o găleată cu sânge. I-a zis „ticălos iubitor de violatori“ și a tăiat-o. — Ce să spun, mă doare sufletul. — Apropo, ai niște mesaje: un domn Lumley. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
-l văzură. — Mi-ați văzut toți poza În ziar de dimineață. I-am dat drumul Hoitarului miercuri seara și a doua zi apare o fetiță moartă În colecția lui de mortăciuni. Se pare că sunt un idiot incompetent cu o Înclinație spre Îmbrăcatul În haine ciudate, când ar trebui să fiu pe teren să combat delictele. Și-ați mai citit și că sergentul McRae mi-a zis să nu-i dau drumul Hoitarului. Numai că, idiot fiind, am făcut asta oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Roma. Nici o altă lectură, fie ea greacă sau romană, nu-ți va ajuta când vei citi toate acestea. Augustus scrisese totul singur, în taină, într-o latină cursivă, clară și ordonată, cu rândurile perfect aliniate, caracterele de aceeași înălțime și înclinație. Părea munca unui copist priceput, dar era produsul final al unei minți care gândise lucid totul, cuvânt cu cuvânt. Erau patru documente. Primul dădea dispoziții spartane, dar solemne cu privire la funeraliile sale. Al doilea expunea controlul asupra situației militare, administrative și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
o încâlcită traducere grecească. Întorcându-se în bibliotecă, văzu cu ușurare că nimeni nu scotocise în scrin. În toamna însorită ce urmă morții lui Elius Sejanus, Gajus petrecea ore în șir citind sub porticul acela. Curtenii observară desele lui tăceri, înclinația spre singurătate, dragostea față de cărțile vechi și complicate. Constatară cu o admirație amuzată că se apucase să citească tratatele de muzică scrise de Aristossenos din Tarentum și operele acelui astronom din Samos care, cu trei secole în urmă, spre ilaritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
știa când să-i dea, pentru calculele și desenele lui complicate, un calamus mai bine ori mai puțin ascuțit, instrumentele pentru trasarea curbelor sau a unghiurilor, papyrus de diferite grosimi. Scoase din caseta de cedru parfumat un calamus care, în funcție de înclinație, trasa linii groase sau foarte subțiri și i-l întinse. Euthymius privea apa; puse codexul pe balustrada ce domina lacul. — Pentru prima oară în istoria omenirii, în acest an, cel dintâi al domniei tale, Augustus, pe lacul ăsta... Luă calamusul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de ghid turistic (a disprețuit bunăoară patima tauromahică a concetățenilor săi, calificând-o drept stupidă, ceea ce e prin definiție un grav capăt de lezmajestate; a tăgăduit, cum am mai arătat, vocația umoristică a spaniolilor, a deplâns, ca pe un blestem, înclinația lor spre invidie și ură); drumul literar și l-a început cu un roman de-a dreptul autobiografic, dar meticulos elaborat timp de vreo zece ani: Pace în război, una din puținele cărți pe care le-a produs ca scriitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mă încerca dezgustul de compatrioții mei. Îmi dau perfect seama de sentimentele exprimate de Mazzini într-o scrisoare de la Berna, adresată Judithei sale, la 2 martie 1835: „I-aș strivi sub dispreț și dezmințire, dacă m-aș lăsa dus de înclinația mea personală, pe oamenii care îmi vorbesc limba, dar l-aș strivi sub indignarea și răzbunarea mea pe străinul care și-ar permite, în fața mea, să ghicească aceasta.“ Îi concep pe deplin „disprețul turbat“ împotriva oamenilor și mai cu seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să-mi trăiesc adevărul, care e viața mea. Acum joc rolul proscrisului. Până și neglijența persoanei mele, până și obstinația mea de a nu-mi schimba hainele, de a nu-mi face altele noi, depind parțial - cu contribuția unei anumite înclinații către zgârcenie care m-a însoțit mereu și care, când sunt singur, departe de familia mea, nu are contragreutate - depind de rolul pe care-l joc. Când soția mea a venit să mă vadă, împreună cu cele trei fete ale mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
în jurnalul său. Dacă acest tânăr nu a murit la un loc cu ceilalți - am speculat eu -, ce ar fi făcut între timp? Când am început cercetările pentru cartea aceasta, am descoperit că ghidul fie era prost informat, fie avea înclinații romantice. Conform dosarului 135177 al Crucii Roșii Olandeze, Peter a pierit în lagărul de concentrare de la Mauthausen, pe data de 5 mai 1945, cu trei zile înainte de a fi eliberat. Până ce am descoperit acestea, totuși, Peter van Pels era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
un buton, toate femeile din jurul nostru și-au deschis gențile de unde au scos un întreg arsenal sado-maso. Lisa și cu mine eram țintuite de scaune încercând să ne dăm seama dacă vom putea scăpa de acolo fără a suscita vreo înclinație violentă. Când au pus tema din Buffy, spaima vampirilor, am luat-o la sănătoasa. Când am ajuns afară, am târât-o pe Lisa până la primul restaurant și am comandat șampanie. Sunt gravidă, a protestat ea, nu pot să beau. Întâmplător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
respectabilă, la fel ca majoritatea actorilor englezi pe care i-am cunoscut, spre deosebire de cei francezi. Francezii sunt inteligenți și foarte amuzanți, dar de neabordat În societate. Dacă Gerald are darul acesta - și Îmi amintesc petreceri În familie când a demonstrat Înclinații vizibile -, atunci poate... Ridică din umeri, În semn că Du Maurier ar trebui să Își reconsidere opoziția. — A, darul Îl are, fără Îndoială, zise Du Maurier. Îmi amintesc o dată, cred că nu avea mai mult de doisprezece sau treisprezece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de mai multe zile Înaintea accidentului fatal, iar explicația familiei era că se prăbușise accidental de la fereastră, dezechilibrată de delirul febrei. I-ar fi plăcut să creadă În ipoteza aceasta, dar cunoștea prea bine firea lui Fenimore, tristețea ei cronică, Înclinația către depresiile paralizante, grota aceea Întunecată și melancolică, ascunsă În adâncul unui personaj social altminteri echilibrat, pentru a se mai Îndoi că moartea ei fusese În realitate o sinucidere. Desigur, era posibil ca boala să fi precipitat Înfricoșătorul gest - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
la nasturi. Începea să fie primejdios de mulat, iar unui palton nu aveai cum „să-i dai drumul“. Își Întinse mănușile negre, din șevro, pe degete și Își puse jobenul de mătase pe care i-l Înmână Smith, confirmându-i Înclinația În oglindă. — Nu e nevoie să mă așteptați, Smith, spuse el. Mă Întorc foarte târziu. — Foarte bine, domnule. — Atunci, o seară bună. — O seară bună, domnule, Îi răspunse valetul, ținând deschisă ușa apartamentului. Sper că va fi una cât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]