6,663 matches
-
Acasa > Orizont > Opinii > EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENȚA ÎN A FI ȘI ETC-UL) Autor: Nicolae Bălașa Publicat în: Ediția nr. 3 din 03 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Mă învârt încoace, încolo, în timp și spațiu, și, cu sau fără voia mea, câtă vreme, cu toată știința modernității, întrebările kantiene sunt la fel de actuale (și la mine la Bulzești, și la Craiova, Washington, Moscova, sau Paris), ca acum, aproape 250 de ani
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
exprima elegant, prostimea fiind, fie, cetățeanul luat în brațe, până ce, turmentat (de vorbe), își dă votul, fie, individul, forță de muncă (productivă) și societate de consum(at) (surogate) dizolvat ireversibil în gloata deasupra căreia sunt doar EU. Tu?!... Mă învârt încoace, încolo, în timp și spațiu, și, cu sau fără voia mea, câtă vreme, cu toată știința modernității, întrebările kantiene sunt la fel de actuale (și la mine la Bulzești, și la Craiova, Washington, Moscova, sau Paris), ca acum, aproape 250 de ani
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Accente > 010 UN AN Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 19 din 19 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, ne străduim să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
mai nou, cătușele instituțiilor cu ,,ochi pentru fiecare” (dintre noi) și „o ureche pentru toți”. Și, totuși, în virtutea ideii că „tot ne-am apucat de bătut câmpii”, vom continua cu speranța creionării gândului ce nu dă multora, de ceva timp încoace, liniște, dar mai ales, pace! Din acest motiv, revenind la poveste, o să spunem că și ea, povestea mea, a ta, în genere a noastră, a tuturor, [că, doar oameni suntem (români, maghiari, țigani, evrei, tătari, albi sau negri, nu are
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 74 din 15 martie 2011 Toate Articolele Autorului Interviu cu Părintele Arhim. Iustin Pârvu de la Mănăstirea „Sf. Arhangheli” Petru Vodă, județul Neamț - Preacuvioase Părinte Stareț Iustin, știm că de la Sfântul Simeon Noul Teolog încoace, povățuitorii duhovnicești se tot împuținează; astăzi, când suntem martorii unei mari secătuiri duhovnicești, cum mai recunoaștem un povățuitor duhovnicesc? Sfinții Calist și Ignatie Xantopoulos arătau trei criterii: să fie înalt la înțelegere, smerit la cuget și blând în toată purtarea
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
armonia și echilibrul cuvintelor dau urechii un sunet plin. Poezia în versuri se întemeiază pe ritm, nu există și nu poate exista vers fără ritm. Vasile BURLUI este unul dintre ’’demodații’’ poeți care mai scriu astăzi în versuri. De la Baudelaire încoace poezia unversală și cea românească a adus acel plus de inefabil care i-a lipsit lumii, a scos din marasmul sufletului toate angoasele umanității și le-a pus pe scena vieții: iubirea, neliniștea, disperarea, amărăciunea, deznădejdea, chinul, durerea, răul, nevroza
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
ori. ȘTII EXACT ce urmează, dar nu intervii. Scenaristul are libertatea să aleagă pasul următor pentru actorii lui. Fiecare dintre noi suntem un actor în fața îngerilor, iar scenaristul, cel care dictează pasul următor, este voința noastră liberă. Liberă de pe la Eden încoace. Eu cred ca Dumnezeu ȘTIE EXACT ce urmează, dar ne dă voie să alegem singuri. Ne respectă personalitatea. El intervine doar atunci când Îl rugăm !! Nu cred în predestinare. Nici în zodiace, horoscoape sau minciuni de umplut pagina de ziar sau
MIE NU MI SE INTAMPLA NICIODATA NIMIC de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345093_a_346422]
-
Braniște sublinia că „Încă din veacul al șaselea înainte... observăm o oarecare stagnare în viața liturgică a Bisericii și apoi o decadență care merge crescând până în zilele noastre și care s-a accentuat în Ortodoxie, mai ales din veacul trecut încoace... Cauza? - se întreabă același ilustru dascăl de teologie liturgică - în primul rând dispariția împărtășirii generale și cu regularitate de până atunci”[31]. „Căci scăderea, până la dispariția totală, a conștiinței despre Liturghie ca jertfă la care toți suntem obligați să participăm
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
de făcut. Dar toate aceste realizării pe care le salutăm și care au prelungit multora dintre noi viața pământească se datorează, nu numai în parte, sufletului. Spre deosebire de animale omul duce în timpul vieții sale două tipuri de activități, numite, de la Hercules încoace „munci”. Ele sunt munca brută efectuată pentru agonisirea hranei și respectiv munca spirituală numită și muncă intelectuală. Munca brută a început odată cu facerea lumii. Din culegători de poame, vânători apoi agricultori, activități ale epocilor copilăriei omenirii pe măsură ce omul crea și
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
ca o înălțare : mută orizontul cu tot cu cititor." (Costel Zăgan) (Marin Tarangul,Predici profane) O descoperire târzie-MARIN TARANGUL-nu-i,totuși,o bucurie ratată.S-ar putea zice,chiar dimpotrivă. Marin Tarangul readuce orizontul profan al culturii în drepturile sale.De la Constantin Noica încoace nu am mai citit o carte care să incite și «irite « atât de mult cele mai obișnuite cuvinte și sintagme ale limbii române . «Predici profane « nu trimite cititorul în biserică și nici nu-l plasează pe autor în amvon.Este
LECTURI PERPENDICULARE : POZIŢII ŞI DIS-POZIŢII LA MARIN TARANGUL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345438_a_346767]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIȚĂ Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017 Toate Articolele Autorului Tus greblili mă-ti, vino-ncoace și mănăncă aici ce este, nu te mai sclifosi ! ai înțeles măi, copchile, ai în-țe-les ? Bostanul era tăiat felii, felii fiind scos din cuptor numai când se cocea bine, și fiecare își trăgea lângă el porția, numai cel mijlociu, Niki
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
flăcări rămase doar o rămășiță galben-albăstruie. Imediat introduse unghia ghearei în încuietoare și capacul se ridică brusc. Ștefan fu orbit de strălucirea aurului. Împielițatul se amuză de înmărmurirea omului: - N-a văzut asemenea bănet neam din neamul tău de la principe încoace! Iată că m-am ținut de legământ! Te-ai speriat că te trag în furcă, dar te-am făcut bogat! - E al meu? Ce să fac cu atâta aur? Autoritățile îl vor confisca! - Nimeni nu se va atinge de bogăția
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
în: Ediția nr. 2166 din 05 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Pro Memoria - Episcopul Gherasim (Cucoșel) Putneanul - la împlinirea a doisprezece ani de la nașterea sa in viața cea cerească și veșnică a Împărăției Preasfintei Treimi... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem capabili să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
îi rămâneau tot în coaste, prevăzătoare. Când se-ntâmpla ca deznădejdea să-l încolțească rânjindu-i aprigă, își zicea că, de fapt, el trăiește aceeași zi la nesfârșit! Și-atunci se dezbăra de așa părere azvârlindu-și ochii încolo și-ncoace, descoperind te-miri-ce, fie vreo piatră curios erodată, fie vreo crevasă, fie urma unui ciot de mult despărțit de trunchi, ceva acolo... Și era destul ca senzația de moment nou pe firul timpului să reapară, chiar de preajma tolera aceeași notă
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DREPTUL LA OPINII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului bate vântul ploaia, lăcrimează duzii invocăm orbește harurile muzii de o vreme-ncoace ninge și ne plouă pe umerii goi trandafiri de rouă câte din principii nu ni ne supun nod marinăresc, frânghie și săpun de la papagali până la egrete noi suntem experți în a da rețete bune pentru alții, bune pentru toți de la
DREPTUL LA OPINII de ION UNTARU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376977_a_378306]
-
octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Despre Părintele duhovnicesc și importanța acestuia în viața creștinului, în viziunea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Teofil Părăian, de la a cărui trecere la cele veșnice se împlinesc în aceste zile cinci ani... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, ne străduim să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
poarta minei ! Greu este însă cu familiile celor care au murit sau sunt arși. Nu sunt nici ei lăsați să intre ! S-au luat la harță cu jandarmii... - Dă-i dracu’ și p-ăia ! Reprezentanți din minister au și pornit încoace cu un elicopter militar. Cei de la partid n-au sunat ? - Nu, șefu’ ! Păi știi că Porumbacu, șefu’ filialei județene de partid, este în concediu în Dubai. Ăilalți nu se bagă. Nu știu cum să reacționeze. S-au cam pierdut în peisaj ... Secretara
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A ȘASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377965_a_379294]
-
stranie cade-n cuvânt, De-un timp ninge cu versuri peste noi, Se-aud povești în vaietul de vânt E primăvară-n lumea de apoi! Un frig se lasă-n filele de carte, Tăcerile cuvintele-au învins. De-un timp încoace îngerii au parte De glasul poeziei din cuprins... Ce-și plânge coala tristă neputința Că încă-o pană-n zori a amorțit... Își poartă poezia neființa Spre cerul blând, azi, de poeți spuzit! Și nu-i nici un descântec să desfacă
IARNA DIN CUVÂNT de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378018_a_379347]
-
un strat mai mic de călțunași ce rîdeau la soare-aflaț în dreapta potecii. Se aplecă pentru a mîngîia cu privirea, de aproape, aceste flori mici ,galben-portocalii ...și întinse mină într-o unduire caldă și prelunga peste tot stratul.... ...de trei ani încoace ,de cînd Buni Maria nu mai era, în locul florilor vedea mereu chipul blind al bunicii ... Citește mai mult Un vînticel cald se desfată în voie printre frunzele proaspete iar lumină după-amiezii îmbrățișa pămîntul.O buburuza adormita pe un fir de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
un strat mai mic de călțunași ce rîdeau la soare-aflaț în dreapta potecii. Se aplecă pentru a mîngîia cu privirea, de aproape, aceste flori mici ,galben-portocalii ...și întinse mină într-o unduire caldă și prelunga peste tot stratul.......de trei ani încoace ,de cînd Buni Maria nu mai era, în locul florilor vedea mereu chipul blind al bunicii ...... XXIV. DOUĂ PRIVIRI, de Mirela Penu , publicat în Ediția nr. 1332 din 24 august 2014. Nici nu le știu numele.... Am petrecut cu ei o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
frunte stropii,/ În timp ce însuși căpitanul / Pupa la pupa poala popii. Ironia Constantin Stroe / Nunta de aur -/ mesenii moțăie / în ritm de dans Ioan Toderașcu - Caritas, Safi, FNI, Bancorex etc./ Nu c-o fac eu pe deșteptul,/ Dar, de cinșpe ani încoace,/ Tot românul are dreptul / Să ia țeapa care-i place! Autoironia Jules Cohn Botea / La lampa de gaz / s-au scris capodopere - / cred c-am să-mi cumpăr Ion Diviza - Vânătoare de mistreți / Fiindcă nu veneau godacii,/ Am tot băut
PARTEA A II-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376389_a_377718]
-
și asistente. Până mi-a observat fâstâceala și m-a întrebat de față cu toți: - Ce ai dom'le, acolo, sub halat ? - Păi, uitați ! și am dat un pic halatul la o parte. A început să râdă: - Dă dom'le încoace cărămida aia și relaxează-te! El era cel normal, la urma urmei studenții veniseră să ia lecții. Tot felul de lecții. Cel anormal eram eu. Am avut noroc, vorbea frumos cu mine pentru că avea doi copii cărora le fusesem profesor
SPITALUL DE IERI ŞI DE AZI de DAN NOREA în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376446_a_377775]
-
În români prin patru zări Pe la colțuri uneltită De viclenele urmări. Țara mea e numai una Este oastea cea creștină A fi sclav nu e totuna Și credința se clatină. Țara mea-i vatră străbună De vreo mii de ani încoace O trufie ne răzbună Și poporul supus, tace. Țara mea-i țară frumoasă Cu voinici și fete dragi, În câmpii e luminoasă Și odată erau fragi. Țara mea, croiește-ți soarte, Și te apără de moarte, Și de fulgere-˝ți
TU, ROMÂN! de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376507_a_377836]
-
și să particip la emisiunea radiofonică și culturală „Cine știe câștigă”, organizată, în fiecare duminică, de către postul de radio România Cultural și unde Domnul Ioan Ion Diaconu era redactor și realizator. Și iată, în aceste împrejurări și condiții, de atunci încoace, am legat și am cultivat cu domnia sa și cu întreaga sa familie o prietenie frumoasă, de suflet, o colaborare cât se poate de fructuoasă, până când a ieșit la pensie și, mai ales, până când a fost doborât de cumplita boală, care
ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE CÂND SCRIITORUL, OMUL DE RADIO ŞI PUBLICISTUL IOAN ION DIACONU (1937 – 2011) A TRECUT LA CELE VEŞNICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376531_a_377860]
-
doare pentru că pe seama lui oamenii dau focului câmpuri de tristeți preapline gânduri iuți și nopți haine iar pe gândul lor cel bun deși viu ei îl văd scrum și nu știu cum se tot face că de-un veac și-o zi încoace tot în grija timpului lăsăm cerul cerului. Referință Bibliografică: Cântec vechi / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2260, Anul VII, 09 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CÂNTEC VECHI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376593_a_377922]