3,465 matches
-
a fost frică de viață. Ne mișcăm și eu îmi simt capul într-un limb ciudat, unde amintirile sunt sufocate și se contopesc cu prezentul. O strâng pe Italia și ne plimbăm pe străzi ținându-ne de mijloc ca doi îndrăgostiți într-un oraș străin, pentru că noaptea îmi este necunoscută partea asta de oraș care m-a văzut crescând. Oamenii trec, ne ating ușor. Nu știu cât suntem de îndrăgostiți. Nu știu că ea este însărcinată. Și ajungem din întâmplare în fața fostului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pe Italia și ne plimbăm pe străzi ținându-ne de mijloc ca doi îndrăgostiți într-un oraș străin, pentru că noaptea îmi este necunoscută partea asta de oraș care m-a văzut crescând. Oamenii trec, ne ating ușor. Nu știu cât suntem de îndrăgostiți. Nu știu că ea este însărcinată. Și ajungem din întâmplare în fața fostului meu bloc. Am ieșit de pe o străduță în pantă, în colț este o brutărie de la care se simte un miros plăcut de pizza, m-am gândit că vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
altcineva, visul trebuie să fie comun. Efluvii misterioase trebuie să unească cele două creiere. Sau poate că, pe măsură ce inimile se unesc tot mai mult, capetele se separă în aceeași măsură? Poate. Poate se află pe poziții reciproc adverse. Dacă doi îndrăgostiți gândesc la fel, au simțăminte contrarii; dacă împărtășesc același sentiment amoros, fiecare gândește altceva decât celălalt, poate chiar contrariul. Femeia își iubește bărbatul doar atâta vreme cât el nu gândește ca ea, adică atâta timp cât gândește. Să vedem acum cinstita pereche conjugală.“ Deseori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
duceam... — Acolo? Păi în direcția asta? Ești nebun? — Da, ai dreptate; dar, uite, am să-ți spun adevărul. Cred că ți-am vorbit despre Eugenia. — Despre pianistă? Da. — Ei bine, sunt îndrăgostit nebunește de ea, ca un... — Da, ca un îndrăgostit. Zi-i mai departe. — Nebun, dom’le, nebun. Ieri am văzut-o la ea acasă, sub pretextul că-i vizitam pe mătușa și pe unchiul ei; am văzut-o... — Și te-a privit, nu-i așa? Și-ai crezut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
până în străfundul sufletului. — Și dacă mă scoți din ale mele, îți spun că nici tu nu ești decât o idee pură, o ființă fictivă... — Vasăzică nu mă socotești capabil să mă îndrăgostesc cu adevărat, ca toți ceilalți?... Ești cu adevărat îndrăgostit, cred asta, dar numai cu capul. Crezi că ești îndrăgostit... — Și a fi îndrăgostit nu-nseamnă doar a crede că ești? — Vai, vai, vai, bătrâne, asta e mai complicat decât îți închipui!... După ce se cunoaște, ia spune-mi, că ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
sunt ca toți ceilalți bărbați? Trebuie să le demonstrez, Orfeule, că sunt la fel ca ei!“ Și la ora cinei, privind-o-n față pe Liduvina, o întrebă: — Ia zi, Liduvina, după ce se cunoaște că un bărbat este cu adevărat îndrăgostit? — Da’ ce lucruri vă mai trec prin cap, domnișorule!... Hai, zi, după ce se cunoaște? — Păi se cunoaște..., se cunoaște după faptul că face și spune multe prostii. Când un bărbat se-ndrăgostește de-adevăratelea, adică lulea, cum se zice, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
domnișorule. Dar dumneavoastră sunteți îndrăgostit de-adevăratelea? — Tocmai asta încerc să aflu. Dar prostii, prostii cât roata carului, nu am spus și nici n-am făcut vreodată..., mi se pare... Liduvina tăcu, iar Augusto își zise: „Oi fi cu adevărat îndrăgostit?“ XI Când Augusto, câteva zile mai târziu, sună la casa lui don Fermín și-a doñei Ermelinda, servitoarea îl conduse în salon și-i spuse: „Îi anunț acum.“ Rămase o clipă singur, ca și cum s-ar fi aflat în vid. Simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Dar tu ai să te gândești la mine? — Gata, trebuie să plec. Făcură socotelile și Rosario plecă. Și nici nu plecă bine, că intră Liduvina: Păi nu mă-ntrebați ieri, domnișorule, după ce se cunoaște dacă un bărbat este sau nu îndrăgostit? — Așa e. — Și v-am spus că după cum face sau spune prostii. Ei bine: acum vă pot asigura că sunteți îndrăgostit. — Dar de cine? De Rosario? — De Rosario?... Aș! De ailaltă! Și de unde scoți asta, Liduvina? — Ei! Dumneavoastră ați vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
conviețuiești și care sfârșește prin a deveni parte din noi înșine. N-ai auzit ce zicea unul dintre cei mai mari poeți ai noștri, Campoamor? — Nu. Ce-a zis? — Ei bine, zicea că atunci când te căsătorești și ești cu adevărat îndrăgostit, la început nu poți atinge trupul soției tale fără a turba și-a te aprinde de dorință carnală; timpul însă trece, te obișnuiești și vine o zi când, dacă atingi cu mâna coapsa goală a nevestei tale sau propria-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
fictivă, un pur personaj de roman, un homuncul care cerea viață. Sărmănuțul voia să fie și să existe. Și nu prea știam cum să-i îndeplinesc dorințele. Îmi aminteam de spusa lui Schopenhauer cum că cel ce face ca doi îndrăgostiți să se dăruiască unul altuia este un om posibil, un om viitor. Cel care produce dragostea e geniul speciei, după cum geniul ficțiunii e cel care ne împinge să scriem. Don Quijote a fost cel care a pus în mișcare pana lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
privează de forța emoției și a nostalgiei totodată, iar totul devine șters și fad. Uneori, În Decameronul său de vineri seara, apărea și el, Într-o postură cam ridicolă, de parcă povestitorul Uri Gefen Îl analiza la microscop pe Uri Gefen Îndrăgostitul și izola fără milă elementul ridicol. Alteori spunea: „Până Începi să Înțelegi ceva, Îți expiră mandatul“. Sau: „Există un proverb bulgăresc: Un motan bătrân ține minte mai ales cum să miaune“. În apropierea lui Uri, mai mult decât În brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
decât el (deși acum, dacă te uiți la ei, n-ai mai zice), sau pentru că i se pare că Înălțimea ei i-ar face să arate caraghios Împreună (a glumit o dată, față de ea, pe seama unei astfel de perechi nepotrivite de Îndrăgostiți, pe care i-au văzut de la fereastră, pe chei)? Sau pentru că, asemenea bărbatului din povestirea domnului James, nici măcar nu a observat că Îl iubește? Seara târziu, În ajunul Anului Nou, dna James Îi convoacă pe servitori În salon. Îi cere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
efectul consumului excesiv de alcool asupra efortului de război (The Times afirmă că familia regală a renunțat complet la alcool pe perioada conflictului). Uitându-se la mica grădină publică ce desparte intrarea În Carlyle Mansions de chei, Minnie zărește perechi de Îndrăgostiți care profită de Întuneric pentru a se Îmbrățișa pe sub copacii desfrunziți. Se trage mai aproape de Burgess până Îl atinge, Îndemnându-l În gând să o cuprindă cu brațul pe după mijloc, dar el nu profită de ocazie. Ceasurile bisericilor Încep să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
năstrușnic joc de-a v-ați ascunselea, lipit de silueta ei cu miros dulce și contururi moi, pe Întuneric, Îi produsese una din senzațiile cele mai remarcabile din viața sa, una care Îl ajutase să Înțeleagă extazul trăit aparent de Îndrăgostiți atunci când se Îmbrățișează. O urmărise fascinat deschizându-se ca o floare, Încălzită de o viață socială tot mai bogată. Du Maurier avea el Însuși o slăbiciune pentru femeile frumoase. Ținea În casă două imitații din ghips după Venus din Milo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ceea ce Însemnau ele. Acum știa. Maupassant se pricepea să scrie, indiferent cât de impur i-ar fi fost subiectul. Henry citi paginile cu mare atenție, dar fără excitație fizică: ideea trecerii lichidului dintr-o gură În alta, chiar și Între Îndrăgostiți, i se părea dezgustătoare. Nu-i Împrumută și nu-i recomandă cartea lui Du Maurier, considerând că ar fi fost lipsit de tact să o facă Într-un asemenea moment, mai ales că eroina nu apuca să se bucure prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Înainte de mama ei și de lordul Devenish, dar revenise, cu speranța slabă de a-și recâștiga iubita. Scopul Întâlnirii era ca Guy să descopere această relație, despre care nu știuse nimic, să renunțe la Mary și să Îi ajute pe Îndrăgostiți să fugă. Dramaturgul hotărâse ca eroul său, nedumerit de prezența lui Round, să Încerce să Îi afle intențiile Îmbătându-l, În timp ce Round Încerca să adoarmă bănuielile lui Guy prin aceeași metodă, astfel că beau fiecare În cinstea celuilalt și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu mine. Acolo mă aștepta doamna baronne. Mi-a sărit drept În față. În ariergardă, Goliadkin Își Îmbrăca sacoul. Cu prompta sa intuiție feminină, doamna baronne s-a prins că amestecul lui Goliadkin distrugea climatul de intimitate necesar perechilor de Îndrăgostiți. A plecat, fără să-i arunce nici măcar o vorbă. Îmi cunosc firea: dacă mă Întâlneam cu colonelul, ne-am fi bătut În duel. Lucru deloc comod pe calea ferată. Colac peste pupăză, chiar de nu-mi vine ușor să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a scris cu mâna lui propune: „Manșetă denotă, În versul meu, emoția melodiei pe care noi am ascultat-o o singură dată, am uitat-o și o recuperăm odată cu trecerea anilor.“ Ridică și vălul de pe nocomoco. Afirmă cu vorbe speciale: „Îndrăgostiții repetă că, fără să știe, au trăit căutându-se, că se cunoșteau chiar dinainte de a se vedea și că propria lor fericire dovedește că au fost Întotdeauna Împreună. Pentru a evita sau scurta asemenea pomelnice, vă sugerez să articulați nocomoco
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
înconjoară, plonjez în spațiul hipnotic al vitraliului căutăndu-l pe tînărul V. Nebunia inteligenței sale a înlocuit siguranța cu care trece prin viață animalul. El, bipedul rațional, nu s-a ales decît cu îngrijorare și suferință. Singuri pasionații pînă la manie, îndrăgostiții științei, sau cei ce bat la porțile sfințeniei au alungat îndoiala și neîncrederea. În rest, cu toții ca și el. O debandadă umană între absurditate și crez. Asta cauți și tu, tinere, o pasiune care să te ierte. Dar tînărul V.
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Cum să numi fie teamă? Doctore, nu-ți dai seama de dezastru? Dacă ne-am naște fără mască am vedea pe străzi lunateci sălbăticiți înăuntrul propriilor lor tăceri. Ce lume hidoasă în care pruncii se nasc bătrîni și înțelepți iar îndrăgostiții inconștienți au dispărut cu totul!... „-Vino, prietene” -îmi spune Doctorul-“și fie ca prezența ta să alunge moartea în uitare. Încă nu a sosit singurătatea, clipa.” El nu îl vede pe V. tînăr. Cu el ar trebui să trateze. Cum
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
apropie și nu zboară ci aproape înoată într-o plasmă mustind de săruri. “Și răzbunarea asta barbară te satisface?”-reia Doctorul. “-Nu te știam așa dar iată că subconștientul tău te trădează ca primitiv: un dușman al liniștii și-un îndrăgostit de orgii. Cum poate sălbatecul din tine să lase gîndul limpede să-l subjuge? E chiar un atac direct asupra propriei potențe și fertilități. Ești masochist?” V. tînăr sare din fotoliu gesticulînd. Și gesturile lui sperie și mai tare pescărușii
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
fie grotescă. E o trezire prea mare care se petrece în noi și spaima ne face hidoși. Ne-ar trebui un liant care să unească luciditatea cu conștiența pentru ca bucuria născută astfel să înflorească pe fața muribundului o exaltare de îndrăgostit. Să nu se mai supere moraliștii. Uită-te la mine și presupune că am reușit să mă îndrăgostesc din nou de o ființă umană. Cum aș putea rămîne fericit? M-ar certa sufletele suferinde din jur și aș alerga înnebunit
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
toată bogăția infernală a iubirii peste galaxia însetată a existenței... și-n foamea ce născuse un timp de vămi cristalizat în trupuri, nimic mai statornic decât în biciuiri de nori pe morți de pietre ce cântă-n secole ecourile singuratecului îndrăgostit de iubitele spumelor ce odihnește-n logodirea-nzăpezită a tristeții. Nimeni nu va ști că din sufletul pietrelor se naște o pasăre a inimii ce-ți sărută cu martori însetata podea care curge pe sub tine asemenea îmbrățișărilor împachetate peste alt
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
dragoste de la televizor. În capul meu rula tot timpul un film în care James și Denise erau împreună în pat. Când vedeam cupluri îndrăgostite la televizor, o luam razna. Din fericire, în viața reală n-am văzut nici un cuplu de îndrăgostiți, altfel se putea să nu mai fiu răspunzătoare de faptele mele. În mod cert, mama și tata nu se comportau ca un cuplu de îndrăgostiți. De la un capăt la celălalt al unei săptămâni, cel mai romantic lucru pe care tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
televizor, o luam razna. Din fericire, în viața reală n-am văzut nici un cuplu de îndrăgostiți, altfel se putea să nu mai fiu răspunzătoare de faptele mele. În mod cert, mama și tata nu se comportau ca un cuplu de îndrăgostiți. De la un capăt la celălalt al unei săptămâni, cel mai romantic lucru pe care tata i l-a spus mamei a fost „Mergem joi seara la centrul frigorific?“. Helen avea un șir constant de curtezani care se perindau prin casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]