2,964 matches
-
va supraveghea, la Focșani, mișcarea vamală între cele două principate, Moldova și Muntenia. Demisionează în 1837 și se întoarce la București, în casa prietenului său Ion Ghica. În 1838 îi apare un nou volum, Poezii ale d. Gr. Alecsandrescul. Poate îndrăznelile fabulistului, poate poemul Anul 1840 fac ca A., care nu participase la complotul, din octombrie 1840, împotriva domnitorului Alexandru D. Ghica, să fie închis pe trei luni. În arest lucrează la o versiune a tragediei Meropa a lui Voltaire (tipărită
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
a fost prins, ține un discurs în cheie stoică. Să îl privim cu mai multă atenție și să îl punem, apoi, în dialog cu ceea ce îi urmează... Petru Vaida 77 susține, pe bună dreptate, că mai multă maturitate, mai multă îndrăzneală și, prin urmare, mai multă autonomie și încredere în rațiune decât în primele lucrări arată Cantemir în Istoria ieroglifică. Prin urmare, în această operă, scrisă fără autocenzură, căci era limpede că ea nu are cum să devină publică, autorul își
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lup, dar îi rămân trăsăturile chipului de mai înainte: aceeași căruntețe a părului, aceeași violență în apucături, aceiași ochi lucitori, același chip al sălbăticiei"3. (s.m.) Prin urmare, trăsăturile acestei fiare sunt evidente din firea prototipului său: cruzime, ferocitate, viclenie, îndrăzneală, patima sângelui. Lupul este, deci, un animal blestemat de zei, un dușman al vieții, care își găsește plăcerea numai în moartea altora. La finalul aceleiași lucrări (Cartea a XI-a), Ovidius mai aduce o dată în prim-plan această teribilă forță
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este chezașul corectitudinii Brehnacei: Deci dintr-acéstea pasiri, Brehnacea, precum să videa, sau din sine plecată, sau din a Lupului vârtoase argumenturi și adevărate socotéle întoarsă, și vrea și cunoștea ce ieste adevărul, de care lucru de multe ori cu mare îndrăzneală împotriva îndrăptnicii voii Corbului să punea, ce în deșărt"36. E drept că, de nevoie, ea face parte din șirul celor însărcinați de Corb să conducă ostilitățile către prinderea Inorogului, alături de Cucunos și Uleu, personaje fără scrupule. Brehnacea, care, se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
numai din țară-și s-au izgonit, ce încă și din izvodul neamului său s-au lipsit, și aceasta nu dintr-altă pricină, precum mi să pare, au purces, fără numai din véchea și rânceda pizmăluire"7. El are, deci, îndrăzneala de a acuza de fățărnicie o hotărâre care liniștea apele agitate ale confruntării politice. Atent la nuanțe, Ciacalul știe că, deși nu lipsită de vină, Vidra a rostit totuși, cu toată ticăloșia sa înnăscută, adevărul: anume că întreaga șaradă nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dreptatea Ciacalului; apoi, pentru că nu le vine să creadă că cineva a trecut peste toate impedimentele, și-a asumat toate riscurile și a pus pe tapet adevărul gol-goluț, imposibil de combătut altfel decât prin mijloace necurate: "Acéste ale Ciacalului cu îndrăzneală cuvinte și socotéli de argumenturi nebiruite nu numai cât urechile tuturor împlură, ce încă și inimile de dânsele, ca cu o ascuțită lance li să împunsără, și ce să răspundză cu toții în îngăimare sta, și despre ce parte a cuvântului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tuturor împlură, ce încă și inimile de dânsele, ca cu o ascuțită lance li să împunsără, și ce să răspundză cu toții în îngăimare sta, și despre ce parte a cuvântului întâi s-ar apuca să miera. Tărimea argumenturilor îi spăriia, îndrăzneala voroavei îi îmblăzniia și ce ieste mai cu greu, neștiința lucrului și a adevărului așéși de tot din țircălamul minții îi izgoniia (că pre cât lumina soarelui a lucra poate în organele vadzătoare, pre atâta agiutoréște mai denainte știința în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
veac, traducere de Tudor Dinu, Vichi Eugenia Dumitru, Ștefania Ferchedău, Lavinia Cuță, Posfață și note de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 1999. Pasajul care ne interesează sună așa (p. 92): "... crocodilul este laș în fața unui animal îndrăzneț și plin de îndrăzneală dinaintea unui fricos". Pasajul continuă astfel, ca o confirmare a celor scrise mai sus: "Locuitorii cetății Tentyra reușesc să-i înfrângă nu prin virtuțile neamului și sângelui lor, ci prin dispreț și bravură. Într-adevăr, ei urmăresc animalele care fug
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
veac, traducere de Tudor Dinu, Vichi Eugenia Dumitru, Ștefania Ferchedău, Lavinia Cuță, Posfață și note de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 1999. Pasajul care ne interesează sună așa (p. 92): "... crocodilul este laș în fața unui animal îndrăzneț și plin de îndrăzneală dinaintea unui fricos". Pasajul continuă astfel, ca o confirmare a celor scrise mai sus: "Locuitorii cetății Tentyra reușesc să-i înfrângă nu prin virtuțile neamului și sângelui lor, ci prin dispreț și bravură. Într-adevăr, ei urmăresc animalele care fug
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
impresionant document, rarisim în genul său - în tot cursul istoriei -, de atentă considerație arătată de maxima autoritate politică clasei intelectualilor” (49). „Prin această lege universală și pentru totdeauna valabilă, hotărâm așadar ca de acum înainte nimeni să nu mai aibă îndrăzneala de a nedreptăți în vreun fel pe un om al școlii, nici să cuteze a-i provoca vreo daună...” „Dar dacă cineva ar voi să pornească o acțiune juridică împotriva vreunui om al școlii din vreo pricină oarecare, să le
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
subcultură. Provocările și frustrările generate de mediu sunt văzute ca agresive și amenințătoare și deci provoacă o abordare defensivă agresivă. Anumiți stimuli sunt percepuți preferențial și interpretați în registrul amenințării stârnind lupta fizică. Aceasta din urmă dă măsura curajului, a îndrăznelii a capacității de autoapărare în cultura dată. Autorii teoriei subculturii leagă aceste manifestări de statutul socioeconomic scăzut al bărbaților ce devin astfel atrași și participanți la subculturi. Ei se înarmează cu cuțite sau alte instrumente de apărare și atac, ca și când
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rus, l-a tăvălit prin flori pe acolo. Eu aveam geamul acoperit cu un ziar pe care l-am înțepat și m-am uitat din cameră de la mine. A doua zi l-am văzut pe colonel cu vânătăi. Am avut îndrăzneala să-i zic: "dom' colonel, ai cam luat-o la ochi!" " Am băut mult și am fost cam nebun la cap!"4. C. I.: Cum comunicați cu ei, ați învățat rusește de la ofițerii care au stat în gazdă? R. R.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
rusești, spre a cinsti bărbăția și virtuțile militare care au fost atunci, cum vor fi și în viitor, fala oastei române”. Tradiționalism, perenitate, responsabilitate Evoluția localităților la care mi-am propus să mă refer impune prudență dar interesul problemei scuză îndrăzneala. Ce a fost din punct de vedere administrativ teritorial actualul județ Vaslui, ce cătune, sate, comune sau orașe, câte au dispărut, care au fost acelea, cum au trăit oamenii este treaba specialiștilor să o spună. Cunoașterea cât de cât a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe tărâmuri sălbatice fără cultură, și deci fără vreo posibilitate reală de sacrificiu 70. În fața acestei lipse de umanitate ("o dihanie cumplită, ce nu semăna cu ceilalți oameni ce se hrănesc cu pâine" 9.190-191)71*, Ulise se comportă cu îndrăzneală, aroganță și insolență: vrea mai întâi să testeze ospitalitatea Ciclopilor: "să cercetez ce fel de oameni locuiesc pe meleagurile astea" (9.174)72*, intră mai apoi în peșteră fără să fi fost invitat (Ciclopul este absent), examinează cu o curiozitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de opt zile. Nu ne spuse nici măcar să ne așezăm" "[...] simțindu-mă de la început în largul meu, cutezai să împart sofaua cu el și mă așezai alături de dânsul. După tonul familiar pe care îl luă numaidecât, am înțeles că această îndrăzneală îi făcea plăcere și că-și spunea în sinea lui: Ăsta nu este din Neufchâtel"283. Așa începe o relație de ospitalitate bazată pe spontaneitate, pe simplitatea manierelor în care inima vorbește înaintea oricărei idei de convenție socială. Această "mare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de să spargă ușa și strigând bătrânului pe un ton amenințător: Să ne dai degrabă pe tânărul străin pe care l-ai primit sub acoperișul tău și frumusețea lui să fie plata pentru acest adăpost fără nici o învoială și pentru îndrăzneala ta. Căci ei îl văzuseră pe Levit în piață, dar cu o urmă de respect pentru cel mai sfânt dintre drepturi nu au vrut să-l găzduiască în casele lor pentru a-l silui apoi. Uneltiseră însă să vină și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
apar și dacă, într-un fel sau altul, acestea se pretează la dezvoltarea și înflorirea parazitului. Viața burgheză a cuplului de Méroul constituie într-adevăr un teren propice pentru această apariție: viața burgheză liniștită, indolentă, leneșă, cuminte, egoistă, lipsită de îndrăzneală, plină de slăbiciuni și de compromisuri favorizează propensiunea de a fi dominat. În povestirea lui Maupassant, parazitul este un meridional slobod la gură, a cărui autoritate naturală contrabalansează periculos morga burgheză și "de condiție bună a celor doi de Méroul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un act ratat cu totul semnificativ, indiciu că debarcarea este plasată sub semnul pierderii (pierzând vechiul cufăr militar al tatălui, Karl Rossmann pierde un întreg trecut, familia, originea, genealogia familială, cu fotografiile și salamul dat de către mamă, dar și curajul, îndrăzneala luptei pe care militarul le reprezenta așa cum el reprezintă Legea, ierarhia, ordinea și disciplina. În biroul căpitanului i se va spune noului sosit: "Uitați disciplina!"). El încredințează cufărul unui necunoscut cu numele de Butterbaum, pentru că acesta își "leagănă bastonul". Mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
replicat: Ați procedat corect, nu v-ați supus ordinelor lui Stalin”. Această discuție aprofundată nu a putut decât să adâncească dezvoltarea în continuare a relațiilor sino-române. în timpul incidentelor poloneze și maghiare petrecute la finalul lui 1956, conducătorii chinezi au criticat îndrăzneala liderilor sovietici de a interveni în treburile interne ale altor state și partide. Aceasta a permis României să vadă în China atât poziția distinctivă în cadrul taberei socialiste, cât și rolul ei în rezistența la influența sovietică. Relațiile sino-române au evoluat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
riposteze, pentru a căpăta libertate de mișcare față de Uniunea Sovietică și pentru că urmărea să-și impună un succesor. Unul dintre motivele pentru care l-a promovat în special pe Ceaușescu a fost în mod evident faptul că acesta avea suficientă îndrăzneală și obrăznicie ca să boicoteze Uniunea Sovietică, iar populația avusese posibilitatea să prindă o frântură din stilul lui Ceaușescu în discursul său din 23 august 1963. După moartea lui Gheorghiu-Dej, principala cauză pentru care Gheorghe Maurer l-a nominalizat pe Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
necesită un efort special de lectură. „Un fel de dublă și încordată privire. Un ochi citește din punctul de vedere al strictului adevăr, acest adevăr nu poate fi respectat, de unde iritarea. Un altul, din punctul de vedere al gradului de îndrăzneală la care a ajuns autorul, al felului în care a transgresat limitele impuse de unde interesul”. Acesta este cazul memoriilor lui Ilya Ehrenburg, pentru că „prudența lui fiind proverbială, ai impresia că te afli în fața unui barometru”, iar pentru un tânăr din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Regulile pe care le stabilește Augustin constituie nucleul hermeneuticii bibyce. Hermeneutica biblică are exigențe spirituale față de interpretul textelor: credința, predispoziția meditativă, starea de suflet deosebită, umilința sau modestia, într-un cuvânt, sfințenia vieții, pentru a feri interpretul de rătăciri și îndrăzneală. Cerințele intelectuale sunt mai precise: o bună cunoaștere a ansamblului Scripturii, de la care poate veni o lămurire a pasajelor obscure. Apoi, cunoașterea limbii de origine a textului: "oricît de bună ar fi traducerea, în anumite puncte trebuie să recurgem la
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Uzinei Electrice, arme, muniții, mitraliere și steaguri roșii. Este imperios necesar deci, să se ia urgente măsuri pentru a se preveni o situație mai gravă. Căci aceste elemente, încurajate prin lipsa de autoritate și energie din partea autorităților, capătă mai mult îndrăzneală și vor continua să se pregătească mai bine. De altfel, în rândurile populației românești, domnește o stare de spirit încordată. Majoritatea românilor sunt indignați de felul cum autoritățile își execută îndatoririle în timpuri așa de critice ca acele de acum
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
european să plece, să meargă și să caute. De altfel, mitul plecării și al călătoriei se află din vremea de început a strămoșilor grecilor, la baza civilizației și culturii noastre. Cuceritorul ne este model și ideal și răsplătim căutarea și îndrăzneala. Așa cum vom face în știință, prin mitul faustic al vânzării sufletului pentru cunoaștere, tot așa vom proceda și în ceea ce privește geografia și comerțul. Europeanul va merge până la capăt pentru descoperirea lumilor noi, India și America, dezvoltând cu timpul o mitologie a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și a cărei calitate specifică se numește de aceea caracter, nu e bună. La fel stau lucrurile cu darurile fericirii. Putere, bogăție, onoare, chiar sănătate și toată bunăstarea și mulțumirea cu soarta sa, pe scurt ceea ce se numește fericire, determină îndrăzneală și prin ea adesea și trufie, dacă nu există o voință bună care să corecteze și să facă universal conformă scopului influența lor asupra simțirii și prin aceasta și întregul principiu de a acționa; fără a aminti că un observator
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]