3,427 matches
-
Pe această ambiguitate a gestului tragerii cu arcul se bazează și marea varietate a narațiunilor În care destinul ia forma unei lovituri cu arcul, a dovedirii măiestriei unuia dintre protagoniști. În Zâna Zânelor, un Împărat se frământă cum să și Însoare cei trei fii ca să fie fericiți. Într-o zi, le spune că unde va cădea săgeata fiecăruia, acolo Îi va fi norocul. Săgeata fiului cel mare s-a În Înfipt În casa unui Împărat vecin, a celui de-al doilea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
bărbat, numai așa din fost creat de Diavol ca să nu-l ardă soarele etc... Este de mai multe feluri: cel al nostru, care poartă norii, vântul turbat și șoimul, sau vântul de sus, de dincolo de lumea noastră. În Vântul se Însoară, un om Își blestemă băiatul să se Însoare când l-a Însura Vântul, că el nu-l va mai sura. Băiatul pornește În lume și se Întâlnește chiar cu Vântul: Suie-te În spate la mine și ține-te bine
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ca să nu-l ardă soarele etc... Este de mai multe feluri: cel al nostru, care poartă norii, vântul turbat și șoimul, sau vântul de sus, de dincolo de lumea noastră. În Vântul se Însoară, un om Își blestemă băiatul să se Însoare când l-a Însura Vântul, că el nu-l va mai sura. Băiatul pornește În lume și se Întâlnește chiar cu Vântul: Suie-te În spate la mine și ține-te bine, că am să te duc pe o toloacă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
soarele etc... Este de mai multe feluri: cel al nostru, care poartă norii, vântul turbat și șoimul, sau vântul de sus, de dincolo de lumea noastră. În Vântul se Însoară, un om Își blestemă băiatul să se Însoare când l-a Însura Vântul, că el nu-l va mai sura. Băiatul pornește În lume și se Întâlnește chiar cu Vântul: Suie-te În spate la mine și ține-te bine, că am să te duc pe o toloacă mare și acolo vei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și, la chemarea ei, au venit fiarele; când au ajuns la-mpăratul, au deschis singure poarta. Împăratul a făcut nuntă. După ce le-a pus soarele și luna drept cunune În cap, i-a cununat. În Soarele Însurat, un om se Însoară a doua oară, dar mașteha vrea să i piardă copii și le dă drumul În pădure. Băiatul Își ia rămas bun de la fată, spunându-i că se duce să-i caute ei partea. Soarele ia chipul unui om; la rugăciunea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, În cele din urmă, În noroc. După ce află de la moșul Întâlnit În drum că E peste fire să-și afle cineva ursita. Ia și te Însoară, că În doi mai degrabă veți afla norocul, este Îndrumat să meargă pe o cărărușă, Într-un codru verde, spre un lac cu lapte, unde vin trei păsări la scăldat Cele trei păsări sunt, de fapt, trei zâne. Moșneagul Îl
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
poveste despre un băiat care slujea la un om pentru o bucățică de pâine, fără să aibă parte nici de-atât. Omul Îl sfătuiește astfel: tu n-ai noroc, vine alt noroc și-ți mănâncă bucățica ta; ia și te Însoară, că poate va avea femeia ta sau vreun copil noroc, și vei trăi de pe norocul lor. Un Împărat Își alungase fata de-acasă să-și caute singură norocul; fata ajunge până la bordeiul băiatului și se ascunde pe cuptor. Eroul se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
că poate va avea femeia ta sau vreun copil noroc, și vei trăi de pe norocul lor. Un Împărat Își alungase fata de-acasă să-și caute singură norocul; fata ajunge până la bordeiul băiatului și se ascunde pe cuptor. Eroul se Însoară cu ea. De-amu tu ești al meu și eu sunt a ta! Tânărul pleacă În târg să vândă basmaua fetei. O cumpără un boier care-i dă o pereche de boi În schimb. Apoi face o serie de alte
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care navea noroc. El i-a zis morarului că vrea să meargă la Dumnezeu să-l Întrebe de ce el, când slujește, de nimic nu are parte. Ajunge la călugări, le spune că e fără noroc și este sfătuit să se Însoare, că poate va avea femeia noroc, ori vei face copii și va avea vro unul din copii, și de pe norocul aceluia toți veți trăi. În povestea Norocul, ni se relatează istoria unui flăcău frumos, care slujea pentru o mulțime de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Norocul, ni se relatează istoria unui flăcău frumos, care slujea pentru o mulțime de bani și de ei n-avea parte. Ducându-se la Împărat să-i facă dreptate, fata Împăratului Îi iese Înainte zicându-i: dacă n-ai noroc, Însoară-te, că poate avea femeia d-tale ori vreun copil, și-i trăi și d-ta de pe norocul lor. Supărat că fata a judecat În locul lui, Împăratul Îi spune să fie ea femeia flăcăului. Fata Își ia basmaua din gherghef
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În lume, dar soțul ori soția nu, șinsurătoarea ori măritișul mai merge și la noroc: dacă ai noroc, câștigi, dacă nu, nu. După o Îndelungă căutare, flăcăul, care terminase de efectuat stagiul militar, Își găsește o fată cu care se-nsoară. Abia după căsătorie, fata Își arată adevărata fire. Perechea se dovedește a fi nepotrivită, lipsind Înțelegerea dintre cei doi parteneri. Când Îi zicea bărbatul să nu facă un lucru, ea tocmai asta făcea. Se gândește să scape de nevastă: dar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o pădure, ca să-i arate bordeiul În care locuiește ea, de fapt, un palat ce se află În mijlocul unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna. În basmul Zâna Zânelor, cea sortită i se Înfățișează eroului sub forma unei bufnițe. În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
avut un fecior, Ioniță, și, pentru că el a greșit, n-a mers la biserică de ziua ei, ci la joc, mama lui l-a blestemat să fie șapte ani șerpe și să pască porcii. Fata unui om sărac, care se Însurase a doua oară și luase o femeie cu două fete, era chinuită și necăjită de mașteha sa. Cum venea duminica, femeia rea le gătea frumos pe fetele ei și le trimetea la biserică, dar pe fata bărbatului o trimitea În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Fata popii a cu stern (A fost un popă și o preoteasă; preoteasa cic-ar fi avut un stern de frumoasă ce era, și fii-sa, caveau o fată, era leită-poleită mă-sa) și Fata din sfeșnic (când te-i Însura, să nu iei altă nevastă decât p-a de i-o veni În deget ineliu meu), basmele nu relatează decât modul În care ambele fete au reușit să Înlăture nelegiuirea. Același caz Îl Întâlnim În povestea Piele de măgar. Regina
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un singur basm. Înainte de a muri, o preoteasă Îi cere preotului să-și caute pentru recăsătorire, o altă preoteasă care să semene cu ea. Negăsind altă femeie care să semene cu prima nevastă, popa Își pune În cap să se-nsoare cu propria lui fiică. Aceasta fuge Într-o pădure, unde este găsită de un fecior de Împărat, care se Însoară cu ea . f. Prințul trece prin fața gardului unei femei care avea o singură fiică leneșă. Femeia Îi spune prințului că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să semene cu ea. Negăsind altă femeie care să semene cu prima nevastă, popa Își pune În cap să se-nsoare cu propria lui fiică. Aceasta fuge Într-o pădure, unde este găsită de un fecior de Împărat, care se Însoară cu ea . f. Prințul trece prin fața gardului unei femei care avea o singură fiică leneșă. Femeia Îi spune prințului că este supărată pe fiica ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea să toarcă și gardul. Impresionat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
II-LEA (5 puncte) Redactează un eseu, de 2-3 pagini, în care vei prezenta viziunea asupra iubirii și a războiului, în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, de Camil Petrescu, pornind de la următoarele fragmente din roman: Eram însurat de doi ani și jumătate cu o colegă de la Universitate și bănuiam că mă înșală. Din cauza asta, nici nu puteam să-mi dau examenele la vreme. Îmi petreceam timpul spionându-i prieteniile, urmărind-o, făcând probleme insolubile din interpretarea unui
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pedeapsa cuvenită tuturor dezertorilor”. Apare o țeavă de pușcă, dar nu vedem cine apasă pe trăgaci, soldat dușman sau român, fum la gura țevii, Ilie cade chinuit de durere și remușcare. Ion, în schimb, se vindecă, e decorat și se însoară cu Ileana. Clar și simplu - așa da, așa nu. Cătușe roșii, film de propagandă antibolșevică, în regia lui Carmine Gallone, pe un subiect de N. Kirițescu, dezvoltă un scenariu melodramatic mult mai complex, rod al anilor de cinematografie fascistă și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1967), Reconstituirea (1970). Privit în ansamblu, deceniul e marcat de o scădere numerică semnificativă a filmelor de propagandă, fiind, în schimb, mult mai numeroase decât în deceniul precedent comediile ușoare, mai mult sau mai puțin muzicale, Nu vreau să mă însor, S‑a furat o bombă, Celebrul 702, Sub cupola albastră, Vacanță la mare, Pași spre lună, Dragoste la zero grade, Gaudeamus igitur, Doi băieți ca pâinea caldă, De‑aș fi... Harap Alb, Faust XX etc. Procentele lui Lenin s-au
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
68, 84-85, 87, 91, 281 Niște băieți grozavi (1988) 234 Noaptea generalilor (The Night of the Generals) (1967) 181 Noi, cei din linia întâi (1986) 234, 242, 283 Nu visa, Aneta! (Träume nicht, Annette!) (1949) 63 Nu vreau să mă însor (1961) 116 Nufărul roșu (1956) 61, 68, 92 Nunta (Wesele) (1973) 186-188 O O lacrimă de fată (1980) 235, 263-264, 285-286 O lumină la etajul zece (1984) 234, 243, 245 O mică întâmplare (1957) 61, 67-68 O noapte furtunoasă (1943
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
potrivit obiceiului țării, românii care se căsătoreau cu fete de țigan deveneau și ei robi. În acest sens, egumenul mănăstirii Solca, Venedict, se adresează domnului țării cu jalbă prin care Ștefan câmpulungean și Petru moldovean ( de lângă apa Moldovei-n.a.), însurați cu fete de țigan, cerând ca aceștia să fie robi ai mănăstirii. Domnul de atunci al Moldovei, Ioan Teodor Callimachi, dă carte egumenului mănăstirii Solca, să se știe după obiceiul țării că moldovenii care vor lua țigănci și moldovencele care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cumpere de la el, Moromete mută dialogul pe un alt făgaș, fără nici o noimă pentru Bălosu Moromete: Al cui e mă, ăsta? (despre un flăcău care trecea pe drumul satului) Bălosu: Al BÎldii! (a se observa semnul exclamării) Moromete: O fi Însurat? Bălosu: Nu este! (semnul exclamării și “cu un glas surd”) Moromete: Dar pe unde stă BÎldea ăsta? Bălosu: Prin Cățelești. Moromete: Hm! Bălosu: De ce te miri? Moromete: Păi tu n-ai văzut?! Bălosu: Ce să văd, Moromete? (cu fălcile Încleștate
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
va fi întotdeauna învingător; dacă o prințesă sau o curtezană îl are pe Venus staționar, va avea o căsătorie strălucită, putând ajunge pe tron. Un bărbat care îl are pe Venus retrograd, este sortit rușinii, fiind sfătuit să nu se însoare. Medicina astrală Ca și ramura juridică, în astrologia medicală metodele sunt aceleași: analogia, simbolul, coincidența. Tot simbolică a fost împărțirea corpului în două jumătăți. La bărbați, partea dreaptă și în special ochiul drept aparțin Soarelui, în vreme ce partea stângă și ochiul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
sud, termenul ajunge la români. Numele de familie Baciu provine de la un substantiv comun ”baci” transformat în substantiv propriu, desemnând o îndeletnicire, crescător de ovine. În roman, Vasile este țăranul bogat din Pripas, tatăl Anei Glanetașu. Sărac în tinerețe, se însoară cu o fată bogată și urâtă, dar care îl îmbogățește, iar el ajunge să o iubească. Este autoritar ca un adevărat Basileos, mai ales în familie, nepermițându-i Anei să se căsătorească cu Ion, dorind să se mențină în lumea
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
tata da. Tatăl meu a fost tot ofițer, de fapt, la noi a fost o tradiție: eu am fost al patrulea ofițer, tanchist, ca predecesorii mei. S.B.: Firește, băieții își însușesc meseria taților. D.R.: La vremea aceea eu eram proaspăt însurat, aveam o fată de 4 luni și sincer nu mă interesa, nu-mi dădeam seama ce se întâmplă. S.B.: Dar comentați ce se întâmpla în țară în acel decembrie, de pildă la Iași, pe 14? D.R.: De Iași nu am
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]