69,898 matches
-
petrecut cineva zilele de Anul Nou ca noi în acel an? Îmi este nespus de dor de ardelenii mei dragi, în mijlocul cărora am petrecut cei mai frumoși ani ai tinereții mele 22 de ani nu-s puțini la număr. Așa că, întâlnind familia din Deva pe care am alăturat-o altor ardeleni dragi, mi-am refăcut și aici microclimatul din tinerețe în care îmi regăsesc câte ceva din veselia și farmecul de atunci. Cu câteva zile în urmă, am sărbătorit ziua Unirii și
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
dar cu puțin înainte de tine (de mine, n.n.) sunase un cerșetor... Brusc, m-am zbîrlit. Aducîndu-mi aminte că, înainte cu o săptămînă, trecînd amîndoi prin dreptul unui chioșc de pe bulevard și întrebîndu-mă de ce nu mai fumez, că de cînd ne întîlniserăm în ziua aceea nu mă văzuse aprinzînd nici o țigare, - și atunci, nu știu de ce, îi răspunsesem franc că nu fumez că n-am bani de țigări (eram sărac, sărac n.n.). Și-atunci, el scosese o hîrtiuță de 5 lei și
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
el?!... Ba da, îi spusesem, nu v-am tutuit niciodată. "Costică, glumești?"... Nu glumeam deloc. Și-atunci, el îmi ceruse să-l întreb ceva, de probă, dar exact, exact cum credea el, că îi spuneam tu, nu dvs. Cînd ne întîlniserăm, din întîmplare, în piața Amzei, G.B. îmi spusese, fără să-l întreb, că se ducea să se tundă. Atunci, cerîndu-mi să-i spun ceva, de probă, îl întrebasem: G., tu te duci să te tunzi?... A, nu, nu, - exclamase oripilat
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
fi întîmplat nimic. Țin minte că înainte de a intra în sala de cinematograf cumpărasem romanul lui Paul Georgescu Înainte de tăcere. După ce văd filmul și mă despart de fata de altă dată, care era foarte urîtă și mînca des usturoi, mă întîlnesc cu altă femeie, tot așa de bătrînă și tot atît de urîtă care era profesoară la studenți, activistă și care se...cu studenții, pe scări, în locuri dosnice și care, tot așa, mă atacase în altă ședință. Era și ea
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
muzicii românești în lume. Înțelegerea unui text profund - un univers interior sobru, lucrarea "Saphonospir" de Eugen Wendel - am observat în debutul concertului Orchestrei de Cameră Radio, concert condus de dirijorul Ludovic Bacs. Poetica formei considerate la nivelul abstracțiunii muzicale, o întâlnim în creația compozitorilor elvețieni Bashusha Gonvers, Vincent Chappuis, Yann Baud, Jean-Claude Siegenthaler, René Cattin, tineri artiști ce s-au format la clasa compozitorului Lucian Mețianu, de la Lausanne; lucrarea sa, Sonata "Copernic", conduce ingeniozitatea demersului ludic spre cotele de performanță ale
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
este unul cu care sîntem familiarizați în mod natural. Reflexele postbizantine, tentațiile spiritualiste și construcțiile rafinate, asimilabile oarecum tendinței neotradiționaliste din arta românească de astăzi, așa cum se manifestă ele în pictura lui Bogdan Alexandrov și a lui Tsvetan Timoteev, se întîlnesc cu subtilele construcții cromatice și cu viziunile scenografice ale Anetei Drăgușanu, după cum manierismul cu accente metafizice, în certă descendență babistă, al lui Gheorghi Petrov Privită în ansamblu, expoziția celor șase pictori bulgari este un rezumat foarte concis al unor filosofii
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
cuvânt. După cum se știe, limbajul lor este de o preciziune meticuloasă. Montarea scenică a oratoriului "Matthäus Passion" este o probă temerară, arareori desăvârșită. Spectacolul chiar iscusit imaginat ("ochiul care vede" - "urechea care aude"), pe care am avut norocul să-l întâlnesc în drumul meu la Berlin, mi-a amintit de pomenita mai veche împrejurare. Pe de o parte, ambele reprezentări arată cu mijloace diferite și în scopuri diferențiate, că secolul XX a rămas, de la primele instanțe ale judecății estetice lansate curând
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
Mircea Mihăieș Un nou sport național i-a scos din minți pe români: alergătura după primul-ministru. Isteria e generală: nu întâlnești vecin, nu dai peste cunoscut care să nu te chestioneze: "Ei, ce premier o să avem la toamnă?" Nu știu cine a avut ideea să dea cu bâta în baltă, însă e greu de crezut că o farsă mai grosolană ar fi putut
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
părea sărman, dar tot ce avea pe el era atît de curat! Părul îi era pieptănat atît de neted, ochii săi străluceau atît de voioși, fața avea o expresie atît de inteligentă și plină de bunătate, cum n-am mai întîlnit decît la puțini alți copii. L-am întrebat dacă avea de gînd să se facă soldat și mi-a răspuns: da, aici trebuie să ne facem cu toții soldați, dar pot să ajung și ofițer - de-aceea vreau să învăț tot
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
alertețea notelor lui Andersen ne feresc de așa ceva. Nu ne putem exprima decît regretul de a nu fi vizitat Bucureștiul și de a nu fi fost un turist mai oficial și mai lent prin ținuturile românești, de a nu fi întîlnit personalități locale, un Ion Ghica, de exemplu, proaspăt întors de la Paris în 1841. Hans Christian Andersen, Bazarul unui poet. Memorii de călătorie în Grecia, Orient și Țările Dunărene, Editura Univers, București, colecția "Spectrum", 2000, 232p., f.p.
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
ce trebuie să moară// după fiecare împușcătură mîinile mele au culoarea/ pe care o are culoarea mîinilor lor/ care interesează mai mulți indivizi (acești indivizi/ cred în culori - iubesc anumite culori)/...dar acești cunoscuți care împușcă casele albe/ pînă ne întîlnim îmi scriu eu primesc cărțile lor" (Cunosc oamenii care împușcă străzile albe). E o violență în efigie: "ghearele leului care nu mai fărîmițează pietrele pustiului/ și nu mai amenință picioarele miriapozilor în goana spre Fata Morgana/ ascultă de un stăpîn
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
se asimila cu ciumații și leproșii. Ascuțimea lui intelectuală funcționa cu o anumită voluptate în crearea de imagini crude, șocante. Încît obligația de a trăi sufocat într-un anume loc, a trezit natural opoziția omului demn din el. S-a întîlnit acolo cu o mentalitate, cel puțin în parte, străină vederilor sale. Nu se știe dacă a fost primit în Craiova ca un metec, dar el s-a simțit tratat astfel. (Același sentiment l-a trăit Goga la București.) I se
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
de nisip înălțate pe țărmul poeziei. Un asemenea roman este ciclul de poeme Scrisori neexpediate, subintitulat Roman de provincie 1920. Schimbul de "scrisori" dintre El și Ea constituie un duet liric plin de farmec: "Ea Ar trebui să plec, să-ntâlnesc niște oameni/ să mai aflu vești, să-mi rezolv niște probleme/ bănești; lenevesc în aceste scrisori ca-ntr-un/ pat comod și curat și mă descopăr atât de senină/ și de banală de parcă m-am vindecat de o boală"; "El
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
Nicolae Manolescu Fundația "A Treia Europă" din Timișoara mi-a oferit prilejul de a-l întîlni pe scriitorul și politologul maghiar Konrád György. (Prezența lui Konrád György la Timișoara face parte din programul Travers, finanțat de Fundația Pro Helvetia, în cadrul căruia au fost la Timișoara săptămînile trecute treizeci și cinci de traducători de literatură din Europa Centrală, la
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
căpcăunul care violează ospitalitatea vrînd să-și omoare oaspeții va sfîrși prin a-și omorî propriii copii. Povestea lui Grimm, Corbul, este un frumos exemplu de ospitalitate forțată care intenționează să dăuneze eroului. Acesta din urmă, de fapt, un prinț, întîlnise o prințesă transformată în corb. Ea îi dezvăluie ce trebuei să facă el pentru a o elibera: "Continuă să mergi în pădure și vei găsi o casă unde stă o babă, ea îți va da să bei și să mănînci
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
Se respectă acel tip de sunet distant, care nu are niciodată aerul că iese din gura actorilor, caracteristic dublajului epocii; Céleste Holm, prietena lui Margot, ajunge la teatru pe un fel de alee rezervată artiștilor. Ca în fiecare seară, o întîlnește în ploaie, rebegită de frig, pe Eva Harrington. Eva e îmbrăcată discret, poartă un fulgarin și o pălăriuță. E o admiratoare ferventă a lui Margot. Céleste Holm a mai văzut-o de sute de ori pe la teatru, e obișnuită cu
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
blocului în care ea locuiește/ și unde hălcile de carne au împrumutat/ porțiuni din alcătuirea ei./ pînă și măcelarul guiță de plăcere/ lipindu-și degetele scurte și butucănoase de acest/ macrocosmos al ei./ binecuvîntează, doamne, carmangeria/ în care o pot întîlni seară de seară/ cu cîtă criminală plăcere cu cîtă/ perversă dorință" (dumnezeu binecuvîntează carmangeria). Ca un Macedonski înveșmîntat în haine (post)moderne, Paul Vinicius se dedă la alcătuirea unor "idile brutale": "căpățînă de miel și aguridă pe tipsia/ flămîndă a
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
ca modul firesc de a cunoaște lumea pe cînd somnul pauza, întreruperea! De fapt somnul sugerează multitudinea modurilor de existență. Destrămînd programele repetibile, transmite nemijlocit o intuiție a potențialității lumilor posibile. Apare un paradis al destrămării tuturor programelor. De aceea întîlnești acolo resturi de lumi cunoscute, fapte și gînduri din cotidian împreună cu sentimente în stare nativă care cutreieră fără direcție spații necunoscute. Sentimentele Nu alegi nici fizonomia interioară și nici pe cea exterioară n-ai cum s-o alegi. Trebuie să
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
Arestările de carnaval ale mega-escrocilor, aparițiile și disparițiile miraculoase ale suspecților sunt evenimente mai banale decât buletinul meteorologic. Mediatizați până la sufocare, marii hoți ai României au devenit adevărate vedete naționale. Unul dintre ei, întrebat de un reporter cum de-l întâlnește iarăși la Parchetul General a răspuns nonșalant: Pentru că-mi place arhitectura clădirii!" Putregaiul adunat vreme de zece ani peste gunoaiele mustinde, aglomerate jumătate de secol în România, duhnesc pestilențial, dar asta nu impresionează pe nimeni. Protejați de parfumurile Calvin Kline
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
a păstrat, în manifestări, discreția și umorul fin, deși venise vremea celor mai deșănțate exhibări. S-a implicat decis, dintr-un sentiment al datoriei cetățenești, în viața politică, fără să facă însă caz de această implicare. Am șansa să-l întâlnesc pe Gabriel Dimisianu aproape zilnic, în redacția revistei România literară. Urmăresc cu atenție tot ceea ce face și spune, ca pe o lecție de bun-gust. Tandrețea sobră cu care sărută mâna unei femei sau maniera elegantă în care respinge manuscrisul unui
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
Popescu a scris unul dintre cele mai pătrunzătoare comentarii ale sale. În CURENTUL, Tia Șerbănescu a publicat un bref antologic spunând exact ceea ce era de spus: că atunci când au pe cine, alegătorii se duc să voteze, idee în care se întâlnește cu Cristian Tudor Popescu, cu diferențele de abordare și de limbaj știute. Emoționați probabil de alegerile locale, autorii subiectului de limba română pentru capacitate, au încurcat Vizită cu Dl Goe, ceea ce pentru un elev ar fi echivalat cu pierderea examenului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
ajuns întîmplător nu la falsitatea sau absența relației, ci la refuzul ei, cu atât mai trist și mai frustrant pentru spectator(-ul crescut la o altă școală decît aceea a "documentării" de tip totalitar). Nu comentez multitudinea de atitudini similare întîlnite în reportajul TV al ultimului deceniu. Odată atinsă problema "relației", ajung la una dintre potențialele justificări/ merite - în ceea ce privește virtuțile curative ale filmelor lui Iepan - ale formulei adoptate în serialul Călător în Țara Eclipsei. Încep însă prin a mă referi la
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
o restricție semantică, care presupune de fapt o opoziție între cartier și centru, astfel încît primul termen desemnează cu precădere cartierele-dormitor, zonele muncitorești ale unui mare oraș. Sintagmele în care apare determinantul de cartier, cu sensurile sale recente, pot fi întîlnite în conversațiile juvenile cotidiene, în textele muzicale - sau, în scris, în paginile ziarelor ori în listele de discuții din Internet. Formulele cele mai bine fixate identifică băieții (sau băiețașii) de cartier: "o nouă ceartă între băieții de cartier" ("Dilema" = D
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
minciună, căci lucrurile sunt deja o minciună în comparație cu prototipul lor, care e ideea celestă; de exemplu un pat. Ei bine, patul creat de meșter nu face decât să imite ideea patului care s-ar afla undeva, în altă parte... ...da, întâlnim acest raționament în Republica... ...da, iar artistul imită, la rându-i, patul pe care-l face meșterul și, ca atare, e o imitație la două nivele; suntem, așadar, departe de realitate. Ideea fundamentală a lui Platon este aceea că nu
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
că am acordat poate prea mult spațiu celor două studii despre junimism și populism (dar aceste teme m-au preocupat și încă mă mai preocupă), nedreptățind, astfel, pe celelalte, cu deosebire cele, importante, despre Eliade și Cioran. Dar înaintea lor întîlnim un studiu dens despre romanul interbelic și problema canonului. Autorul se referă la cele două canoane știute: cel al înfruntării dintre modernism și tradiționalism și cel propus de dl Nicolae Manolescu în Arca lui Noe (1980-1983), cărora le aduce observații
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]