5,014 matches
-
acoperișuri, a ustensilelor și a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conducător de căldură, se utilizează la boilere și alte dispozitive ce implică transferul de căldură. 201 Cuprul și compușii lui își găsesc o gamă foarte largă de întrebuințări: la fabricarea tablei, ca și catalizatori, coloranții se folosesc în industria vopselei, la colorarea artificiilor, la radiatoare în electrotehnică și la insecticide. Sulfatul de cupru, în viticultură este folosit în combinație cu laptele de var (zeama bordeleză), pentru combaterea peronosporei
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
cupric este întrebuințat la fabricarea sticlei și a emailurilor cărora le imprimă o culoare verzuie-albastră; în chimia organică este folosit ca oxidant și catalizator. Mai este folosit în pilele electrice ca depolarizant, în agricultură ca antidăunător. 202 44. Fierul. Proprietăți, întrebuințări Fierul (din latină, ferrum; în franceză fer, în engleză iron, în germană Eisen, în maghiară vas ) este un element chimic cu simbolul 26 56 Fe, în tabelul periodic al elementelor, fierul se găsește în grupa a VIII-a B, perioada
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
sunt folosite preponderent. Sunt patru tipuri de analogii folosite în sinectică: analogia directă realizează raportarea obiectului cercetat la un altul, într-un domeniu diferit, cu care pare a avea o asemănare, realizându-se un alt obiect cu o valoare de întrebuințare și cu funcții diferite de cele ale obiectului inițial. Acesta este, poate, felul de analogie cel mai valoros și fundamental. Cele mai valoroase în creativitate sunt analogiile cât mai îndepărtate, deoarece în raport cu asemenea analogii crește probabilitatea ca soluția să fie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
produse față de aporturile de calitate pe care părțile respective îl aduc. Prin utilizarea acestei metode se determină creșterea calității produselor, optimizarea mărimii proprietăților esențiale și ale funcțiilor. Această metodă are ca obiectiv fundamental stabilirea unui raport maxim între valoarea de întrebuințare unui produs și costurile de producție pe care le generează. Se deosebește fundamental de cele clasice folosite și în prezent la reducerea costurilor. Metoda realizează o legătură directă între: funcțiile unui produs și costurile necesare realizării lui; nivelul acestor funcții
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ceea ce există, analiza valorii concepe sau reconcepe produsul în funcție de necesități și urmărește realizarea unei funcții ignorând soluția actuală. Studiile de analiza valorii nu urmăresc în exclusivitate numai reducerea costurilor; ea este folosită în același timp și pentru îmbunătățirea valorii de întrebuințare a produselor, deci pentru satisfacerea mai deplină a utilizatorului. Metoda pleacă de la premisa că pe utilizator nu îl interesează produsul ca obiect fizic, ci serviciile pe care acesta i le poate aduce. Se pornește astfel, tocmai de la stabilirea funcțiilor necesare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
costuri care nu contribuie la realizarea funcțiilor vor fi eliminate, obținându-se în acest mod economii importante. Metoda analizei valorii are patru principii: 1) Principiul analizei funcționale. 2) Principiul dublei dimensionări a funcțiilor. 3) Principiul maximizării raportului dintre valoarea de întrebuințare și cost. 4) Principiul abordării sistemice a valorii de întrebuințare. Așa cum am precizat, un prim principiu este cel al analizei funcționale. Abordarea funcțională este caracteristica de bază a metodei. Concepția constructivă a unui produs este rezultatul soluțiilor adoptate pentru materializarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
obținându-se în acest mod economii importante. Metoda analizei valorii are patru principii: 1) Principiul analizei funcționale. 2) Principiul dublei dimensionări a funcțiilor. 3) Principiul maximizării raportului dintre valoarea de întrebuințare și cost. 4) Principiul abordării sistemice a valorii de întrebuințare. Așa cum am precizat, un prim principiu este cel al analizei funcționale. Abordarea funcțională este caracteristica de bază a metodei. Concepția constructivă a unui produs este rezultatul soluțiilor adoptate pentru materializarea fiecăreia dintre funcțiile sale, în parte. De aceea, în găsirea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
economică exprimată prin cost. Costul funcției nu se raportează la un corp fizic, ci la o anumită însușire a produsului, care este măsurabilă. Costul total al produsului va fi dat de suma costurilor funcțiilor. Principiul maximizării raportului dintre valoarea de întrebuințare și cost. Pentru a realiza o competitivitate maximă este necesar ca produsul să aibă o valoare de întrebuințare cât mai mare și o valoare de schimb cât mai mică, deci să fie fabricat cu costuri reduse. De cele mai multe ori, costurile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a produsului, care este măsurabilă. Costul total al produsului va fi dat de suma costurilor funcțiilor. Principiul maximizării raportului dintre valoarea de întrebuințare și cost. Pentru a realiza o competitivitate maximă este necesar ca produsul să aibă o valoare de întrebuințare cât mai mare și o valoare de schimb cât mai mică, deci să fie fabricat cu costuri reduse. De cele mai multe ori, costurile funcțiilor nu sunt proporționale cu contribuția acestora la valoarea de întrebuințare generală a produsului. Astfel, apare necesitatea stabilirii
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ca produsul să aibă o valoare de întrebuințare cât mai mare și o valoare de schimb cât mai mică, deci să fie fabricat cu costuri reduse. De cele mai multe ori, costurile funcțiilor nu sunt proporționale cu contribuția acestora la valoarea de întrebuințare generală a produsului. Astfel, apare necesitatea stabilirii unui raport optim între funcțiile produsului și costurile necesare realizării lor, în sensul maximizării acestuia. Principiul abordării sistemice a valorii de întrebuințare. Conform acestui principiu, obiectul de studiu al metodei îl constituie în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
costurile funcțiilor nu sunt proporționale cu contribuția acestora la valoarea de întrebuințare generală a produsului. Astfel, apare necesitatea stabilirii unui raport optim între funcțiile produsului și costurile necesare realizării lor, în sensul maximizării acestuia. Principiul abordării sistemice a valorii de întrebuințare. Conform acestui principiu, obiectul de studiu al metodei îl constituie în primul rând produsul. Deorece analiza valorii nu se ocupă decât de valori de întrebuințare care corespund nevoii sociale, rezultă ca părți din produs nu pot constitui obiect de studiu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și costurile necesare realizării lor, în sensul maximizării acestuia. Principiul abordării sistemice a valorii de întrebuințare. Conform acestui principiu, obiectul de studiu al metodei îl constituie în primul rând produsul. Deorece analiza valorii nu se ocupă decât de valori de întrebuințare care corespund nevoii sociale, rezultă ca părți din produs nu pot constitui obiect de studiu pentru aceasta, reperul existând ca utilitate numai în cadrul produsului, ca element component al lui, dar izolat, individualizat, el nu răspunde unei nevoi sociale. * Încheind prezentarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
reștii de ieri și de azi45), iar în anul următor el a văzut lumina tiparului. În editura ziarului Universul, fiind menționat pozitiv, câteva luni mai târziu, în notele de lectură publicate de N. Iorga în Revista istorică: „Sunt amintiri cu întrebuințarea ziarelor, prezintate sincer și limpede“46. Întreg serialul publicat în foileton va fi cuprins în patru volume, editate între anii 1927 și 1933, în con diții grafice, la început, foarte modeste. În literatura noastră memorialistică, destul de bine reprezentată în ultimul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
părăsească tronul, fiindcă licența și anarhia domneau în țară? Oare Puterile mari garante, cari au dat patriei noastre atâtea probe de bunăvoință și ne-au încuviințat toate cererile noastre, oare aceste Puteri nu vor pierde în fine răbdarea văzând reaua întrebuințare făcută de drepturile ce ni le-au consacrat, și nu vor hotărî ocuparea țării cu armate străine, la cea dintâi turburare care ar mai urma la noi? 74 bucureștii de altădată 32. Vasile Pogor. Oare o asemenea stare de lucruri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le dedea făr’ nici un discernământ și fără nici o gradație. Este bine înțeles că de medicamentele noi nici nu auzise măcar. El întrebuința: saburul 353, oxidul de fier, oxidul de zinc și încă vreo două medicamente. Apoi făcea o foarte deasă întrebuințare de panglică. 178 bucureștii de altădată 352. Desigur Bacalbașa exagerează cu intenția de a obține unele efecte literare ieftine, prezentând denaturat starea sanitară a Capitalei în secolul al XIX lea. În realitate Bucureștii aveau o destul de veche tradiție medicală și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un „nu” categoric) că-mi face plăcere să arăt (atunci cînd sînt întrebat) că am refuzat asemenea post! * Cînd sînt obosit ori sec, mă odihnesc sau mă mobilizez printr-un citat. Respir prin el, mă oxigenează. Îi dau și alte întrebuințări: îl întind ca pe o punte între texte cu maluri depărtate ori îl bat ca pe un nit la capătul unui fragment, drept concluzie. Are puterea fie să sugereze, fie să precizeze scurt ceea ce și eu am gîndit sau gîndesc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
beneficiarii lor „zilele sfîntului Lubbock”. Unele titluri din lunga listă a cărților sale sînt extrem de atrăgătoare: Plăcerile vieții, amintită mai sus (despre care se precizează că a avut 50 de ediții în Anglia și 40 pe continent pînă în 1913), întrebuințarea vieții (descoperită azi, la Biblioteca Județeană, în vechiul BPT, într-o traducere-prelucrare de Dumitru Stăncescu), Pace și fericire, Frumusețile naturii și minunile lumii în care trăim etc. Faptul că John Lubbock „iubea adînc plantele și animalele” îi prilejuiește autorului din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aproximativă, în așa fel ca tirul de artilerie din turnul fiecărui fort să se încrucișeze cu cele vecine, oprind prin acest baraj o eventuală înaintare inamică. Acest plan de apărare a fost proiectat și executat cu mari sacrificii financiare. însă întrebuințarea aviației ca armă de luptă, fapt petrecut chiar în timpul războiului balcanic din 1913, când s-a folosit prima dată ca atare, a impus ideea abandonării acestui sistem de apărare. Astfel, cu toate cheltuielile uriașe făcute pentru realizarea centurii de forturi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ministeriale. În această perioadă au fost emise șapte reglementări importante: Decretul-lege nr. 3984 relativ la statutul militar al evreilor (decembrie 1940), Decretul-lege nr. 132 asupra taxelor militare datorate de evrei (ianuarie 1941), Decizia ministerială nr. 23.325 privitoare la rechiziționarea și întrebuințarea medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și arhitecților evrei (ianuarie 1941), Decretul-lege nr. 1403 referitor la organizarea muncii naționale (mai 1941), Decretul-lege nr. 2030, Regulamentul asupra Decretului-lege nr. 3984 relativ la statutul militar al evreilor (iulie 1941), Decretul-lege nr. 3205 privind înființarea Inspectoratului General
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
taxelor militare, doresc să fie întrebuințați la munci de interes obștesc peste termenele fixate, pot face cereri în acest sens către Marele Stat Major, ele urmând a fi satisfăcute după posibilități. Pe timp de concentrări prelungite, mobilizare sau războiu, durata întrebuințării evreilor la munci de interes obștesc este nelimitată, potrivit nevoilor generale ale Statului. În orice alt timp, prelungirea duratei întrebuințării evreilor se poate face numai printr’un jurnal al Consiliului de Miniștri”. Regulamentul fiind datat iulie 1941, reiese că evreii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
către Marele Stat Major, ele urmând a fi satisfăcute după posibilități. Pe timp de concentrări prelungite, mobilizare sau războiu, durata întrebuințării evreilor la munci de interes obștesc este nelimitată, potrivit nevoilor generale ale Statului. În orice alt timp, prelungirea duratei întrebuințării evreilor se poate face numai printr’un jurnal al Consiliului de Miniștri”. Regulamentul fiind datat iulie 1941, reiese că evreii puteau fi utilizați la muncă pe durată nelimitată. De asemenea, prevederea că scutirea de taxe se traduce în fapt în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
transferarea tuturor evreilor peste Nistru și Bug, este oportună și posibilă” (doc. nr. 25). Un alt document din aceeași perioadă, redactat de Marele Stat Major, Secția a II-a, către Președinția Consiliului de Miniștri, atrăgea atenția asupra faptului că, „prin întrebuințarea, Evreilor la munca de folos obștesc, aceștia au posibilitatea să ajungă în contact cu populația satelor noastre, unde vor încerca să facă propagandă comunistă sau - prin corupție - să obțină anumite beneficii, ori să-i contamineze cu boale. În interesul Patriei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din România. 2. 4 decembrie 1940. Decretul-lege nr. 3984 relativ la statutul militar al evreilor. 3. 20 ianuarie 1941. Decretul-lege nr. 132 asupra taxelor militare datorate de evrei. 4. 27 ianuarie 1941. Decizia ministerială nr. 23.325 privitoare la rechiziționarea și întrebuințarea medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și arhitecților evrei. 5. 30 martie 1941. Decretul-lege nr. 882 privind majorarea taxelor militare datorate de evrei. 6. 14 mai 1941. Decretul-lege nr. 1403 referitor la organizarea muncii naționale. 7. 14 iulie 1941. Decretul-lege nr. 2030, Regulamentul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ordinele și dispozițiile ce trebuiau respectate de evreii trimiși să participe la munca în folos obștesc „sub ordinele” Companiei 1 Drumuri. 75. 3 iunie 1942. Notă a Secției I, Biroul 10, Stat Major, referitoare la situația juridică a evreilor și întrebuințarea acestora la muncă obligatorie. 76. 18 iunie 1942. Nota nr. 34.554 emisă de Guvernământul Transnistriei prin care se anunță înființarea lagărului de la Slivina unde urmează să fie internați evreii care se sustrag de la munca în folos obștesc. 77. 27
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la chemare sau dezertori de la muncă obligatorie anterior datei publicării Decretului-lege nr. 59. 121. 22 februarie 1943. Nota nr. 952.575 a Marelui Stat Major, Secția I, cu privire la Ordinul Marelui Stat Major nr. 944.833 din 29 ianuarie 1943 relativ la întrebuințarea evreilor la munca la zăpadă. 122. 24 februarie 1943. Instrucțiunile nr. 21.456 referitoare la aplicarea Decretului-lege nr. 59 publicat în Monitorul Oficial nr. 28 din 3 februarie 1943 relativ la sancționarea evreilor nesupuși la chemare sau dezertori de la muncă obligatorie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]