KorAP: Find »[drukola/base=întuneca & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...110 111 112 ...186 >

4,649 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257

mine, mai bine aș fi întins mâna și aș fi mângâiat-o un pic pe păr, era drăguță, n am mai văzut-o de atunci. Mă purtasem ca un puști nenorocit, și așa mai departe, amintiri și regrete. Mi se întuneca inima... După un timp, m-am răsucit încet și am privit scara din spatele meu. Pe treapta cea mai de sus stătea neclintită, în picioare, o altă uriașă. Am recunoscut-o imediat, știam și cum o cheamă. Era o faimoasă atletă

Zenobia by Gellu Naum (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
la loc și am plecat. Am mai hoinărit un timp, pe străzi. Îl întâlnisem sau nu pe Agrippa ? Mă gândeam că, oricum, tot funcționase ceva. Mă gândeam la jalnica logică a coincidențelor. Mă gândeam să nu mă mai gândesc... Se întunecase de-a binelea când, la un colț al străzii Batiștei, l-am întâlnit pe Constantin. Stătea acolo, în dreptul unui bec, avea pe gură un zâmbet umil, câinesc aș putea zice. Poate că aștepta pe cineva, oricum, nu părea prea bucuros

Zenobia by Gellu Naum (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
catafalcul verde, înspăimântător, stăteam în aer rotund și nemișcat, cu aripile strânse. Câteva frunze s-au întins spre mine să mă mângâie, plopii s-au apropiat și, împreună cu ei, salcâmul. S-au lipit de mine, acoperindu mă. Începuse să se întunece, dar distingeam perfect fiecare crenguță, fiecare frunză, fiecare nervură, vedeam până și petele roșietice-gălbui de pe cele câteva frunze ale nucului care uitaseră să pice de cu iarnă. Pluteam în haloul acela, vârfurile arborilor cuprinseseră tot orizontul, mă simțeam bine, acolo

Zenobia by Gellu Naum (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
am gândit să-mi caut adăpost. știam pe aproape câteva sălcii bătrâne, găunoase, murdare, le mângâiasem altădată firele lungi, îmbâcsite de mâluri, care le atârnau pe trunchiuri ca niște plete, și am pornit spre ele. Mergeam grăbit pentru că cerul se întuneca văzând cu ochii și auzeam, departe, ecoul înfundat al tunetelor. Apoi, brusc, în jurul meu au început să cadă trăsnetele. Cădeau în rafale, unul după altul, ca dintr-o mitralieră gigantică perfect reglată, cădeau trosnind și bubuind, lumina lor mă orbea

Zenobia by Gellu Naum (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910

-A, originari de pe Pământ, vor obține locurile cele mai înalte dacă le considerau necesare. Deocamdată, spuse cu un zâmbet neutru și fără umor: - Firește, cei non-A nu vor juca decât un rol de asistenți pe planul tehnic. Madrisol se întunecă. - Va fi dificil, zise. Sistemul solar este înconjurat de sisteme stelare dominate de Cel Mai Mare Imperiu. Dacă am încerca să pătrundem în el, aceasta ar însemna că noi acordăm o importanță specială lui Venus, caz în care Enro ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
care sunteți așezat. Dacă ați citit acestea, sunteți acum prins în capcană cea mai complexă care a fost vreodată imaginată de un individ. Dacă emoția fricii apăru, nu și-o aminti nici în acel moment, nici mai târziu. Fiindcă se întunecase. 4 Non-axiome Spiritul unui copil, în lipsa unui cortex dezvoltat, este virtual incapabil de discriminare. Copilul, inevitabil, face numeroase greșeli ân evaluarea lumii. Multe dintre aceste judecăți false în fond sunt integrate de sistemul nervos pe planul "non-conștient" și pot dura

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
privirea ei. Gosseyn făcu "pauza". El fu acela care își dăduse seama că în această privire, era mai multă milă decât dispreț. - Deci asta au făcut din dumneata, zise ea duios. Avea ochi gri, trăsături de o frumusețe clasică. Se întunecă, apoi ridică din umeri. - Eu mă numesc Nirena, iar dumneata, prietene, ar trebui să treci pe acolo. Ea îl împinse spre ușa prin care dispăruse Enro, dar Gosseyn avea din nou comenzile. O reținu. Fusese frapat de numele ei. - Există

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
pe cea a lui Gosseyn la Ashargin. Din cei trei, Discipolul apărea ca fiind cel mai periculos. Dar mai rămânea să o dovedească. Enro reluă cuvântul. - Parcă-mi vine să i-o fac amantă, zise. Se ridică în picioare, se întunecă, apoi se lumină la față și zise: - În numele cerului, așa voi face. Părea în toane bune fiindcă izbucni în râs. - S-o vedem și pe asta. Făcu o glumă îndoielnică în privința problemelor sexuale ale anumitor nevrozați și termină cu accente

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
ce voi face? Și, de fapt, unde suntem? Cine este Discipolul care are aparența unei umbre? Femeia râse. Era un râs ușor amuzat, dar conținea și o notă muzicală agreabilă. Încetă. - Ești în "refugiul" Discipolului, evident, zise ea. Deodată se întunecă. - Nu te-nțeleg, protestă ea. Nici întrebările. Vrei să mă derutezi? Cine este Discipolul? Bine, dar toată lumea știe că Discipolul este un prezicător obișnuit care a descoperit mijlocul de a se defaza. Avu loc o întrerupere. Uriașul, în cea de-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
criza declanșată de Enro. Oamenii au încredere în adulți și nu în copii. Această încredere va fi diferența dintre înfrângere și victorie în momentul critic. Era important să supraviețuiască în acest scop. Gândindu-se la posibilul imediat, ochii i se întunecară. Nu avea încotro. Trebuia să oprească trimiterea Prezicătorilor la flota lui Enro, să captureze nava de război deja aterizată și, cât mai curând posibil, să atace umbra pe insula ei. Nu erau decât preliminarii - dar aceste preliminarii trebuiau să constituie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
dispăru. Privirea ținti îndărătul lui Gosseyn, puțin lateral Gosseyn se răsuci și privi. Nu simți nimic, nu auzi nimic și nici măcar nu îi percepu prezența acum când o vedea, dar forma se materializa, la trei metri de el, în dreapta. Se întuneca, dar el tot mai vedea peretele de dincolo de ea. Se îngroșa, dar nu avea substanță. Venise momentul întâlnirii cu Discipolul. 9 Non-axiome Semantica se ocupă cu semnificația semnificațiilor, sau de semnificația cuvintelor. Semantica generală se ocupă ca ra porturile sistemului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
ultimii unsprezece ani, în jur de zece mii de indivizi au venit să spună că erau prințul Ashargin. Jumătate sunt trecuți de cincizeci de ani. Gosseyn spuse: - Ce se întâmplă când sunt puși în prezența unui detector de minciuni? Uriașul se întunecă. - Bun, zise. Hai. Cum se face? Gosseyn se aștepta la scepticism, în afară de Crang, toți erau talamici. Chiar și Patricia Hardie, cât de binevoitoare a fost față de Venus, nu avea cultură non-A. Astfel de personalități puteau avea idei contradictorii și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
Vă rog să ajungeți la subiect, Încă o dată, Gosseyn își trecu prin minte frazele pregătite și se lansă. Îi aminti lui Madrisol de Gilbert Gosseyn și de cererea formulată cu câteva săptămâni în urmă. Încheie: - Ați făcut ceva? Madrisol se întunecă. - Îmi amintesc vag. Cred că unul din tehnicienii mei a încercat să trimită un mesaj. - Ce s-a întâmplat? - O secundă. Să verific dacă acest mesaj a fost trimis. - Atenție! îi aminti Gosseyn. Madrisol își strânse și mai mult buzele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
roboperatorul transmise: - Unitate CR - bzzzz - scoasă din luptă. - Toată lumea de la bord sub control cu o singură excepție - Concentra ți-vă - asupra recalcitrantului. Cu un bobârnac, Gosseyn deplasă levierul care trebuia să-i readucă la o mie de ani-lumină depărtare. Se întunecă. * Distrugătorul Y 381907 plutea în spațiu. În siguranță, la puțin peste opt sute de ani-lumină de Venus. În fotoliul de pilotaj, căpitanul Free începea să piardă din rigiditatea anormală. Gosseyn se răsuci și alergă la Leej. Ajunse la timp. Contracția care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
era întotdeauna non-sanitatea... și echilibrul devenea prea greu de menținut, fuga spre securitatea relativă a in-sanității. Prima tentativă a lui Secoh pentru a rezolva conflictul fu pur fizică. Corpul său se încețoșă, iar, când spectatorii scăpară un ușor murmur, se întunecă. Discipolul stătea în fața lor. Gosseyn, tot la "comenzile" sistemului nervos neantrenat al "Zeului", se aștepta la transformarea lui Secoh. Dar acesta era sfârșitul. Încet, coborî treptele. Încet, pentru că mușchii Zeului erau încă prea anchilozați pentru a-i permite să facă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909

N-ar trebui să v-o spun, dar puteți s-o găsiți pe miss Hardie la palatul Mașinii. Gosseyn explodă: ― E aici, în capitală! Nici un băgă măcar de seamă când întrerupse legătura. Dintr-odată, chipul fetei dispăru. Ecranul video se întunecă. Era singur în fața surprinzătoarei realități: Patricia era în viață! Bineânțeles că o știuse. Creierul său, obișnuit să accepte lucrurile așa cum erau, admisese deja faptul că un detector de minciuni nu minte. Stând acolo, în fața aparatului, se simțea ciudat de satisfăcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
vizitei lui la Mașină, sfatul ce i-l dăduse aceasta să se sinucidă, precum și anunțul privind apariția iminentă a unui al treilea Gosseyn. Nu-i spuse însă nimic despre informația dată de Mașină privind atacul asupra planetei Venus, și încheie întunecat la față: ― Trebuie să văd acest al treilea corp. Judec destul de non-A ca să nu cred, chiar după ce am văzut prima copie. Cred că nu-ți închipui că un om în toate mințile ca mine e în stare să-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
cam prea plăpând pentru sarcina pe care i-o trasase Patricia Hardie. În același timp, el prezenta numeroase indicii ale unui antrenament non-A, cum ar fi maxilarul ferm și ținuta generală. ― Trebuie să mă grăbesc ― zise tânărul. Gosseyn se întunecă. ― Mi-e teamă ― îi replică Gosseyn ― să nu fi venit momentul să riscăm totul. Mă gîndesc că-și vor da toată silința să demonteze cât mai repede posibil Mașina jocurilor. Dacă mi s-ar da o asemenea sarcină și dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
centimetri în afară. Îl apucă și trase de el, din ce în ce mai tare. Dar nu reuși să-l scoată. Își schimbă direcția și împinse, în loc să tragă. Fără îndoială, era o închizătură care trebuia decuplată. Tubul făcu clic! Brusc, un voal des îi întunecă privirea. Camera se balansă cu el ― deși complet uluit, rămânea conștient, iar răspunsul, respectiv perceperea celor ce se petrecea, era clară ― apoi oscilă, fremătă, vibră din toate moleculele, se tulbură ca o imagine reflectată de oglinda apei unui lac în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
atacată deodată, din toate părțile, planeta cu arbori colosali și climatul veșnic paradisiac. Cum au căzut din nori agresorii în număr atât de mare încât cerul încețoșat al marilor orașe, pe care el nu le văzuse niciodată, probabil că se întunecase de mulțimea lor. Cum milioanele de oameni dezarmați fuseseră surprinse de soldații super antrenați, dotați în cantități nelimitate cu tot armamentul imaginabil. Personal, lui nu-i venea să creadă că un asemenea asalt ar fi putut deja să eșueze. Thorson

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
cameră. Înălță din umeri, se apropie de un aparat încastrat în perete, manevră un cadran și reveni în mijlocul camerei. ― Cred că e mai bine să vezi cu ochii tăi toate astea, îainte să mergem mai departe. Tăcu și camera se întunecă. Un dreptunghi luminos se contură pe perete. Apoi lumina varie și căpătă relief; imaginea ce se formă avea o veridicitate frapantă. Gosseyn avea impresia că privește prințr-o fereastră o scenă zgomotoasă și confuză, scăldată într-o lumină crudă. Fereastra, și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
părerea mea, ei au depășit momentul critic, în timp ce pentru noi (vocea lui era îngrozitor de tristă:) aceasta abia începe. Se opri în mijlocul camerei. În privirea lui se citea amărăciunea. Își mușcă cu sălbăticie buza inferioară și, în cele din urmă, rosti întunecat la față: ― Gosseyn, n-am mai auzit așa ceva. Un asemenea lucru nu s-a mai întâmplat în întreaga istorie a Galaxiei. Popoarele sau națiunile cucerite, chiar când era vorba de grupuri întregi de planete, rămâneau acasă și gloata s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
masă de vehicule militare se îndrepta în procesiune către celebrul scuar; odată ajunși acolo, oameni și mașini pătrunseră în clădire prin toate părțile de acces. În fața bolții multiple a intrării principale, bogat ornamentată, Thorson îi arătă literele gravate în marmoră. Întunecat la față, Gosseyn se opri și citi antica inscripție: RAȚIONAMENTUL NEGATIV ESTE CULMEA CONȘTIINȚEI Suna ca un suspin ce răzbate din străfundurile veacurilor. Ceva din realitatea semnificațiilor, din modul lor de acțiune asupra sistemului nervos uman, se regăsea în această

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917

moarte. Corl se uita la ființele bipede care ieșiseră din navă și stăteau acum în grupuri mici la poalele unei scări rulante, coborâte printr-o poartă puternic luminată. Simți că i se usucă gâtlejul de foame și că i se întuneca mintea din pricina dorinței aprige de a se năpusti asupra acestor făpturi fragile, dar bogate în id. Amintiri cețoase îi stăviliră elanul care-i electriza mușchii. Amintirile astea îi vorbeau despre trecutul îndepărtat al neamului său, despre mașini capabile de distrugere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
singur, dacă dorește, spuse Morton. Corl nu păru să aibă nimic împotrivă, dar când auzi ușa ascensorului închizându-se cu zgomot în spatele lui, iar ascensorul începu să urce, se năpusti spre ușă, cu un fel de mârâit. Mintea i se întunecase. Metalul ușii se îndoi sub greutatea lui, făcându-l să urle de durere. Acum era ca un animal prins în capcană. Începu să izbească în ușă cu ghearele și să smulgă cu tentaculele-i groase panourile bine sudate. Întreaga mașinărie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]