3,639 matches
-
aparatură modernă, nouă, făcând adaptările impuse de noua tehnologie dentară. Profesionalismul și aparatura modernă îl plasează pe medicul Dan Sorin Lavric, deși foarte tânăr, în pleiada celor mai valoroși medici din județul nostru. Este căsătorit cu Delia Lavric, de profesie învățătoare. Actualmente, lucrează ca asistent medical, în Cabinetul soțului ei. Se bucură de existența unei minunate fete, Bianca Roberta, școlăriță în cl. I, la Școala Generală Nr. 3 "Mihai Eminescu", din Rădăuți. Familia pentru factorul poștal Ion Lavric, pentru operatorul Ilarie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
persoane au scris o scrisoare adresată lui Stalin cerând repatrierea în România pentru întregirea familiei. Răspunsul a venit favorabil și la începutul lunii martie 1941 a ajuns în țară, stabilindu-se la Faregova unde era și tata, fiind încadrată ca învățătoare. În vacanța de Paști 1941, eu și frații mei eram fericiți alături de părinți. După recucerirea Basarabiei de trupele aliate, în baza unor dispoziții categorice ale autorităților, întreaga familie s-a întors la casa noastră în comuna Sturzești unde părinții și-
UN REFUGIU “CIUDAT“. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Corneliu Emil Dănilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1679]
-
Tatăl său era brigadier silvic, iar mama casnică. A urmat școala primară În satul natal, după care s-a Înscris la Seminarul Teologic de la Huși, urmând exemplul fratelui său Gheorghe. În vara anului 1935, după absolvire, se căsătorește cu tânăra Învățătoare Agripina Cozma din Codăești și a fost numit la 1 decembrie 1935 În parohia Mircești . Sinodicul bisericii ne oferă informații despre data Începerii activității sale În satul Frenciugi. . Însemnarea a fost făcută de către preotul Constantin Popescu . Pentru a-și completa
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
un pâlc Întreg e În flăcări. Înapoi nu mai pot da. Dau viteză mașinii și reușesc să scap. Seara ne oprim În plină pădure, la niște cabane. Numărul turiștilor s-a Împuținat. Vis a vis de cabina noastră sunt două Învățătoare din California. Au plecat singure cu mașina Într-un tur al Oregonului. Un mic magazin ne oferă pește proaspăt. Ziua următoare la frontiera Californiei. Gardienii fitopatologici au dispărut. În seara de 21 August suntem din nou În fața lui Golden Gate
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
un munte, cu vreo 30 de odăi de toată frumusețea. La intrare am fost întâmpinat de dra Ella Nicolau, directoare, care m-a condus pretutindeni. În sala de lecții la școala primară am găsit pe dnele Ana Vlădescu și Vasiliu, învățătoarele școlii. Cât de frumos am fost impresionat de cântul în cor, atunci când cei 60 de elevi de la Grădina de copii au început „Peal nostru steag!”... ...”Apelul fraților de peste Nistru” se intitula corespondența din Bucovina nr.16/1919: „Românii de peste Nistru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
obijduiți, săraci și nevoiași, va fi strigătul de alarmă a soartei lor, mijlocul de a face să răsune la urechile celor surzi disperarea lor.” Ziarul era socotit organul salariaților și pensionarilor publici din Cernăuți. De aici actualitatea altor titluri: „O învățătoare înnebunește din cauza mizeriei”; „Să ne apărăm drepturile” - de avocat Zeno de Herbay, secretarul general al Federației funcționarilor publici din Moldova de Sus; „Un memoriu predat primarului Costeanu de o delegație a Federației salariaților și pensionarilor.”; „Înființarea unei case de credit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poezii populare, melodii, cântece și jocuri populare, parte din versurile popularer (Trandafirul și Bradanaș) fiind puse pe note muzicale și cu explicațiile necesare. Profesoara Stela Popescu se ocupa îndeaproape de îndrumarea celor ce colaborau la revista școlii, de creșterea viitoarelor învățătoare. Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți, Piața Unirii nr.3. * ...” În revista Primăveri se impune din ce în ce mai mult un talent, care se ridică deasupra nivelului școlar: Lucreția Clocotici. Ar merita să reproducem în întregime poezia: „Mai du-te, Iancule, o dată la 'mpăratu'”, dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu cunoștințele folositoare celor ce fac sau vor fi chemați să facă educație. (Din Cuvântul nostru - Dorohoi, Ioan T. Athanasiu, institutor) * În Voința Școalei din Cernăuți sub titlul „Cum trăiesc învățătorii” este publicată și scrisoarea doamnei Alice A. Șerban, distinsă învățătoare din Vatra Dornei: „Dacă statul însuși admite ca pâinea, carnea, laptele, zahărul etc., precum și îmbrăcămintea, călătoria pe calea ferată etc., etc. să fie scumpite de 30, 40 și chiar de o sută de ori față de trecut, de ce să nu ni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
etc. să fie scumpite de 30, 40 și chiar de o sută de ori față de trecut, de ce să nu ni se dea și nouă, funcționarilor, astăzi un salariu mărit în aceeași proporție? Vatra Dornei, 12 decembrie 1924, Alice A. Șerban, învățătoare. (Din „Cuvântul țăranilor”, Dorohoi, 13 ianuarie 1925). * Asociația învățătorilor din Câmpulung ridicânduse împotriva revistei Voința Școalei comenta: „... dorința noastră era ca Voința Școalei să fie soldatul care să ne apere cu vitejie și credință interesele profesionale ale tuturora și fără
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cassian Maria Spiridon / VIEȚI CONTROLATE SPIRIDON, Cassian Maria (9.IV.1950, Iași), poet și eseist. Este fiul Mariei Spiridon, învățătoare. A urmat liceul la NegreștiVaslui (19651969), apoi, între 1969 și 1975, Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din București. A lucrat pînă în decembrie 1989 ca inginer mecanic și cercetător științific în diverse întreprinderi și institute. În decembrie '89 a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Pr. Șoldănescu și a avut pe cei trei fii. Murind ea, s-a căsătorit cu o fată din Boroaia și a avut Încă o serie de copii. Dintre aceștia trăiește la P. Neamț o fată a lui, Elena Popescu, fostă Învățătoare. Iar unul din băieți a fost Prof. Vasile Todicescu, directorul Școlii Normale „Vasile Lupu” din Iași, care a murit foarte tânăr. Altfel Îl aștepta un viitor foarte frumos. Era filozof. Și eu știu, dar f. vag, că suntem oarecum rude
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
un gospodar bun: Crețu. Dimineață, când plecăm, întreb pe gospodină, care pleca la prășit: Pe cine lași acasă, în lipsa d-tale? Pe fată? Da, pe dumneaei. Acest dumneaei am aflat pe urmă, însemna că fata e la școala normală de învățătoare, în clasa a V-a. Și tatu-său și maică-sa, vorbind despre ea, îi ziceau domnișoara. Eri am recitit pagini foarte interesante din Stendhal: Despre educația femeii, Amorul la Arabi. La baltă cu undița, pe malul Jijiei. A dracului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-si amintească de o perioadă a copilăriei trăită în austeritate și multe privațiuni. Colegul său de școală primară, astăzi un bătrân de 84 de ani, o viață lucrând în cadrul Șantierului Naval din Oltenița, Ion Buciu, povestește cu multă emoție de învățătoarea sa, doamna Lola, care i-a pus condeiul în mână, atât lui, cât și fostului președinte al României. Nici nu se putea, ca domnul Ion Buciu, să devină membru al altui partid, decât al aceluia pe care Ion Iliescu l-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
clasa întâi. În anu școlar 1895-1896 am învățat cu două copile a Dlui învățător Petru Cucescu, [7] un om frumos; pe cea mai mărișoară o chema Aglaia și pe cea mai mică Laurența. Amândouă erau foarte frumoase și au fost învățătoare la Piatra Neamț și amândouă îs în pământ. Și amândouă domnișoarele Cucescu cântau foarte frumos. Și mama lor Doamna Marița și Domnul Petru Cucescu erau oameni foarte frumoși. Dar azi nu se știe în Baea unde-i mormântul Domnului învățător Petru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
făcut". Melodia am uitat-o. El a avut 2 soții. De la prima pe care eu am cunoscut-o, a avut 3 fete: Laurența bolnavă, și Elionora și Eugenia sănătoase și frumoase și deștepte. Au învățat școala normală și au fost învățătoare. Elionora s-a măritat cu Ion Gavrilovici tot învățător, în Fălticeni, și Eugenia s-a măritat cu Leon Mrejeriu [31] tot învățător, foarte deștept chiar și fudul și a fost și vicepreședinte al Camerei Deputaților și a fost cununat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
frumos și deștept, dar bețiv. Și două fiice Laurența și Aglaia cu care am învățat eu în clasa I în anul școlar 1895-1896. Eu aveam 11 ani și ele 5-6 ani. Erau foarte frumoase și foarte deștepte și au fost învățătoare. Laurența s-a măritat cu învățătorul Mihai Rotariu, băiat foarte bun și tare cuminte, iar Aglaia cu învățătorul Gh.Popescu din Boroaia, era bețiv și a trăit foarte greu Aglaia cu el. Acum toți îs în pământ și ei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
noroc, că eu m-oi duce în alt loc. Și biata fată s-a măritat după un preot numit Bocăneț, rău și bețiv și împrăștiat cu care a avut 2 copile, dar s-a despărțit de el. Ea a fost învățătoare până ce a murit și și-a învățat cele 2 copile. Și când ne întâlneam vorbeam unul cu altul, nu eram sfădiți, nici mânioși. Și prin Septembrie m-am dus la Boboești să văd dacă-mi mai place domnișoara Eugenia Vasiliu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Acolo aveam și mâncare și vin bun. Eu citeam din Istoria Pedagogiei, iar Toma Gh. asculta și mai și dormea. Teza am dat-o la Școala Normală de fete "Mihai Sturza" din Iași. La teză am fost vecin cu o învățătoare din jud.Neamț, Matilda Resmeriță. Înainte de teză ea ne-a spus: Dacă voi reuși voi da la toți câte-o guriță". Eu mă uit la ea și spun: "S-a trecut vremea de guriță doamnă, vr-un guroi da". Ea s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
director. Acum doarme somnul cel de veci din dreptul altarului bisericei din Rădășeni în partea despre Miazăzi, biserică făcută cu cheltuiala domnitorului Ștefan Tomșa [71]. Pe o fiică a preotului Gh. Lateș din Rădășeni a chemat-o Calipso, a fost învățătoare și a luat-o în căsătorie Gheorghe Papadol și el absolvent al Scoalei Normale de învățători "Vasile Lupu" din Iași din 1891, odată cu Paul Herescu, Ghiță T. Kirileanu [72] de la Broșteni, fost bibliotecar al Palatului Regal din București în timpul Regelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Onișoru n-a fost sănătos și a îmbolnăvit-o și pe ea, așa zic rudele ei. Iar pricina morții ei îi uremia 46. Și s-a însurat Ghiță V.Onișoru a doua oară luând în căsătorie pe domnișoara Florica Grecu învățătoare, care a fost întâi la clasificație la Școala Normală de învățătoare din Piatra Neamț. Și foarte frumoasă și foarte deșteaptă. Dar la nașterea celui dintâi copil, care a purtat numele de Crișan, ea a murit în 1922. Și Ghiță V.Onișoru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ea, așa zic rudele ei. Iar pricina morții ei îi uremia 46. Și s-a însurat Ghiță V.Onișoru a doua oară luând în căsătorie pe domnișoara Florica Grecu învățătoare, care a fost întâi la clasificație la Școala Normală de învățătoare din Piatra Neamț. Și foarte frumoasă și foarte deșteaptă. Dar la nașterea celui dintâi copil, care a purtat numele de Crișan, ea a murit în 1922. Și Ghiță V.Onișoru se însoară a III-a oară, luând în căsătorie pe învățătoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
învățătoare din Piatra Neamț. Și foarte frumoasă și foarte deșteaptă. Dar la nașterea celui dintâi copil, care a purtat numele de Crișan, ea a murit în 1922. Și Ghiță V.Onișoru se însoară a III-a oară, luând în căsătorie pe învățătoarea Eugenia Gh.Zigleanu, cu care a avut un băiat și o copilă. Băiatul era în clasa a III-a la Seminarul din Galați și din pricina unei observații aspre a tatălui său s-a spânzurat. Iar Anișoara, fata, a învățat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Preotul Ioan Grosu și dna lui trăiesc în comuna Grajduri, județul Iași. Și la 5 dec.1971 a fost înmormântarea Eugeniei lui Gh.V.Onișoru. A fost mai toată Baea la înmormântare. A murit de cancer la 72 ani. A fost învățătoare deșteaptă și înțeleaptă, nu bătea copiii, cum bat toți proștii și idioții. Azi 4 aprilie 1972. Marți în Săptămâna Patimilor. Nae Jindiceanu În vremea asta când eu scriu despre Nae Jindiceanu am 87 ani și 6 luni. Și în toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Elisabeta C. Maxim trăiește singură, îi foarte slăbită și foarte supărată, și rudele ei toate îs la Piatra Neamț. Azi e 4 iunie 1974 Scriu plângând. Costică Maxim a înfiat o copilă a unuia Gheniș. A crescut-o mare, a fost învățătoare în Baea. S-a măritat, s-a despărțit și a fost vânzătoare într-un magazin din Fălticeni și a rămas datoare cu 70 000 lei că a trăit cu un golan care a tot cerut bani de la ea. Și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fost director în cadrul Direcției Generale de Statistică a României, coordonând statistica în sectorul agricol. A fost căsătorit și a avut un singur fiu. A decedat la 11 decembrie 1963 în urma unui infarct, fiind înhumat în orașul București. MANOLOV (șERBAN) ALEXANDRA - ÎNVĂȚĂTOARE Printre absolventele de prestigiu ale Liceului de fete din orașul Bolgrad se numără și Alexandra Manolov. Aparține generațiilor de eleve din perioada imediat următoare unirii Basarabiei cu Regatul României. După absolvirea liceului de fete, sub conducerea profesoarei Cancel Maria, Alexandra
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]