5,591 matches
-
Totul pare un pustiu nemărginit: „Târziu era, pluteam în fum / în scăpătatul cenușiu / se spulberase orice drum / în cer și pe pământ: pustiu!”. Ce îl animă e mișcarea stihiilor, care transformă pustiul în haos: „Vântul în valuri/ șiroaie de ploaie / învăluie dealuri / codrii despoaie”. Haosul e cutreierat de „un dor fără sațiu” („În haos se plimbă / un dor fără sațiu / ce soarbe și schimbă / spațiu cu spațiu”), însă obiectul dorului, absolutul, rămâne cufundat în tenebre: „În tot mai rotund / se-nvăluie totul
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
după volum - Poezii (1883), cu prefața lui Al. Macedonski, Nopți albe (1887, 1898), Zile negre (1888), Poezii (1892, 1897) -, afișând pasiuni răvășitoare, versurile nu fac decât să capteze, în discursivitate fadă și într-o mecanică sterilă, naivități. Un macabru artificios învăluie reprezentările morții. Masca damnării, gesticulația agonică (Spasm, Danțul spânzuratului, Așternutul morții) nu revelă crisparea interioară și atmosfera halucinantă din Maurice Rollinat, modelul lui S., acesta rămânând la nivelul simplei imitații. Prințul Ral, fantezie macabră, conduce motivul fantastic spre un nedorit
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
imn al său („Apără-l pe cel ce te invocă, o, Treime”) atunci cînd se încheie discuția despre viața cu adevărat fericită. Mediul se potrivește cu subiectele pentru că are o vagă savoare care amintește de dialogurile ciceroniene, chiar dacă totul este învăluit într-o atmosferă mai intimă. Augustin vorbește despre experiențele pline de dezamăgiri din trecut, despre descoperirea „stelei polare” (creștinismul) care îl poate călăuzi; amintește despre propriile lecturi ale cărților neoplatonice. Credința creștină apare aici într-o întrepătrundere armonioasă cu filozofia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
timp, cum o inundă cald un val de emoție. Ca de obicei însă, își stăpâni emoția și când îi veni rândul recită cald și sensibil „Romanța celor trei romanțe” Când termină, se făcu liniște, apoi, o ploaie de aplauze o învălui și îi dădu, pe moment satisfacția unei victorii. Sala era acum plină. Dansul începuse. Erau mulți băieți externi, care deja angajaseră dansuri cu fetele cele mai mari. Măriuca privea cu plăcere, alături de fetele de-a noua. Pentru ea faptul ca
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
tăi o mare M-așteaptă să-i mai spun de tine și de noi, Când pescărușii zboară la capătul de zare Te strig din nou iubire să fim iar amândoi. Când o s-ajungi la mine, în frunză te prefac Și-nvăluiți de-o briză vom alerga pe-un câmp, O să-ți găsesc iubirea prin florile de mac ... Citește mai mult Prin fulgi de nea te-am rătăcit în viseși-nfrigurat la poarta destinului mai bat,Pe pragul iernii mele, poemele nescriseAșteaptă-un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
singură. Mă înspăimântă gândul că nu voi învăța sensul lui a iubi. Că DOI e o renaștere într-o noapte fără sfârșit pe aripile îngerilor ce trag Carul Mare, risipind întrebările aburinde despre sensul lui Poate. Încă visez că apare învăluit în giulgiul îmbrățișărilor izvorânde la umbra sălciei pletoase, murinde de atâta așteptare. RĂMÂN Să știi că rămân pe strada ta, unde-ți ascunzi evadarea. Mi-am închipuit că mi te arăți în nedeslușita încumetare de a mă îmbrățișa. Ți-am
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
nume clar, acesta devine prudent: „Despre acest nume, așa cum ne‑a povățuit și învățat fericitul Ioan, nu trebuie să aflăm prea multe amănunte. Ajunge să‑l intuim doar” (50, 1). Împrejurările îl vor descoperi la vremea potrivită. În afara acestor cifre învăluite în mister, profeții oferă și alte informații cu privire la Anticrist. Daniel spune: 6∀ℜ ≅®漀ϑ≅4 ∗4∀ΦΤ2ΖΦ≅<ϑ∀4 ƒ6 Πγ4Δ∈Η ∀⇔ϑ≅¬, +∗Τ: 6∀ℜ 9Τ∀∃ 6∀ℜ ΔΠ← Λ⊇™< !::Τ < (11, 41). În consecință, afirmă Hipolit (51), „fiii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pentru care Nero era sortit să devină un personaj eshatologic, încarnarea Anticristului, a cărui venire iminentă, pentru unii, frământa imaginația creștinilor din primele secole”. Acestea sunt: o viață plină de josnicii și de crime; persecuțiile împotriva creștinilor; Orientul; misterul care învăluie sfârșitul împăratului; rolul jucat de scrierile apocrife. Rolul primordial în crearea și transmiterea legendei lui Nero‑Anticrist (sau prototip al Anticristului) a revenit Apocalipsei. Scrierile apocrife nu ar fi putut alimenta și susține singure, pentru o perioadă atât de îndelungată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și pe toți ai tăi Dumnezeu cel veșnic are să vă piardă și nu va rămâne pe fața pământului nici cea mai mică urmă a vieții tale de odinioară, când îl slăveai pe Dumnezeul cel veșnic. Rămâi, dar, singură, o, ucigașo, învăluită în văpaia focului! Te du în Iad, locuiește Tartarul, tărâm al ucigașilor!”. Despre sfârșitul Romei, vezi, de asemenea, Or. sib. 3, v. 52; 3, vv. 356‑359; imprecația împotriva Romei, cf. Or. sib. 5, vv. 228‑256. . Episodul nu apare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
din München. După 1989 editează cu asiduitate, impenitent, în țară și peste hotare, mai multe jurnale și cărți de poezie. Placheta Formule pentru spirit relevă dispoziția romantică a lui S., familiarizat cu tehnicile moderne ale versificației: „Melancolia unui apus / mă învăluie / în unde palide, / simțurile coboară lin / din Înalt / ca îngerii galbeni” (Apus); „Un marș funebru mână / burnița târzie. / Sunt frunzele mânjite / cu melancolie / Și vremea crește pe morminte...” ( Moartea va rămâne vie). Se întrevăd, prin „unele «abateri» spre o tensiune
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
povestitor. E ceea ce face farmecul operei sale de căpătâi, Suvenire contimpurane (1888). Scriitorul este, prin structură, un memorialist. Având voluptatea spunerii, el nu reconstituie întâmplări de odinioară („din copilărie”, „din tinerețe”, „din anul 1848”) de dragul adevărului. Nici nu plăsmuiește, ci învăluie totul într-un abur de poveste, așa încât anumite istorii - nunta beizadelei Grigore sau aventurile prin care trece răpitoarea cucoană Marghiolița - par să fi fost aievea, dar tot atât de bine ar fi putut să fie imaginate. E un amestec de adevăr și
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
Costandin postelnicul, Mihai postelnicul, Matei cuparul și Iordache, găsiră vréme să caute moartea tătâne-său, den cine au fost...”, declanșată în temeiul unor „probe” calpe - faimoasele „răvășale”, care transformă întreaga afacere într-o manoperă, dominată de nesiguranță, zdrobitoarele dovezi fiind învăluite într-o ambiguitate generatoare de îndoieli) se apropia - la șase ani de la crima făptuită la Mănăstirea Snagov - de sfârșit. Divanul cel mare (a cărui componență o descrie un hrisov dat de Antonie Vodă din Popești: „înaintea Domniei mele și a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
într-un decor ce amintește de târgurile Orientului, dar și impulsionat de ambițiile modernizării, ale europenizării. Specialistul în economie și în științele politice nu se dezminte, el retrăiește totul dintr-o perspectivă a actualității, și analitică, adesea critică, dar și învăluită într-un halou nostalgic. Observații profunde, subtile, caracterizări pregnante contribuie la refacerea climatului social. Nu se dezminte însă nici moralistul, preocupat, fără să plictisească, de relevarea semnificațiilor etice ale faptelor relatate. Secțiunea a doua, datând după 1965, include, într-o
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
Mulți ar rămâne surprinși dacă li s-ar aduce la cunoștință Întregul volum de sare consumat pe parcursul unui an de zile. Ar fi chiar Înclinați să creadă că stomacul și intestinele noastre ar ajunge să fie În cele din urmă Învăluite Într-un strat de sare. Totuși, În combinație cu alimentele, sarea nu produce nici un efect sensibil izbitor, dar administrată sub formă de medicament, În doze corespunzătoare, ea se dovedește a fi un remediu eficient. Analizând cu atenție cele enunțate mai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fragiliza legătura cu ritmurile și miracolul firii. Rostul i se precizează în versurile din Melancolia trandafirului albastru (1982), unde textul intitulat Roată în cuvânt născută spune despre devenirea ființei celei care scrie, actul poetic fiind calea de acces la lucrurile învăluite în mister: „Sunt olarul,/ Roată în cuvânt născută./ Pe uliți strig/ Ca darul să se-mpartă./ Cine-mi cere prețul?/ Eu leg cărări...”. Se remarcă totodată o îndulcire a rostirii lirice, preferința pentru pastelurile anotimpurilor, dar se păstrează tonul confesiv
SELENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
idilă castă cu mama unui prieten, urmată de altele, cu o nimfomană, o virgină, o jună distinsă, un fel de Doamna T, o acrobată. Sunt puse în pagină și amoruri ale unor amici ai protagonistului. Sumare, poveștile de dragoste par învăluite de poezia peisajelor alpine, transmisă cu sobrietate. Proză propriu-zis narativă, dar nu fără aliaje, fie de poezie, fie de eseu, conțin romanele De două mii de ani, Orașul cu salcâmi (1935) și Accidentul. Discurs asumat autobiografic (cu nume schimbate, totuși), primul
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Experimentele utopice ale igienei mintale Dincolo însă de aspectele teoretice de mai sus, care privesc sfera imaginarului, întâlnim în decursul istoriei umanității și aspecte practice, de factură experimentală, care urmăresc să ofere „soluții” problemelor anterior menționate. Deși aparent diferite și învăluite de o atmosferă de seriozitate și probitate științifică, aceste experimente nu sunt altceva decât încercarea de a transpune în practică, de a demonstra că este posibil să se obțină ceea ce aspiră și visează umanitatea în sfera imaginarului colectiv: prelungirea vieții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
degete vătuite. Casele și-au pus cușme albe. În fiecare an iarna apare ca un colț de rai venit pe Pământ.” (N.A.) Vesela natură „A ieșit de printre nori soarele rotund și palid. Cu razele lui pline de speranță a învăluit vesela natură. Parcă toate viețuitoarele s-au trezit dintr-un somn adânc. În văzduhul scânteietor zboară porumbeii, ca un roi de fluturi albi ce se înalță mândru pe scara cerească. Păsărelele din cuiburi își dreg glasul pentru minunatele concerte ce
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
se înalță mândru pe scara cerească. Păsărelele din cuiburi își dreg glasul pentru minunatele concerte ce vor urma. Mulțumit de minunea făcută, dulcele soare surâde blând pe bolta cerească și sărută duios cu razele-i vii văpaiele de trandafiri ce învăluie natura gureșă. Ca un vis de tinerețe ce a vrăjit întreaga viață din casa tuturor viețuitoarelor, curcubeul se aruncă scânteind peste râurile lucii ce se încovoaie după copaci. Toți admiră spectacolul plin de veselie. Broscuțele verzi precum zgribulita iarbă a
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
conștiința absurdei „neînțelegeri”, dar și credința că „Numai cine moare nu strigă” (Ascunsa rană). Lirica erotică a lui T. este încărcată de o senzualitate voit brutală, violent indiscretă, permanent în dispută cu o gingășie aproape florală, iar misterul carnal pare învăluit de un sentiment mistic ce apropie versul de primitivitatea pură, grea de sublimități, a Cântării Cântărilor, din care aici ajung câteva ecouri. Acest contrast între expresia directă, aspră și delicatețe se află și în publicistica lui T., unde în același
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
pentru observarea mediilor și a stratificărilor sociale. Scris în manieră clasică, romanul are un narator obiectiv și o singură perspectivă narativă; relatarea se face la persoana a treia, iar acțiunea, inconsistentă, câștigă totuși în profunzime prin aura de mister ce învăluie unele personaje (tipuri umane bine conturate, cu istorii zbuciumate, care le conferă credibilitate și substanță), prin notele de fantastic și ambiguitatea ce funcționează ca un liant între episoade aparent disparate. Satul Ridiș, principalul reper geografic al literaturii lui U., este
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
izbucniri pătimașe la adresa adversarului, precum și accente de un patetism sincer, expresii ale unui suflet chinuit. Rezultatul procesului nu se cunoaște; în anul următor, 1799, V. e ridicat de oamenii domnitorului Alexandru Moruzi, exilat și închis la Tulcea. Sfârșitul îi este învăluit în mister. Potrivit tradiției păstrate în familie, ar fi fost ucis și aruncat în Dunăre. O ipoteză (emisă de Nestor Camariano), ce se sprijină pe scrisori, este că s-a stins (sau a fost asasinat) în închisoare. V. era cunoscut
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
naturale, ca semne și efecte ale acestui eveniment. Având simțul excepționalului, U. reproduce unele secvențe „vorbite” memorabile, care înviorează narațiunea, apropiind planul acțiunii de timpul prezent, și exploatează cu artă momentele de mare tensiune psihică. Participând afectiv la povestire, el învăluie oamenii și întâmplările într-un umor fin, superior, venit din sesizarea aspectului oarecum comic al comportamentului și zbaterii omenești, sau intervine direct în text cu interogații, exclamații, ironii, diatribe, incriminări, atunci când sunt încălcate brutal, cu cruzime, normele firești ale dreptății
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
creatorul stârnește angoasă: „Și acest umil poem/ Devenind carnivor/ se va hrăni zilnic cu imaginea / Ta” (Neînțeles). Comentatorii au relevat capacitatea lui V. de a oferi versuri de o oarecare frumusețe, relativa autenticitate a structurii elegiace și sentimentale, a expresiei învăluite de „o melodie simplă” (Virgil Mazilescu), dar au semnalat totodată lipsa de curaj la nivelul exercițiului efectiv, angajarea pe căi bătătorite, cultivarea unor formule prin care se „merge la sigur”. I-a fost, așadar, reproșat faptul că optează pentru limpezime
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
viziunii sale lirice, este reprezentată de idealul „inelului de inele”, simbol al tăriei neamului, realizată prin coeziunea lui, dincolo de deosebirile de rang, odată cu perfecționarea omului prin adevăr, oglinda lui Dumnezeu, și prin iubire, forța care „arde” materia revelând veșnicia: „Când învăluit de Adevăr/ Va străluci ca soare,/Pe Dumnezeu în sine va simți!/ Și lutul său, ușor/ Va ști să-l poarte;/ Va fi în viață viu/ De moarte nu s-o teme!” V., care se știe vrednic de a-și
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]