3,864 matches
-
măduva este de culoare roz-roșiatică. În dreptul nodurilor se observă pâsla miceliană albă sau roz deschis, care produce putrezirea țesuturilor iar ca urmare plantele se frâng. Știuleții aproape maturi care sunt atacați, se acoperă cu miceliu roz-rubiniu iar ca urmare boabele învelite în miceliu își pierd facultatea germinativă și chiar devin toxice. Atacul se observă pe știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși sau pe cei atacați de sfredelitorul porumbului. Întrucât între pănuși și știulete se dezvoltă o masă miceliană bogată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ca urmare plantele se frâng. Știuleții aproape maturi care sunt atacați, se acoperă cu miceliu roz-rubiniu iar ca urmare boabele învelite în miceliu își pierd facultatea germinativă și chiar devin toxice. Atacul se observă pe știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși sau pe cei atacați de sfredelitorul porumbului. Întrucât între pănuși și știulete se dezvoltă o masă miceliană bogată, pănușile rămân lipite de știulete. Boala evoluează și la știuleții depozitați dacă nu există o aerație corespunzătoare în depozite și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
oryzae Boala este cunoscută în toate zonele unde se cultivă porumbul, însă ea nu produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă în câmp, știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora, sau pe cei dezveliți de către ciori. Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului (ciocălăului) ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
uscarea măduvei coceanului. Dacă vremea este ploioasă, boala evoluează rapid și pe țesuturile putrezite umed, se fixează și alte ciuperci. La hibrizii rezistenți, în urma infecțiilor, se observă numai mici pete decolorate și răni brunificate. Varza, chiar cu frunze infectate parțial, învelește și în interiorul căpățânii apar frunze brune, putrezite umed, cu miros neplăcut, iar în timpul păstrării acestea se strică. Dacă se secționează coceanul, se observă brunificarea, înnegrirea vaselor conducătoare din care se scurge un lichid (gomă bacteriană). Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în Italia, iar în România în 1965. Simptome. Plantele atacate prezintă în zona bazală și la suprafața bulbului, un strat negru, prăfost, ceea ce a dus și la numele de "funinginea bulbului". Ciuperca trece de la tecile exterioare și la tecile ce învelesc cățeii producând pete alungite sau circulare de 2-10 mm în diametru. Petele sunt cafenii, mărginite de o dungă roșcat violacee, apoi toată pata este neagră. Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime la temperatura de 25-28șC. De la un an la altul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu minim 2 ore Înainte de culcare. Alimentele vor fi bine mestecate, În timpul mesei fiind păstrat un mediu liniștit și relaxant, fără stări stresante. Regimul de viață În fazele dureroase se aplică pe abdomen perne electrice sau sticle cu apă caldă, Învelite Într- un prosop umed. Se exclud clismele și laxativele tari care au acțiuni iritante. Sunt indicate medicamente antispastice (Limotil), antidiareice (Imodium) și laxative de volum care conțin metilceluloze. Laxativele de tipul Dulcolax (Bisacodyl) se vor administra numai la recomandarea medicului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și slăvit de mulțimea cetelor de îngeri și de arhangheli". Se cheamă Duhul Sfânt, se sfințește apa, sufletul ți-e ușor. Este trei dimineața și în întreaga mănăstire forfotesc oamenii, ca în miezul zilei. Mulți copii, de diferite vârste, stau înveliți în pături, sau în brațele mamelor, iar cei mai mari trăiesc din plin minunea Sfântului Maslu de la Giurgeni. Deodată, marea de oameni este îndemnată de părintele stareț Antonie să meargă să primească mâncarea binecuvântată și pachetele făcute în numele Maicii Domnului
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
rana pămîntului, bine se păcălea etimologic cineva dintre latiniști! apucăm pe locuri vălurite, ierburi, dumbravă și cîți copaci bătrîni, dendrolatrule! și ei cu plugăria dau în fiecare an triste priveliști de grîu și porumb! ceață pe deal înălțat, l-a învelit în pas de limax rece, barza din cioc în coadă la stîlpul vechi de telegraf, n-am nimic de zis, am spus dintotdeauna! nori făcuți statuie, făcuți covor în grozavul decor al relatării, grozav, desigur! de cînd cu zorile deosebirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
n-am mai încăput, gri și negri de neguri, aridizarea cu lună în materie mortuară grăsoasă, tunel Monor Gledin, tunel, plopi piramidali, frîngeri în văi, Rîpa de Jos, în iconomia de Sus pleura de copaci, dacă nu noi, ea să învelească mișcări respiratorii vitale, trupuri care te însoțesc pe tot segmentul de linie! Ora 22,45, în personalul Brașov Tîrgu Mureș, la Reghin, coji de floarea-soarelui sub banchete, întîrzie în stație, Reghinul cu atît mai intangibil, doar să aluneci pe zidurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să-i deie la mă-sa și la ta-su în cap pentru bani, ferească Dumnezeu dacă la noi dă drumul la libertate de la anul! iar se întinde pe trei locuri, halatul vișiniu de spital, te dezbraci și te-ai învelit, tenișii negri cu țărîna pe boturi, Pantof de Vară scoate piciorul și-l încălzește pe calorifer, ciorapul gros, de aia majoritatea nu lucrează în țară, își ia și copiii și pleacă acolo! duduind ca să tragă la garare personalul Adjud Pașcani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
căciula dă-o jos, călugărul urmează spre mănăstiri cu rucsacul, în spate vagoanele de cotituri savante mătură luminile Văii Siretului, din cîteva încercări le-am astupat, senin deasupra, prima stea, Ruginoasa podeț ciorchine de băieți, hăiturile de Anul Nou au învelit trenul, îl așteptați, transportul ieșind cel mai bine în prezent, Tîrgu Frumos amfiteatru de case de mahala, frontonul gării, parabolica strînge liniile, dar voi v-ați luat bilet? eu am venit cu nașu', 3,50, noi am dat 4,60
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
107). După ce așază acești stabilopozi conceptuali pentru o filosofie generală a culturii, Blaga culisează spre specificarea matricei stilistice înscrise în cutele spirituale ale duhului românesc. Săpând prin mijloacele unei arheologii filosofice, Blaga găsește "nucleul iradiant" al matricei stilistice românești subzistând învelit în coconul culturii folclorice în care s-a revărsat spiritul țărănesc. Această matrice reprezintă identitatea cu sine însuși a românismului în cursul veacurilor; ea constituie permanența și puterea noastră, în aceeași măsură ca plasma germinativă. Matricea stilistică colaborează la definirea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sub genericul " Tineretul României dorește pacea". D.T.: Da, atunci eram doar participant, eram doar coordonator, nu mai eram la prezidiu. Ne-a chemat atunci la Casa Studenților. S.B.: Cam câți ați mobilizat atunci? D.T.: Vreo mie. Era sala plină. Se învelea totul în campania împotriva amplasării rachetelor cu rază medie de acțiune, împotriva politicii americane. NATO era un dușman al poporului și trebuia spus "Nu rachetelor!". Ceaușescu era unul dintre liderii mișcării nealineate și ai luptei pentru pace. S.B.: Atunci voia
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dea. D. T.: În mod sigur a avut ordin, pentru că nu se apuca el să facă asemenea lucruri de capul lui. Noroc că noi, la plecarea din țară, am băgat oficial la cală niște sticle de vin, însă am mai învelit câteva și prin bagaje. S. B.: Cam câți erați în toată delegația? D. T.: România avea delegație mare, din câte știu eu, dar se poate verifica și în documente, au fost peste 100 de oameni. Era un avion doar cu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Căsuța, care adăpostea o droaie de copii, avea o singură cămăruță, ocupată de un soi de sobă zidită și care servea și de pat comun. Soba încălzea cărămizile, făcute din cenușă, nisip și lut, care constituiau suportul imensului pat. Chiar înveliți cu două-trei bulendre căldura emanată de pat era totuși plăcută și gerul nu reușea să-și facă de cap. Ușa, neglijent făcută, nu etanșa încăperea și, cînd viscolea, omătul se așeza în suluri mici chiar în casă. Deși nu avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de peste deal? Nu, cel de lîngă Prut. A, a lui Vasile. Tu trebuie să fii Georgică, nu? Da. Eu te-am dus cu căruța cînd mamă-ta a vrut să deșarte sacul. Ai ieșit pe drumul spre dispensar. Te-a învelit în cămașa mea, măi Georgică. Dintr-o dată Georgică a lăsat aerul țîfnos de orășean și a devenit prietenos. Dar unde te duci, moș Mihai? La Dorohoi, la cinul meu Costică. Treburi? Un proces. M-au prins făcînd rachiu. Greu proces
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lacrimi. Hai să mergem acasă. Pînă la Iași ai drum lung, fetița tatii. Victor se așează pe bancheta din spate a mașinii și închide ochii pentru a parcurge în liniște amintirile vieții sale. Eh, fumam țigări din mătase de porumb învelită în pănușă uscată. Făceam asta în joacă. Pufăiau și ceilalți copii, de nebuni. Apoi au apărut țigările adevărate, furate de la tata. Doamne, și el a murit tot din cauza asta...Liceul, cu fumoarul în WC, facultatea, cu fumat pe săturate, armata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
s-o facă? La slujba din sfînta biserică preotul se roagă pentru cei uciși în țara vecină. Pornim tăcuți în procesiune prin micuțul Sant'Oreste. Pe marginea ferestrelor sînt puse fețe de masă curate. Containerele de gunoi de pe traseu sînt învelite în folii de plastic. Mici altare, în nișe străvechi ale unor case, inundate de flori, opresc procesiunea și sfîntul părinte îngenunchează ca să ridice rugă lui Iisus. De la ferestre se aruncă petale de trandafir de către gospodine. Ninge gros cu flori peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prinde de mînă și mi-o strînge cît poate. Între timp domnișoara prinde viață și o auzim strigînd cu o forță nebănuită: Dar mai terminați odată cu frecatul ăsta că ați consumat aproape tot spirtul! Femeile s-au simțit jignite, au învelit-o și și-au făcut cruce. Florea rîde cu poftă și la fel fac și eu. Hagi Tudose era totuși un generos în comparație cu domnișoara noastră, încheiem episodul. Gînduri deconspirate Nici eu nu știu cum de am ajuns să fim prieteni. El era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dar detaliile nu le avea clare în minte, le uitase, sau poate nici nu le văzuse cu adevărat. Ciupea lemnul cîte un milimetru și era chinuit că nu știa ce are de făcut, nu vedea "diamantul" din surplusul care îl învelea. Se ruga la puternicul Orula, zeul care prezice viitorul și care vindecă și repară toate infirmitățile, să-i lumineze calea către acea desăvîrșire pe care o văzuse, care-l fascinase și care îl îndemnase s-o nască. După ani și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prin aer și noi ne temeam să nu cadă peste noi biserica, urechile noastre asurziseră de tot. De aici, patriarhul stropi pe boierii cei din față. Să-i fi văzut ca niște flori de primăvară, în strălucitele lor haine și înveliți cu blane.” Asemenea religiozitate creștin-ortodoxă era proprie poporului nostru și ea se păstrează întocmai și în zilele noastre, chiar și la parohii. În timpul patriarhului Miron Cristea, chiar în timp de un an cât a fost și prim-ministrul României Mari
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sfert când e vorba, de exemplu, de Assos, dar doar a douăsprezecea parte când e vorba de Carpați. Și eu fumez, și nu puțin, dar - nu-i reclamă - ce-am amintit acum, la care până și mucurile sunt biodegradabile, țigări Învelite Într’o biată bucată de hârtie, pe care mai apoi se poate și scrie ceva... Ce să mai zic de ultramodernul PET: „sticla“ În care s’au ambalat băuturi: la litru, la doi, la doi și jumătate, dar și invers
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cât a fost printre noi. În acest scop, câteva persoane de acelaș sex cu el îi fac mai întâi o baie zdravănă, îi taie apoi unghiile, de la mâini și de la picioare, care împreună cu o șuviță de păr de pe cap se învelesc într-o bucată mică de pânză și se ascunde undeva în incinta gospodăriei, unde nimeni niciodată nu le va mai găsi. Acesta e un obicei păgân care ne dă credința că mortul nu va duce norocul casei cu el pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Sau se spală locul cu apă rece se usucă și se umezește cu picuș de la cazanul de rachiu. Păduchii. Se fac spălături abundente pe cap cu fiertură de omeag. Pojar. Trupul bolnavului se freacă cu rachiu de drojdie și se învelește apoi cu un cearșaf muiat în moare caldă. Răceală la animale. Zeamă de mușețel, două ouă și o lingură de unsoare se bat bine și se dau animalului pe gură. Imediat apoi se freacă animalul cu paie până se înfierbîntă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
muchea unui deal, în asfințit de soare, Cînd alergam cu picioarele goale Și zefirul cald ce bătea dinspre munte... îmi flutura părul ca o coamă aprinsă... Cădea deodată, atuncea, perdeaua de umbră Pe fruntea ta, pe Fruntea Malului De secole învelită în pace, liniște, stranie haină, Amurgul de pe Fruntea Malului Și liniștea sufletului meu... Cârțișoara Mi-e dor de sătucul de sub munte, Mi-e dor de ulițele sale-nguste, De iarba de pe malul șanțului, De ploile repezi de vară. Mi-e
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]