198,372 matches
-
americani care s-au găsit să comenteze că au fost ei la Paris în perioada aceea și nu era așa! Absurd comentariu, căci chiar dacă anumite detalii "nu erau așa" (de exemplu, nu se fuma în cinematecă), starea de spirit chiar așa de incendiară era... Nu e nevoie să-i crezi doar pe Adair sau pe Bertolucci (prezenți în Paris în acele momente), găsești dovezi și în romanul autobiografic al Juliei Kristeva, Samuraii. A nu se înțelege din precedentele afirmații că cele
Bertolucci x 3 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12244_a_13569]
-
și foarte utile: aceste texte "înving timpul dincolo de confidențialitatea ecoului imediat. Câți cititori vor fi citit Introducția la Dacia literară sau chiar Arta poetică a lui Boileau în momentul tipăririi lor? La fel, manifestele avangardei europene, deci și române?". Chiar așa, câți și, mai ales, cu ce efect? Nu cumva avem o imagine eronată, proiectând interesul nostru actual peste contextul respectiv, foarte relaxat atunci și adeseori total indiferent. Capitolele supraintitulate Retorica avandardei se constituie în studiul de caz al problematizării curentului
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
cum se face că ea "oaia neagră" îl aclamă principial acum pe Ceaușescu ? Chiar dacă Mihaela Ceaușescu respinge ideea că familia din care face parte ar fi funcționat după principii de clan pe vremea cînd trăia unchiul ei, Nicolae, dovada că așa au stat lucrurile e chiar volumul ei de memorii.
Amintiri din familia Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12271_a_13596]
-
dintre luciditatea solitară a lui Stelian Teodorescu și conștiința celorlalte personaje. Predicțiile lui repetate par un soi de avangardă politică intangibilă, lipsită de consistență, imposibil de argumentat ("Dar ține-te bine, că ce e mai rău încă n-a venit!", "...așa cred ei, că libertatea asta e o floare la ureche ș...ț dar tare mi-e teamă că deocamdată o să trebuie să trăim cu eliberatorii sovietici și că peste câțiva ani n-o să se mai poată nimeni lăuda că are
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
obișnuit ca o pregătire pentru vis și o apărare de coșmaruri (capitolul V); despărțirea de ea provoacă o desfășurare de cugetări fanteziste despre dispariție și inexistență. La alte pagini, apare "o zi cu vedenii" (mai toate zilele sunt, de fapt, așa), aerul se încarcă de imagini ale obiectelor, "viețile se agită în timpul furtunilor", când "destinul nostru migrează"; într-o după-amiază personajul presimte "aventura unei alte dimensiuni, el se arată dispus să "accepte toate vizitele și toate întâlnirile", vizitează un Luna-Park ce
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
ce cauți: În român găsești o poveste polițista, o cronică a secolului al șaptesprezecelea, tratate de astrologie, excursuri despre muzica preclasica... Imprimatur e o carte grea, "cu miză". MN: E o metaficțiune istoriografica? VZ: Ai putea să-i zici și așa, fiindcă are toate calitățile unei ficțiuni cu "efect" de realitate... MN: ...unde "efectul" ar fi... VZ: ...bine zis: ar fi. Sau ar fi putut să fie. Efectul" este istoria, "așa cum a fost cu adevarat", care apare brusc întoarsă pe dos
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
nostru, Atto Mélani, spion la curtea Regelui Soare, se aventurează prin toate ungherele nebănuite ale hanului în căutare de indicii, pana cand descoperă un pasaj secret către subterane. Și-acolo începe un alt român, pentru că sunt introduse două personaje monstruoase, așa-ziși "căutători de relicve". Tipi care vânau, uneori dezgropau rămășițe pământești ale foștilor sfinți, adică foști oameni, deveniți sfinți, pe care mai apoi le puteau comercializa. Mari afaceriști! Ei bine, unul nu poate vorbi articulat, nu scoate decât niște sunete
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
e doar o dimensiune a politicului românesc, ci a ideii însăși de existență românească. Felul în care ne alegem conducătorii ne împinge mereu spre fundul grămezilor dezordonate, spre locul neaeristit unde materia prost prelucrată și țărâna râncedă fuzionează cu entuziasm. Așa am procedat la toate răscrucile acestor ani: când am chemat minerii, când "nu ne-am vândut țara" doar ca s-o putem jefui noi în liniște, când i-am cotonogit pe intelectuali, mai întâi cu ciomegele, acum cu salariile de
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
și, dacă ne exasperează, e tocmai din pricina acestei subiectivități pe care unii o socotesc străină teatrului. Zholdak însă nu capitulează și vrea să-și impună subiectivitatea mânuind "cuțitul care trebuie să spintece orice compromis și să refuze orice interdicție". Numai așa, spune el, poate fi revelat "suprasecretul". Căruia logica rațională îi interzice accesul la scenă. De aceea, conclude Zholdak, va trebui să ne bizuim pe comenzile "scrierii automate", termen pe care nu-l rostește, dar care îi permite să pătrundă până la
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
Zholdak. Pentru că ea spune că bănuiala lui Othello a rănit-o". Soluție care, la urma urmei, amintește "literalizarea" scenică proprie discursului textual practicat de mișcările de avangardă din anii '60-'70, mi-am spus eu, mulțumindu-mă cu răspunsul primit (așa lucra Grotowski sau Manea). Un an mai târziu, Zholdak îmi dezvăluia întâmplarea care îi sugerase soluția: "La țară, am fost cândva martor la cearta cea mai îngrozitoare pe care am văzut-o vreodată între o fată și maică-sa și
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
enciclopedic, adică la en kyklos paideia: mai multe cercuri care, în interior, lucrează toate, deși noi, la suprafață, nu vedem decît unul. La Petru Creția, vizibilă este eticheta, asumată "testamentar", de eminescolog sau, în orice caz, de om de litere. Așa înțeleasă, opera lui este aceea a unui istoric literar nu suficient de detașat și a unui comparatist degajat. Spun "degajat", pentru că este greu să găsești, în Catedrala de lumini, vreo schemă exterioară, străină conținutului cărții, care să siluiască în vreun
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
fi ales singur drumul sau, "cînd discipolul e pregătit, magistrul îl așteaptă la ușă." Nu are, volumul acesta de studii, nimic din sobrietatea definitivă a unui testament literar. Totuși, sînt tentată să așez, în prelungirea unei cărți despre școală, nenumită așa, și despre frumusețe, versurile pe care autorul ei le cita undeva către sfîrșitul Testamentului unui eminescolog: " Și de-or trece pe-aste șiruri Ochii cei cuminți de fată Sau a junelui privire, De visare îngrecată, Da, la voi se-ndreaptă
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
dezvoltării omenirii. Au apărut materii noi, Istoria URSS, Geografia URSS, Limba rusă; în chip stupid, dintr-un spirit de frondă față de regimul impus de armata roșie, am învățat la limba rusă doar cât să nu avem probleme la sfârșitul anului; așa se face că majoritatea celor care au fost elevi în anii cincizeci nu știu rusa, în ciuda numărului mare de ore repartizate acestei materii; o stupiditate, spun azi, dar asta a fost reacția față de cumplita realitate politică. Evenimentul de departe cel
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
o nouă formulă de antiroman umplut simplist cu trăncăneli neîncetate și continue hoinăreli. Căci, dacă ar fi să reduc la câteva cuvinte cartea lui Dan Țăranu, acestea ar fi: hoinăreli, trăncăneli & îmbrânceli, livrate pe post de roman căci - nu-i așa!? - ce e romanul, dacă nu o proteică formulă bună la toate? 4 tineri studenți merg la o petrecere unde beau, fumează, vomită, beau, pipăie niște fete, beau, vomită, apoi se văd nevoiți să părăsească apartamentul și, înainte de a se întoarce
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
Tărăgănam, dar mi se oferea întreaga nemărginire a lumii nebărbătești. "Larisa?" - vrînd să-i ghicesc numele, am întrebat-o fără să mă întorc. (Și deja nu mă mai feresc de trupul ei ce mă încălzește.) "Lida", a precizat, rîzînd. Dar așa a fost mereu: cînd am fost luat cu asalt, nu m-am lăsat. Am așteptat. Femeia se va abate. (Ele se abat, eu merg în linie dreaptă.) Curînd m-a și părăsit; un exemplar zburător. Deja-i cu altcineva. Cu
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
sticlă plină, același onorariu al meu. Pe trupul sticlei au sclipit șerpișorii reflexelor. Am pornit mai departe. Ciubik nu mă pierduse, eu nu-l pierdusem. Ciubik se străduia - eu la fel. Deodată mă deprinsesem cu el. Mergeam unul lîngă altul. Așa-i viața. Treburile noastre, atît de diferite, nu puteau deveni una singură, însă coinciseseră totuși, se îmbinaseră, iar într-o treabă comună, prelungită, tovarășul de drum îți este, vrei-nu vrei, aproape rudă. - Bea, frate - turnătorul, ager din instinct, mă mai
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
m-a înșfăcat cineva de umăr și, dintr-o smucitură, m-a răsucit cu fața. Imediat am încetat să mă clatin, mi-am îndreptat trupul, nedorind să mă pomenesc la miliție. Nu mai eram beat tare și mă clătinam doar așa, din flască obișnuință nocturnă (și în parte pentru Ciubik). Milițianul m-a întors cu fața spre el. Mă privea. Iar celălalt stătea cu ochii în patru deoparte. Gata de orice. În mîna lăsată în jos ținea bastonul. Și cu ce
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
a strigat celui de lîngă mine de la distanța de trei pași: - L-au disponibilizat. Se jenează să spună... Au fost dați afară cinci sute dintr-un foc! Gaborul a zîmbit strîmb: - Ne restructu-urăm! M-daaa. Acum nu mai găsești de lucru așa de ușor. Și deodată, luîndu-și un aer neutru-amical, și-a dus mîna la cozoroc. (El, care cu un minut mai înainte avusese de gînd să-mi dea la cap.) O minune. Se pregătea să-mi dea la cap numai așa
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
așa de ușor. Și deodată, luîndu-și un aer neutru-amical, și-a dus mîna la cozoroc. (El, care cu un minut mai înainte avusese de gînd să-mi dea la cap.) O minune. Se pregătea să-mi dea la cap numai așa, ca să se încălzească. Și pentru ca la întrebările lui, omul (eu) să răspundă mai repede, mai vioi. Simțeam că ochește și mă mutam de pe un picior pe altul, schimbînd distanța dintre noi. Întotdeauna ți-e milă de cap. N-are decît
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
pătrundeau doar răsfrîngeri. Puteam vorbi fără să șoptim. Kaghebiștii se pricep să aleagă și să găsească noaptea un asemenea loc, priceperea și experiența, ce să fie, dacă nu ele! Acum n-am mai putut rezista: am oftat în întuneric. Uite-așa. Deja e lîngă mine. Ne-am așezat pe o suprafață netedă, furniruită. Putea să fie ușa de la un dulap mare, străvechi. (Ca o jumătate de masă de ping-pong.) E timpul. Am eliberat, am slobozit în sfîrșit durerea mea comprimată și
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
Or, până acum, normalitatea n-a fost, în articolele mele, decât palida excepție. Și nu din sete de senzațional ieftin sau din vreo dominantă mizantropică prost gestionată a caracterului meu. Pur și simplu, pentru că din poziția în care mă aflu așa se percep lucrurile. Nefiind un autor de ficțiuni și neposedând o imaginație debordantă, transcriu ceea ce văd și aud. "Tu chiar nu ești capabil să descoperi nimic frumos în lumea asta?", mă întreabă adesea cunoscuții. "Tu n-ai decât memoria răului
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
bunăvoință; savanți cretinizați de invidie și inculți cu impulsuri de generozitate; farsori mustind de farmec și oameni raționali emanând o mortală plicticoșenie; tineri bătrâncioși, acriți de cum s-au născut, și bătrâni în care pâlpâie, deșuchiat, plăcerea de-a trăi. Și așa mai departe. Ceea ce caut nu se prea găsește însă nici la televizor, nici în paginile ziarelor și nici în instituțiile la care omul obișnuit face apel: școala, primăria, spitalul, banca, tribunalul, poliția, supermarketul. Se găsește (dacă nu s-o fi
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
Britney Spears, sau măcar Andreea Marin, în care idealul estetic a devenit buricul gol și mijlocul de locomoție preferat "decapotabilu' lu' tata", există riscul ca Marie-Rose Miciornița să facă figura unei călugărițe rătăcite într-un bordel. Ei bine, nu e așa. Intensitatea și decența cuvintelor ei, severitatea înmuiată în mirodeniile bunătății anulează într-o clipă tot carnavalul bolnav în care ne complacem vicios. Ascultând-o, nu-ți mai vine, pur și simplu, să faci porcării. Vocea ei calmă, de-o hipnotică
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
La Etno Tv, interpretul Puiu Codreanu e din ce în ce mai hotărât, exprimându-și clar simțămintele sub formă de folclor într-adevăr autentic: Să ferească Dumnezeu Să-ndrăzniți să-mi faceți rău!... La cea mai mică mișcare, Unu nu mai stă-n picioare! ...Așa se explică de ce conducerea postului respectiv de televiziune, înfricoșată, a luat drumul codrilor și nu mai vrea să știe nimic...2) Fila 14. Pe TVR 1, sâmbătă seara, în timpul unui "show de umor", după cum ne-a anunțat cu modestie fermecătoarea
Alte file de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12614_a_13939]
-
a balamalelor faciale și de semipareze la cei rămași cu gura căscată... Fila 4 bis. Domnul Gigi Becali, sincer, modest și convins, în fața reporterilor tv: "Ce vină am eu dacă mama m-a născut conducător cu stea în frunte." Chiar așa! Justiția trebuie să anuleze urgent această învinuire nedreaptă! - Eu știam că l-a născut filozof, zice nevastă-mea Coryntina, suspinând un regret. - Știai! Auzi, doamnă!, m-am enervat pe loc, vezi că a mai fost unul care știa de toate
File de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12635_a_13960]